Gazeta Transilvaniei, iunie 1892 (Anul 55, nr. 121-143)

1892-06-11 / nr. 129

Pagina 2 ficabilu. Ii vomu arăta, că decă d-sa acum deodată a ajunsă a fi ună aşa mare Română, încâtă se vede în dreptă a împroşca cu tină în fraţii sei, noi n’amă încetată nici ună momentă de a fi la înălţimea datoriei şi a sentimentelor ei curate românesc şi faţă cu calomniatorii noştri. CRONICA POLITICĂ.. — 10 (22) Iunie. In săptămâna trecută s’a terminată desbaterea bugetară în dieta ungară. In 17. p. ministru de finance ungurescu a putută presanta legea financiară. Se vede din acesta, că și Dr. Weckerle urmăresce sistema premergătorilor săi, de-a înfrumseța bugetară şi ală întorţona pe din afară. Astfel: cetimă: cheltueli ordinare, 370,299.032 fl., cheltueli transitorie 7,290.228 fl., investiţiuni 13,272.023 fl., cheltuieli estra-ordinare comune 6,617.123 fl., laolaltă 397,523,636 fl., escedentă 14.725 fl. Prin acesta caută fără îndoială să înfăţişeze înşelăciunea optică cu una escedentă de gestiune de 21 da milioane. Pe cine voiescă ei să amăgăscă astfel? Manipularea este deja cam cunoscută. In rubrica „cheltueli“ se induce totă ce numai este cu putinţă, ca estraordinii transitorică sau ca investiţiune, d. e.şi trebuinţele sfirechisite pentru scrisă, seu ţinerea în stare bună a localităţilor, de altă parte însă la „venituri“ totă posibilulă să induce ca „ordinară“, aşa de pildă împrumutulă luată cu scopă de a face plăţile de lipsă seu veniturile din vânfiarea de domenii ale statului. Celă ce nu spie acesta — fiice „Politik“ — acela se poate convinge, căci cifrele singuratice nu sunt b ună secretă de stată. Cu asemeni apucături se deşteptă numai neîncredere şi nimică alta. * Infilele trecute, a ţinută o conferenţă la Paris şi profesorală ochn Schmidt- Beanchez, unul dintre membrii reuniunei „Sokol“, care a luată parte şi la festivităţile de la Nancy. Numitulă profesoră a vorbită despre situaţiunea politică din Iboemia. Oratorul dufise, că a fostă însărcinată de amicii săi, ca să informeze pe Francesi despre poporul celtică şi despre simpatiile lui. Cehii,fiscală între altele, suntă ameninţaţi de germanizare şi suntă constrinşi prin urmare a se apăra în contra acestei tendinţe. E de lipsă, ca Cehii şi Francesii să se unească în contra preponderanţei elementului germană din Europa. * Telegrafulă mi-a adusă ieri soirea, că părechia regală italiană a sosita la Potsdam, unde a fostă primită de împăratulă Wilhelm şi de împărătesa în modulă celă mai cordială. Părechia regală italiană a fostă însoţită în acestă călătoria de ministrulă italiană de esterne, amiralulă Brin, împrejurare acesta, care dă visitei o oare-oare coloare politică. Foile italiene și streine (fică, că visita părechii regale italiene la Potsdam n’are nici o însemnătate politică; ea este o simplă reîntorcere a visitei, ce a făcut’o împăratul Wilhelm regelui Umberto la Monza în tomna anului 1889. Regele Umberto a mai fostă, ce-i dreptă, de-atunci la Potsdam, dar mergerea lui a avută de scopă întorcerea unei visite, ce i-a făcut’o împăratului Wilhelm (pe atunci mare duce) îndată după ce-a ocupată tronulă. Primirea însufleţită, ce i s’a făcută atunci în Berlină regelui Umberto, l’a convinsă, că nu numai împăratului germană, ci chiar şi naţiunea germană, vede cu bucuriă şi plăcere pe regele Italiei. Foile streine mai spună, că deşi călătoria părechii regale italiane a fost fi făcută numai pentru Potsdam, totuşi e mai probabilă, că elă va merge și la Berlină. * Tóate foile