Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1892 (Anul 55, nr. 241-264)
1892-11-26 / nr. 261
Pagina 2 recentă a stârnită frenetice aplause în dreapta. Ela sugerat, ca protectoră ală guvernului, ca tutorii ală acestuia. Se ameninţă cu o a doua eră Hohenwart. Ungaria se va spi pări de așa ceva, dar Austria va pute suferi multă vreme de o stare bolnăviciosă. „Pesti Napló“ trepei că votarea asupra fondului de disposiţiune este o mare înfrângere, care în ori şi care stată constituţională ar fi avută ca urmare o criză guvernamentală, sau o disolvare a parlamentului- Contele Taafis a voită să delăture aceasta eventualitate prin declaraţiunea sa, dar dacă opoziţia i se opune, atunci elă nu va mai domni după constituţiune. Confusiunea în Austria este estraordinară, atâtă de mare, încâtă prin acesta e atinsă şi Ungaria şi dualismulă. Ea nu s’a ivită numai aşa, ca din întâmplare, ci a fostă prevâcjută şi cu intenţiune provocată, prin urmare reuşita ei trebue să fie pregătită. * Sub reserva cuvenită reproducemă urmatoarea informaţiune a „Luptei„In cercurile guvernamentale circulă din nou scrrea, că regele Carol I va abdica în corândă, în favoarea prinţului Ferdinand. Regele abdică nu numai pentru că e scârbită de vieţa sa privată, dar acesta este şi prima condiţie pe care i-a pus-o regina Engliterei, pentru ca se consimtă la căsătoria nepoatei sale cu prinţulă Ferdinandă. Regina Engliterei nu voia să-şi dea nepoata, decâtă unui prinţă care are să domneasca, şi cum prinţulă Ferdinandă este moştenitoră presumtivă, or regele Carola încă ar putea să aibă ună copilă, și prin urmare s’ar putea ca Ferdinandă să rămâne cu presumția. Regina Engliterii, pentru a se asigura, că prințulă Ferdinand va domni în Tera românesca, a cerută regelui să abdice. După cum am mai spusă, n’a fostă greu să se obţie dela rege aceasta hotărîre, de oare-ce fiindă bolnavă şi nemulţumită de viaţa pe care i-o face regina, doresce să abdice. In cercurile guvernamentale, pe acestă faptă se şi spusă votarea nouei liste civile. Se spune: — „De ce să nu votâmă aceşti 300.000 fr., când ei nu se vor plăti poate nici ună ană, căci regele are să abdice“. * Cu privire la crisa ministerială francesă, o telegramă din Parisă anunţă, că ministrul Kibot a fostă însărcinată cu formarea noului cabinetă. In noua combinaţie ministerială vor intra toţi membri vechiului cabinetă, afară de miniştri Ricard şi Roche. Cabinetulă, sedipe, că va fi compusă astfel : bibot, ministru preşedinte şi de externe; Loubet la interne; Bouvier la finanţe; Freycinet la răsboiu; Bourgeois la justiţia ; Deville la agricultură; Viette la lucrări publice; Sarrinn la comerciu şi la instrucţia publică Charles Dupuy. Despre paşii ce i-a făcută în urma însărcinării luate, Ribot a făcută ună raportă preşedintelui Republicei, Carnot. Rămâne să se adeverescă acestă solie telegrafică. Kerle cea mai deplină încredere, deorece acestă ministeriu n’a dată nici celă mai mică semnă, că doră ar fi, ori ar vre să fiă mai puţină „energică“ faţă cu naţionalităţile, de cum au fostă antecesorii săi. Câtă pentru consideraţiunile personale, aceste le atribue „Bud. Hil.“ nu atâtă ministrului-preşedinte Wekerle, câtă mai multă soţilor săi din ministeriu, despre cari foia ungurescă se esprimă astfeliu: „Szilagyi nu-i trebue nimănui; Ludovică Tisza este organulă antipatică ală clipei lui Tisza; Fejervary este ună ostaşă aulică cu sentimente austriace, care nu-i chiămată de-a fi ministru ungurescă ; Csaky este certată cu derulă ; Hieronymi ne lasă reci şi nu are o gravitate politică; Bethlen, Lukács, Josipovich numai pentru aceea suntă miniştri, pentru ca fotoliurile loră să nu rămână goale.