Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1892 (Anul 55, nr. 1-23)
1892-01-15 / nr. 10
Alegerile dietale şi Românii. Braşovii, 14 Ianuarie 1892. Se veghiamu, ca pretutindeni alegetorii români din Transilvania şi Ungaria se observeze pasivitatea absolută la alegerile dietale. Acesta este pentru momentu marea problemă, pe a căreia mulţumito de resolvare se întemeieză întregu succesului moralii al hotărîriloru conferenţei naţionale. Şi cu atâtii mai multu aflămii de lipsă a aduce aminte alegetoriloru noştri datoria naţională, care-i obligă a procede cu toţii solidari în tote părţile, cu câtii peste doue fiile se începu alegerile dietale şi cu câtu timpulu de pregătire a fostă foarte scurtă. Ar fi fostă de lipsă ca comitetului centrală, care a avisatu, că va publica ună apelă, se se fi și grăbită de a face acesta imediată pănă ce mai era timpă ca apelulă se se poata răspândi în toate părțile înainte de alegeri. Cu puține cuvinte s’ar fi putută fiice multă şi s’ar fi putută esplica lumei române importanţa cea mare a unei procederi strînsă solidare faţă cu alegerile dietale. Acuma însă după ce alegerile dietale se începu deja poimâne, rămâne ca fiăcare Română de bună simţit şi cu pricepere pentru marele interese ale causei noastre, să fiă pătrunsă de datoria morală, ce-o are de a informa neamânată pe poporă despre hotărîrea luată de conferenţa naţională şi de a-lă sfătui să dovedeasca prin respectarea ei, că este consolit de nedreptatea, ce mi se face din partea celoră dela putere şi vrea să combată relele şi să contribue la îndreptarea lor, luptându umăru la umără cu toţi fraţii de aceeaşi sarte pentru redobândirea dreptu--•1 ~ - 1 - __1-.*____1 _ Uluru »cut* jud^ivji-itiic5. Comitetele electorale române de prin comitate să aibă în vedere, că în împrejurări extraordinare se aşteptă ca ele să veghieze cu îndoită atenţiune pentru ca poporul să nu fiă sedusă, se nu fiă împinsă în tabera duşmană, ci se remână credincioşii causei române. Şi pentru ca să facă acesta n’au lipsă nici de avisurî, nici de apeluri. Hotărîrea conferinţei fiindu-le cunoscută deja prin împărtăşirile delegaţilor, reîntorşî acasă şi prin împărtăşirile fiiareloră, fruntaşii poporului nostru, la rendulă loră, n’au să consulte decâtă numai consciinţa loră de datoria naţională şi apoi să şi-o implinesca deplină şi neîntârfiiat. Este durerosă, că realitatea nu a corespunsu aşteptărilor nóstre şi că la alegerile trecute s’au călcată în multe părţi condusele conferenţelor naţionale. S’a scrisă şi acuma în ajunulu conferenţei nóstre, şi încă de nisce foi, cari nu ni suntă duşmane, că politica de pasivitate decretată n’a fostă păzită în cele mai multe locuri cum se cade, că forte mulţi alegători români au mersă la urnă şi că pasivitatea numai în aceea s’a pronunţată, că Românii n’au pusă candidaţi naţionali. Scimu noi prea bine cum mergă alegătorii noştri la urnă, scimu că suntă însoţiţi de gendarmi, că-i mână cu forţa unde nu isbutescu cu mijloacele de terorisare şi corupţiune. Dar tocmai pentru aceea trebuie să veghiămă cu îndoită atenţiune, ca poporulă să fie bine sfătuită, trebue înainte de tote să-şi facă fiecare dintre noi datoria de Română pe deplină şi fără demiei o şovăire, avendă înaintea ochilor, numai şi numai causa cea mare naţională. FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ Orologiul fie părere. O amintire de carnevala de Georges Courteline. „Să nu cunoscți pe Lamerlette“ esclama bătrânulu meu camaradă, pictorula Theodore Mandruc într’unii tonii, ca și când ar fi voita să fiică: „Ela întrebă, că are am aufiita vorbindu-se despre Napoleon, sau despre Christoph Columba“. Trebue să spu nefericitule tineru, că noi amândoi, adecă eu și ela, am trăita împreună trei ani de zile. Atunci eram amândoi în vârsta de 20 de ani; îţi poţi deci închipui, că lucrulă acesta nu e de ieri, deşi suntu firma aplecata a crede că atâta de apróape şi totuşi atâta de departe este acesta trecuta. Ce frumosu era acesta tineru Lămerlette, unu copila atâta de buna şi totdeuna vesela.... Locuiamu în Rue Veren intr’una micii ateliera pentru care plăteamă 300 de franci, şi care de