suntă pline de rapoarte asupra petrecerei lui Bismarck în Viena, unde a sosită la 19 Iunie n. pentru a asista la cununia fiului său Herbert. De șăse ori cu asta a fostă Bismarck în Viena. Maiu întâiu la 1847, din incidentul unei călătorii, ce-o făcuse cu tinăra sa nevastă; acea călătoriă n’a avută nici o însămnătate politică. Pentru a doua oră a fostă tocmai înainte de asta cu 40 ani, adecă în 1852, dar ca delegată în afaceri politice de însămnătate, ca mandatară ală Prusiei în dieta imperială germană. Elă a avută misiunea să armonieze diferenţele, ce s’au ivită între Austria şi Prusia pe tăremură alianței vamale. A treia oră s’a dusă Bismarck la Viena în Augustă 1864, când deja era cunoscută la totâ lumea, fiindă ministru. Tocmai atunci trecuse răsboiulă Schleswig-Holstein, or Bismarck merse la Viena, ca să se înţelegă cu ministrul da estenie austriacă, contele Rechberg, asupra administraţiunei ducatelor răpite dela Dania şi devenite posesiune comună, precum şi asupra reformei intenţionate a constituţiei imperiului germană. Contrarietăţile dintre Prusia şi Austria erau atâtă de pronunţate pe atunci, încâtă Bismarck părăsi Viena, fără de aşi fi ajunsă scopulă. Când Bismarck merse din nou în Viena (1878), el deja se afla la culmea succeselor şi a gloriei sale. Deja puse la pământă suetta austriacă la Königgrätz și dobori de pe papulă lui Napoleonfi, la Sedană, corona împărătăscă francesă. Din punctă de vedere politică însă cea mai însămnată visită a lui Bismarck la Viena este cea din 1879, cu care ocastă a încheiată alianța germanoaustro ungară. — Cu ocasia ultimei sale visite la Viena, Bismarck a fost primită cu mare însufleţire de poporaţiunea oraşului. La gara din Tescheni a ţinută urmatorea cuvântare: „Mă bucură din inimă şi vă mulţumesc şi farte, că aici, la hotarăle Austriei, mi se face o primire atâtă de căldurosă. Niştinţa mea a fost şi totdeuna, ca cu statură, cu care stăm şi în strînsă alianţă, să susţinemă relaţiile cele mai amicabile şi mă bucură, că prin căsătoria sa, fiulă meu păşesce totă pe aceeaşi cărare, pe care în politică am mersă eu. Amiciţia cu imperială vecină rudită cu noi prin sânge şi aliată istoriceşce va influinţa şi în viitoră raporturile reciproce. Speră, că d-vóastre veţi păfi aceste raporturi şi veţi rămâne pentru veciă prietinii noştri, scu celă puţină pănă când noi cei, cari ne aflămă de faţă aici, vomă trăi şi vomă lucra împreună pe acestă pământă. Celă puţină pănă când eu trăescă, nu voiu lăsa să cadă acea operă a mea, pe care am inaugurato personală şi nu fără osteneli, în 1879 la Viena“. Astfel, începu dimineţa doctorului Tironi. Elă era îmbrăcată cu ună camisolă, de care erau cusute manşetele şi gulerulă, cari suplineau albiturile sale. îndată se îmbrăca cu o jachetă scurtă de catifea tocită, cu trese grase, cu o părechiă de pantaloni albaştri şi cu cisme cu carâmbii largi, apoi îşi legă la gâtă o cârpă albă, care era ună contrastă reuşită faţă de părulă său negru şi de nasulă său roşu, şi în adevără, avea înfăţişarea impunătore a unui magă, prestidigitatoră, doctoră, profesoră, antispiritistă, demonologă, comandoră și cavalerii — titluri, pe cari și le alăturase pe afișură de teatru. Marilka într’aceea se liniştise, — aceasta femeă avea puțină timpfi pentru de a plânge. Ea spăla copilulă cu apă caldă, îi dede lapte, săruta mânuţele sale slabe şi afla în iubirea faţă de Jenika ală ei acea mângâere, care i-o interesise vieţa ei. In câteva momente Marilka pregătise ceaiulă, curăţise