“ Aşa-deră singură Wekerle ar mai fi ce-ar fi, dar numai singură, de ar fi elă ori câtă de tare, cu greu va putea răsbi în faţa atâtor ei dificultăţi, ce i se prepară din toate părţile. Cele mai ameninţătore pentru ministeriala Wekerle suntă însă consideraţiunile politice-religionare, pentru cari, cum scimă, i se prepară o înverşiunată oposiţiă atâtă din partea aristocraţiei, câtă şi mai alesă din partea clerului catolică. Încă în şedinţa dela 3 Decemvre a dietei era vorba, ca cu ocazia desbaterilor asupra indemnităţii, membrii oposiţionali ai camerei magnaţilor, în frunte cu episcopii catolici, ar fi proiectată începerea atacului în contra guvernului, avândă de gândă să-i voteze acestuia neîncredere. Ataculă însă de astădată încă nu s’a începută, dar s’a semnalată din partea episcopului Schlauch, care declară, că ei deși votéza indemnitatea, cu programaid politică bisericescă ală guvernului însă nu consimtă şi voră da espresiune oposiţiunei loră cu poasia desbaterei asupra unora proiecte concrete. Vedemă aşaderă, că cabinetulă Wekerle este în ajunulă unoră mari lupte, ală cărora sfirşită e mare întrebare, decă nu va fi chiar răsturnarea sa. p a n sa vi s t eu, ce le-au împrumutată dela Cehi. „Bud. Hirl". Qio®, că aceşti emigranţi suntă ună adevărată periculă pentru patriă, şi decă autorităţile nu voră curma agitaţiunile lor, „pe încetulă se voră pomeni, că au ajunsă cu poporulă slovacă acolo, unde au sjunsă cu Valahii“. — Ei bine, decă stămă aici şi ne vedemă de treburi, ei spună, că suntemă pariculoşi şi ne povăţuescă să ne căutămă esistenţa în afară de graniţele ţărei; deca însă din nenorocire, ne vedemă siliţi să urmămă sfatulă loră şi să ne căutămă esistenţa în alte ţări, precum facă bieţii Slovaci, atunci suntemă încă şi mai „periculoşi“. Atunci ce e de făcută? „Patria maghiară“ nu se mai poate salva aşa-der nici într’ună chipă şi „patrioţiloră“ nu le rămâne, decâtă desperarea şi consecinţele ei. Situaţiunea cabinetului Wekerle. Totă mai multe suntă semnele, cari pledeză pentru nestatornicia cabinetului "Wekerle. Astfel, în adunarea comitatului Győr, unde pănă acum partida guvernamentală, a fostă bine representată fispanulă conte Laszberg !cea propusă să i se voteze ministeriului kerle încredere — propunerea însă a fostă respinsă cu majoritate de voturi, ceea cedovedesce înde-ajunsă neîncrederea şi marea nedumerire, de care sunt cuprinşi cetăţenii maghiari faţă cu noul ministeriu. Tăgăduirea votului de încredere în memorata adunare a fostă motivată parte cu consideraţiuni de naţionalitate, parte cu consideraţiuni politice-religionare şi în fine parte şi cu consideraţiuni personale. In ce priveşte consideraţiunile de naţionalitate, nu putemă înţelege pentru ce să nu i se fi votată ministeriului de GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 261 -1892 SCmiLE PILEI. — 25 Noemvre. Principele moştenitorii românii a plecată alaltăieri cu acceleratură dela orele 5'50 la Londra. A. S. Regală este însoţită în călătoria sa de d-lă lt. colonelă Coandă. M. S. Regele a însoţită la gară pe augustulă său nepotă. De asemenea au mersă la gară toţi doii miniştri. Principele Ferdinandă merge la Londra directă, pe la pastilă de Calais, şi va ajunge joi în capitala marei Britanii. — x — Italienii şi Românii. In Reggio Emilia (Italia) a apărută o broşură întitulată „La Questions d’Oriente e le nazionalite.