dimineţa pănă sera, răsuna de tonurile cântecelor nóastre şi în care lucrama după acelaşi modela, şi ne încălfieama la aceleaşi lemne. Căci în timpula acela eram forte săraci, de multe ori fără nici o para în pungă și chiar de multe ori fără pâne. — Fără pâne ?, întrebaiu eu cu una orecare scepticismu. — Da, iubitule, fuse Mandruo și adecă acesta trebue să o iai ad litteram, așa încâta Lamerlette adeseori trebuia să mărgă să cumpere provisiuni dela unii bacanți din Rue Burg, care era protectorul său și pe care avea de gândit să-l convertăscă la părerile sale politice. Prin aceasta adeseori se născea între ei discuțiunî, cari erau atâta de furtunoase, încâta prin acestea se alarma jumătate strada. Tactica lui Lamerlette era foarte simplă; el își apăra părerile sale în modulă cela mai violenta, răcnea ca unii magara când plouă și în iritarea sa da cu pumnul, în sacii cu linte, cu fasole și cu mazăre uscate, cari zăceau ici colea în prăvălia desfăcută. Când își umplea buzunarele cu aceste vegetale gustuase, pe cari le lua pe neobservate din saci în focula discusiunei, încheia discusiunea cu o frasă mare și alerga apoi de aici, lăsânda în moda triumfatorii pe bäcanula stända pe pragu şi habara n’avea, dacă acesta în consoiință, că l’a bătuta cu argumente, se uita după elu cu batjocură. Noi ne gäteamü unü pränzü splen dida din virtualele aduse și mânca marifienda. Da, era una tinera minunata, acesta Lamerlette, care de multe ori mă făcea să râda. Ela era contrastul mintei sonatese, absurditatea personificată. De câte ori vedeam, că întrebuințază cele două centime, cari erau întreaga nostră avere, să cumpere pentru o amică una apa de pâra, seu portretul împăratului Brasiliei! Aceasta o afla ela de lucru foarte firesc, și o declara aceasta cu atâta sinceritate, încâta nu aveam puterea, ca să li mustru. In astfel de fiile sufereama foamea cea mai grosnică, căci bacanula din Rue Burg nu avea totdeauna disposițiunea de a politiza şi pe lângă aceea își închidea prăvălia Dumineca. Da, ce importa acesta? Acesta era în vârsta cea mai înaintată, în care poate cineva trăi, aproape fără ca să mănânce, să bea și să dormă, tinerețea de aur! Ela se întrerupse. Cu capetala penelului său zugrăvi una reflexa de lumină în ochii sfîntului Ieronimu, pe care tocmai Ili zugrăvea. Şi pe când Ilii priveam în tăcere şi curiositate lucrânda, pătrunse tonurile înăbuşite ale unei musice militare în atelieru, se perdură în tapiseria cea grea, de pe care atârnau ciucuri de aur și formau un ensemblu eleganta cu povarele de coloarea ciocoladei. — Ți-am istorisita vreodată istoria despre orologiul de părete, întreba el, fără de veste. Carnevalul actuala mi-o revocă în memorie — Pe legea mea, nu, răspunseiu eu. — Așadară, ascultă-mă; istoria acesta merită, ca să ţi-o povestescu. Ea s’a întâmplată într’una din acele periode înfricoşate a miseriei complecte, cari ocupau în fie care lună unu spaţiu atâta de mare. Ni-ar fi pututo pune pe amândoi, pe mine şi pe Lamerlette, în pressa dracului şi n’ar fi pututu scoate din noi nici o para chioră. Prânfiulu nostru consta din patru cartofi și începuramu a ne întreba, că ere avemu altceva de cină, decâta cojile lor, când primiramu visita moșului Zackmayer. Acesta Zackmayer era una bătrâna vénilatoru de vechituri din Montmartre, care vindea și cumpăra toate lucrurile de pe pământa, incepându dela anticitățile de aura și de arginta, și pănă la ferula de călcata. Ela se uita prin ateliera, esamina, fără să fiică nici o vorbă, j^tfTTZL0 3LTZ". jtctafiCja* ©»© ic lla-oarec)i Ahnwitt pcBira Aistic-Dniarla P« xinú anü 12 fl., p© »és,» luni 6 fl., Po troi luni 3 fl. Pasta România si străinătate: Po unu anu 40 flranoi, p« seso luni 20 franoT, po trei luni 10 franci. B« prenumera la toate oficiele poștale din întruți din aiarft fi la doi. colectori. AbcídBktnll pasta Brasovi, la administratiune. piata mare Nr. 30, ataeiului., pe unu anu 10 fi., pe fése luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Ou dusulu ln casă. Pe unu ană 12 fl. pe fése luni 6 fl., pe trei ioni 3 fl, taft osemplaru 5 cr, ▼. a, seu 15 bani. Afc&fcft abonamentele oâfcft ai mserțmnile suntu a se plăti înainte. i «-Saasa isasiiRrtíUias Tiwjnií: r«ft/lŞQYU, pls$a m«ir« Bt 30 Kinsdaoti nuftÄiiOttt# ni* g% >pzi- Maimocaripim subaTe* tzlmitu! Bheiin ft matton1 Si'R;NowC, ţiic£.