pardisială şi-i cususe ună nasture, desfăcu lucrurile din geamantană şi le aşediase în ordine pe comodă şi pe scândura de la fereastre: erau puţine aparate magice, o stea de aură, ună candelabru etc., apoi mătura în casă, se îmbrăca, se puse lângă copilă şi începu să lucreze la ună ciorapă, fără să-şi fi aruncată ochii săi înroşiţi asupra bărbatului ei. Multă vreme o privi magulfi şi se juca cu degetele. Ei îi făcea rău acesta, dar totuşi elfi aştepta, ca ea sfi încapă o conversaţiune de caracteră împăciuitoră: ea portă vina, că ţi-ai eşitfi din răbdare, şi deci e lucru firescă, ca să se roage de ertare! Totuşi Marilka tăcea. Doctoră Tironi îşi puse în capă ună cilindru cenușiu și părăsi mâhnită și mănios și camera. Cădeau picături singuratice de plaie. Magulă se duse în clubii, care se afla într’o casă albă provăfiută la Intrare cu ună felinară. Servitorulă de serviciu era deja beată, dar totuși putea încă să dea unele esplicațiuni: elă povesti magului o istoriă lungă, din care se vedea, că posesorulă bufetului e persoana principală în clubă şi era căsătorită cu o fată de majoră, care cu ună cuvântă are ună stabilimentă, „care e cercetată şi de boeri, cari suntă recunoscători“. Bufetierulă, ună bărbat şi cu faţa buhăită şi cu zimbetulă modestă, tocmai îşi bea cafeaua, când se apropia de elă doctorulă Timoni. Elă nu oferi oaspelui ună pahară de cafea, dar arunca o privire scrutătore asupra nasului roşu ală acestuia. Elă era tare veselă, că va închiria sala clubului, căci acesta împrejurare e favorabilă pentru bufetă. Elă făcu pe masă să visiteze sala şi-şî luă asupră-sî, să petiţioneze la preşedintele clubului pentru ună preţă „creştinescă apoi puse pe masă o sticlă cu rachiu şi amândoi băură câteva păhărele. Ospătarul îi suridea şi făcea o impresiune plăcută cu figura sa bine hrănită; elă fiicea că Tironi, chiar de i-ar merge rău, va avea pentru o sărăină venită curată de 75 de ruble. Bucurosă îlă crefia magula şi ei se despărţiră ca amici. Intr’aceea vremea se făcu urîtă, sufla uă vântă aspru. Magulă își apăsă cilindrul și pe frunte, îşi frecă mânile de frigă şi-şi aducea aminte de timpulă, când avea şi elă o bandă cu gulerulă de samurfi. In calea spre tipografia întră doctorulfi Tirioni în edificiulă poliţiei. Era cătră 11 ore. In coridoră se îndesuiau mai mulţi ţărani. Ună ţigană cu buzele sângerate şi cu părulă desfi zăcea întinsă pe podini şi gemea; mai mulţi Jidovi şopteau viu între dânşii. Doctoră Tironi întra în cancelariă. Intr’o cameră mare cu plafondură scundă şi cu podinile murdare şedeau, lângă nisce mase negre, câţiva tineri; spinarea lor ei era curbată, ei scriau cu zelfi. Intre aceştia recunoscu magulă pe domnulă cu pantalonii de Nanking şi cu faţa plictisitoare de el. — „Ce poftesci?“ întreba elă privindă asupra magului cu nişte ochi posomoriţi. „Aici e afişută de teatru... mă rogă pentru permisiunea, de a da în oraşă o representaţiune magică“. Tristulă tânără arăta cu condeiulă spre o uşă cu inscripţia „Direcţiunea poliţiei“ şi magură îşi îndrepta, nu fără temere, paşii spre direcţiunea indicată. (Va urma). GAZETA TRANSILVANIEI SOIRILE SILE. — 10 (22) Iunie. Studenţii universitari din Bucuresci, cum spune „Bucuresci“, s’au întrunită Sâmbătă sera la Universitate, oriuni pe la mai mulţi dintr’ânşii, pentru a organisa întrunirea de protestare contra vandalismului dela Turda. S’a alesă ună comitetă, care să se pue în tratări cu mai mulţi oratori spre a lua cuvântul, să alegă sala şi să lucreze