“ (Chestia orientală şi a naţionalităţilor) de Dialma di Valpetrosa. Intr’acesta scriere, forte simpatică pentru Români, autorul despune cu multă căldură situaţia românismului în Orientală europenă şi reproduce în colori vii gravaminele cuprinse în memorialele politice românesci din timpul mai nou. Fără îndoielă acestă nou semnă de dragoste ală fraţilor noştri din patria străină va contribui multă, ca durerile nóastre să fiă cunoscute în clasica Italiă şi simpatiile pentru noi să fiă şi mai multă trezite în poporulă italiană. —x — Emigrările Slovacilor. Foile unguresci înregistrăză scirea, că din comitatul Tranoină, Slovacii au începutăarăşi să emigreze în masse parte la America, parte în Boemia. Câtă pentru emigrările la America, foile unguresci constată, ce e dreptă, că acesta este o perdere pentru ţeră, dar se mângăeielă puţină, că acesta perdere „nu mei are şi alte urmări deosebite“. Cu totulă altmintrelea stă însă lucrulă cu cei ce emigrază în Boemia, de oarece aceştia ărăşi se reîntorcă în patriă, „încărcaţi cu idei —“— Ciangăii din Bucovina. „Magyar Hírlap“ publică o corespondenţă din Andrásfalva, în care se descrie misera stare a Ciangăilor din Bucovina. Printre Ciangăii din Bucovina nu bântue numai sărăcia și foamea, ci și difterita, tifusulă și anghina, așa că aceste boale au decimată aproape toate satele ciangăesol. In satele Hadikfalva și Istensegits boalele acestea au secerată viața a 400 de copii ciangăi, ei în Andrasfalva au murită 120 copii într’ună singură ană. Guvernulă ungurescă, dipe numita fotă, stă nepăsătoră la toate acestea și nu se gândesce, că seminția ciangăiescă din Bucovina piere vătendă cu ochii. — Suntă destui Jidani, cari să o susbstituescu! —x— Din Satmara ni se scrne cu data de B Decemvre n.: D-le Vasiliu Popă, jude la tribunalulă r. din Sătmară, în 4 iei0 aceste fu distinsă cu titlulă de „jude la tabla regescu.“ D lă Vas. Popă are ună serviciu de 30 de ani şi este, precum se spune, celă mai activă şi inteligentă bărbată la acestă tribunalfi. Distincţiunea dură trebuia să vină cu 10—15 ani mai înainte. Guvernulă însă îşi cam uită de meritele bărbaţilor români! Că jude este şi proprietară mare; ca atare va lua în consideraţiune bieta naţiă românescă, sărăcită de 25 de ani încape. Să trăiescă! Şi să facă tată bine! — x— Industria in Ungaria. Biureulă statistică din Pesta a publicată o statistică a industriei în Ungaria. După acestă statistică, numărulă celoră, care se ocupă cu industria în Ungaria a fostă de 825,068, va să 4i°â la 1000 de locuitori 54,5. Mai dasă e poporaţiunea industrială pe teritoriul dintre Dunăre şi Tisza (83.2 pe mii), mai rară în Transilvania (37.2). Oraşele se înşiră în privinţa poporaţiunei industriale, în ordinea următoare: Caşovia 227.9, Budapesta 223.11, Pressburgulă 210.8, Murăşă-Oşorheiulă 197.2, Timişora 191.5, Cluşiulă 187.7, Oradea-mare 181.8, Comornală 177.3, Aradulă 166.7 la o milă de locuitori şi Hódmezővásárhely are numai 50.3 industriaşi la milă. După mărimea întreprinderilor, industria propriu rasă s’a împărţită astfelă : Fără companioni au fostă 188.858 întreprinderi, cu 1 companionă 62.639 întreprinderi, cu 62.369 persoane auxiliare, cu 2 companioni 24.740 întreprinderi cu 48.940 persoane auxiliare, cu 3—5 companioni 18.263 întreprinderi cu 66.569 persoane auxiliare, cu 6 — 10 companioni 4.413 întreprinderi cu 32.208 persoane auxiliare, cu 11 pănă la 20 companioni 1513 întreprinderi cu 21.544 persoane auxiliare, cu mai mulţi la 20 de companioni 1725 întreprinderi cu 99 322 persoane auxiliare , cu total 371 281 întreprinderi cu 330.242 persoane auxiliare, fiece întreprinderi de fabrică dau ocupaţiune fiecare