$c£ mars Kr, 30 Inserate saai prime* ©ft tui im & audolfi Moxsc flacteettafam & foloer ''elo M.aa$), Utrie SchaUk, Alo** 12m*al if. Ihikas,4., Oppulth,,t, Zhn~ viei#nrp* ín Sic &£i[tuár« i A. r^. cri/s»tftvpsr Anion Mism XcTuUin Btrmi: & Frankfurt: 9. L.DaubtfIn Hamburg: J.. Steiner. ifyGtaîft inaerțiumiorft; o «©rift jpunsionaft pro a*»lon& (1 r.g, «î 80 o*. Ambra pentru o pu* arîio&re. PubilitjArl mai do»« inp» fcarif& ți involafiX. 5Ee®i»m* p« pagiian EEI-« o »*?:«& 10 d. r. a. v&u 80 bun!. Nr. 10. Brașovft, Mercurî, 15 (27) Ianuarie 1392. (IRONICA POLITICĂ. — 14 (26) Ianuarie. Biarulft polonă din Cracovia „Kurjer Polski“ aduce la locuia prima emuiciațiunea electorală a Slovacilor şi din Ungaria şi se folosesca de ocasiune să arate martiriulă naţionala alahiilor din Tatra. Numita fata scrie: „Suferinţele ce trebue să îndure Slovacii din Ungaria, suntă destula de cunoscute. Enunciaţiunea electorală a acestora este una ţipeta de durere înăbuşită prin diferite consideraţiuni, ala unui poporă, ce geme sub o grea asuprire, ala unui poporă, căruia ’i s’a răpită toate drepturile. Că ore pentru monarchia austro-ungară va fi mai avantagios și, se provoce nemulţumire între trei milioane de suflete, trebue trasă la îndoielă. De-oarece înse Ungurii se amestecă de multe ori în afacerile Cislaitaniei, ne stă și nouă în dreptu, se ridicămu uni protesta puternicii în contra administrației Maghiarilor în Slovacia.“ * Privitora la afacerea matriculei orăfoaia clericală „M. A.“ scrie următorele : Fiindcă este aplecare din ambe părțile a se resolva cestiunea atâta de agitată, Papa a indigitata primatelui tote fasele tractărilor, de pănă acuma, greutățile dogmatice și momentele mai însemnate, cari constituescă obiectula transacțiunilor eventuale. In urma aceasta contele Albina Csâky a tractata alaltăieri timpa mai îndelungata cu primatele, și resolvarea pacinică e cu atâta mai desperată, cu câta împuternicirea dată de Papa, dă și posibilitatea, ca primatele se potă tracta liberă și se poata accepta însuși uni modus vivendi. * Intre Serbia și Bulgaria para a deveni erăsi foarte încordate relațiunile. piarula bulgaru „Svoboda“ publică una articula foarte vehementa in contra Serbiei. Foaia bulgară apusă pe guvernulu serbescu, că protegază intenționata pe refreniani si Bsmnisatii hnlari, cu toate că ---TT- T- JT - CT / aceştia o spună publice, că singurul mijlocit prin care s’ar pute schimba actuala formă de guvernare în Bulgaria, este numai moartea principelui Ferdinand şi a ministrului său Stambulov. Serbia este duşmana Bulgariei, fiice „Swoboda“, care profită de toate tulburările din Bulgaria şi sprijinesce toate atentatele mişelesor îndreptate în contra acesteia. întâmpinări. Presidiula conferenţei naţionale române a mai primit urmatoarele întâmpinări: Brăila. Societatea „Carpaţii“ din Brăila trimite Românilor adunaţi în conferenţă la Sibiiu o caldă şi frăţâscă urare de isbândă. Opera de desvoltare pacinică a puterilor Românismului va găsi în noi una sprijina nestrămutată pentru dreptatea şi triumful naţionalităţii române. Dumnefieu va fi întotdeuna cu voi. Preşedinte: G. Eremia. Secreteri: Gr. A v e s a o n. * Parisu, 19 Ian. 1892. Secțiunea Parisa a Ligei pentru unitatea culturală a Românilor, fericită de câte ori vede la fraţii de peste munţi scene de vitalitate, saluta conferenţa de atji din Sibiu şi-i urâză o muncă rodnică, pentru ca în scurta timpă dintr’o adunare defensivă de asupriţi să devină parlamentalu, în care Românii de peste munţi să-şi decidă singuri sartea. Comitetul secţiunii Parisa. * Uniunea antisemită germană. Berlină, 17 Ianuarie 1892. Onorabilului presidiu al conferenţei naţionale române, în Sibiiu. Preaonoraţi Domni! In numele „uniunei antisemite germane“ am onoarea Vă esprima cea mai deplină simpatie a membrilor noştri la lupta D-Vostră eroică pentru emanciparea naţională a Românilor din Ungaria, şi Transilvania. Din mai multe ziare ale