pentru succesul întrunirei. Liga culturală de asemenea a numită o comisiune, care în unire cu studenţii universitari să facă totă pentru succesul acestei întruniri. In capulă acestei mişcări se află d-nii Gr. T. Brătianu, Orăscu, Lupulescu, mai mulţi profesori, comercianţi mari, ingineri, medici, publicişti şi mă numără însemnată de studenţi universitari. Se efice, că la întrunire vor fi invitate şi delegaţiuni de prin judeţe, compuse din preşedinţii şi secretarii secţiunilor Ligei. Esportul de lână, pără de animale etc. prin România este permisă cu observarea strictă a prescripţiunilor sanitare. Aceste prescripţiuni constau într’aceea, că marfa trebue provăfiută cu ună certificată veterinară, care să arate, că marfa a fostă luată dela vite sanetoase şi din regiuni, în cari nu bântue epidemii. A- cestă certificată trebue vizată de consulatură română celă mai apropiată (în Rusia cu deosebire la împrejurarea, că ţinutulă nu e bântuită de epidemiă). —x— Furtună în Rusciuca. ţfiatulă „Bucuresci“ primesce din Rusciucă următă Nr. 129—1892. rea informaţiă: O furtună forte mare şi cu consecinţe grave de totă s’a lăsată Sâmbătă asupra Rusciucului pe la 4—6 ore p. m. Casele cele mari aprópe de Dunăre au fostă descoperite. Acoperişulă palatului administrativă asemenea a fostă luată de vântă şi aruncată la o depărtare de câteva sute de metri; omenii prinşi de furtună pe stradă au fostă trântiţi josă. Nisce copii, ce veniau dela şoară, luaţi de furtună, au fostă trântiţi de nisce ziduri aşa de râu, în câtă suntă gravă răniţi. Geamurile şi ferestrile au fostă mai tóre sparte. Acoperişulă consiliului a fostă luată şi în căderea sa a lovită pe ună bătrână şi pe o femeiă, cari tocmai se găsiau pe uliţă şi cari nu stiau unde să se adăpostescă. Bătrânulă şi femeia suntă grav răniţi. Telegrafulă a fostă ruptă pe totă linia, întrerupându-se comunicaţia, caii dela mai multe trăsuri speriându-se, au luat’o în gana cea mare și au răsturnată și fărîmatfi trăsurile, rănindfi pe vizitii. La ora 7 furtuna a încetată. Dunărea era forte agitată. Talazurile se aruncau cu așa putere, că părea, că se ridică peste digă. Recolta viiloră și a grădiniloră din Rusciucă e perdută cu desăvârșire. —x— Cfeneralulii lr. Sveteney, comandantulă corpului 12 de armată din Sibiiu, a sosită erl aici. — x— Comisari de maturitate. La esamenul de maturitate dela școla nostra comercială de aici voră fi comisari: din partea guvernului Franciscă Koos, insp. reg. de școle, or din partea camerei comerciale şi industriale din Braşov, d. lebelius. —x— „Confederaţia balcanică“. A apărută o revistă nouă întitulată „Confederaţia balcanică“, revista popurătoră din peninsula balcanică, apare odată pe lună sub direcţiunea unui comitetă. Revista fiicescă se va ocupa cu politica, istorie, filosofiă, literatură românescă şi străină, sciinţe, arte. —x— Procesulu-Beloeff. O ordine de fii a Locotenentului-colonelă Marinoff, comandanţii de pieţă în Sofia, a trimisă înaintea tribunalului militară numită în afacerea asasinatului Belceff, 18 persoane, printre cari: D. Karaveloff, fostă ministru şi fost regentă, şi pe doctorulă Molofif, acuzaţi de încercare de-a turbura ordinea lucrurilor esistente cu începutulă de esecuţiă prin faptulă atentatului contra d-lui Stambuloff, atentată în care a perită ministrulă Bekeff. Sunt traduși de asemenea înaintea aceluiaşi tribunal și: Milaroff, ca autoră principală, și Popoff, fostă amploiată, ca compromisă în afacerea Wabooofif la Burgas, și Vasilieff.