la câte 1000 de lucrători. Fără ocupaţiă au fostă, dintre lucrătorii industriali, 26.326 de inşi, adecă 7.11 la sută din numărulă totală. Contingentulă celă mai mare ală lucrătorilor, fără ocupaţiă îlă dau zidarii, 36.6 la sută dintr’ânşii au declarată, că n’aveau de lucru. —x— „Doina “ Ună grupă de studenţi de la universitatea din Bucuresci au luată asupră-le conducerea fetei literare scienţifice „Doina“ o- apare în fie-care Duminecă la Bucuresci (Strada Gândului 13)* Membrii din redacţie facă apelă cătră toţi colegii lor, pentru a-i sprijini în acestă întreprindere literară. Nr rulă I ală „Doinei“ cuprinde materială variată şi interesantă, avândă în frunte nişte prelegeri de Ethnopsihologie ţinute de d. Haşdău la universitatea din Bucureşci. Abonamentulă „Doinei“ pe ună ană costă 8 lei, pe 1/2 ană 4 lei, or pentru străinătate se adaugă portulă poştală. —x — Carantinele dela Mihăileni şi Mamorniţa, cum spune „Românulă“, vor fi ridicate 4ilel® acestea, şi călătorii din Bucovina vor avea liberă trecere. —x — Nou punctă de trecere din România in Bucovina. D-lă L. Catargiu, ministru de interne, a supusă M. S. Regelui jurnalul consiliului de miniştri, prin care se înfiinţază la Mihăileni ună punctă de trecere în Bucovina pentru călători şi mărfuri. La acestă punctă se va ataşa şi ună serviciu de revistă medicală şi de desinfectare. —x — Bismarck in Berlină. Excancelarului Bismarck, în calea sa din Varzin la Friedrichsruhe, a trecuta prin Berlină şi la gară a fostă întâmpinată de o mare mulţime de poporă cu strigări de hoch şi hurrah. Damele i au predată buchete de viorele, după ce Bismarck goli în tota liniştea o cană de bere şi călători mai departe. — x— Câtă câştiga Francia cu canalulă Suez? Gazetele francese spună, că s’a câștigată pănă acum cu canalula de Suez 1.154. 667 265 lei, și cu canalulă de Panama s’a cheltuită pănă acuma 1.100.194 282 lei. Gu canalula de Suez s’a cheltuită 480.000 DOJ. Din sumele pentru Panama n’au mai rămasă, ca valoare, decâtă 170 de milioane. —x — Scole in Viena. După ună raportă ală biuroului magistratului din Viena, s’au aflată în 1 Octomvre în Viena întregă 327 școli, cari au fostă cercetate de 79,085 elevi, și de 80,881 eleve, la ună lopă, de 159,966 copii. — x — Afacerea Panama. Cu privire la cheltuielile de publicitate în afacerea Panama, d. Rossignol, expertă numită de primula lichidatură pentru cercetarea conturilor, a citată din memorie următorele nume: „Le Petit Journal“ 300,000 fr.; „Le Telegraphe“ 120000; d. Jezierski, directorulă, 120,000; „Le Matin“ 50,000; „Gaulois“ 15,000 ; Arthur Meyer, directorulă, 30,000; „Le Radical“ 100,000; Valentină și Victoră Simond 100000; „Le Figaro“ 500,000; F. Magnard, Permvier și de Rodays, fie-care (la fiecare emisiune) câte 10,000; Edmond Magnier senatoră, directorulă ziarului „L’Evanement“ 50,000; Patriot, directorulă lui „Journal des Rebats“ 40,000; Raoul Canivet 80,000. Mai multe ziare observă, că sumele primite de unele gazete represintă adevărata plată normală de publicitate. Cum e însă „Telegrafulă“ — organulă d-lui Freyoinet — care ia iară a primită 240,000 franci, aceasta sumă represintă de sigură altceva decâtă preţulă anunţurilor. „Journal des Débats“ declară, că directorulă său n’a primită personală nici ună bană, şi că suma de 40,000 franci a fostă încassată în fondulătarului. „Le Figaro“, „Le Matin“ şi „Le Gaulois“ nu desmintă în ceea ce-i priveşte sumele arătate de d. Rossignol. —x— Concertul societăţii filarmonice. Primula concertă ală societăţii filarmonice, cu ajutorulă musicei orăşenesci, a înau-