Gazeta Transilvaniei, iunie 1893 (Anul 56, nr. 118-141)
1893-06-10 / nr. 126
Pag. 2. esoperarea disposiţiunei în limba maghiară, se recurgă la ajutorul comandei de întregire Ministrula de răsboiu va pretinde necondiţionatâ, ca ordinaţiunea acesta să se observe cu stricteţă (Vii aprobări), or cu privire la casule de față nu aşteptă decât şi raportului comandei corpului militară despre atitudinea sa1. Széll Kálmán, firesce, a rămasfi férte mulțumită cu acesta răspunsa, care cum a 4*80 elfi, este Pe deplina corecta și consulă cu spiritulfi interpelației sale. Ilfi ia deci cu bucuriă, la cunoscință. Etă acum, ce scrie în privința aceasta „Pol. Corru, organa semionorosii, care esprimă vederile cerourilor ei conducătoare: „Ministerula comună da răsboiu, a dispusa la începutula lunei curente, că nu numai comandele regimentelor maghiare, ci tote autorităţile armatei suntă datore Să corespondeze cu autoritățile ungurescî în limba maghiară, ta sunt o datore chiar a primi dela particulari hârtiile scrise in limba maghiară; or lucrul a principală e, ca toate autoritățile armatei comune, toate comandele militare, fără nici o deosebire, la totii casulfi, să răspundă în limba maghiară la actele ce li se adreseză în limba maghiară, fiindfi datoare a o face aceasta pe calea comandelorfi de întregire. Ordinațiunea aceasta s’a trimisă tuturora autoritățilorfi militare... Rescriptura principelui Lobkowitz aparține trecutului și fiecare patriota adevărata nu pote, decâta să fiă mulțumită cu modulă norocosfi în care s’a deslegatfi acesta cestiune de limbă“. Aceste suntă importantele descoperiri ale semioficioasei „Pol. Corr“, care cjî°e că acesta mare succesfi este a se datori ministrului Weckerle. Unii alta semioficiosă, „Pester Lloyd“, numeste atitudinea lui Labkowitz o bruscheţă, care nu se poate ignora, de oarece acţl nu mai esista in Ungaria, de câtă regimente ungureşti. Oficeruia, ace „P. L“, este datorii să se supună legilor, or deci nu este lămurită în privinţa vre-unei disposiţiuni, atunci să se adreseze la forul ei competenta, căci „pe barba lui nu i este permisa de leofi a face esplicări“. Va săje) unguresce şi numai unguresce ! Pe calea acesta li-a succes. Ungurilor, a face prima spărtură în organisaţia interioara a armatei comune, cu învoirea ministrului Bauer. Mai esre de lipsă să spunemă, că unde vor fi dupe concesiunile de felul şi acesta ? nere privitoare la reînoirea parţială a camerei. Ministrul preşedinte Dupuy combătu acestă propunere, a condi, că prin acestă măsură se va espune ţera unora agitaţiuni vehemente electorale şi-i va lua camerei unitatea ei. A schimba sistemul electoral, acum, încheia Dubuy, ar însemna a avea neîncredere în acesta Deputatului Rivet apără propunerea. Când Clemenceau voi să se urce pe tribună îi strigară Millevoye și Derouléde: Escund agenta streină , n’ai drepta să vorbesc!. (Sgomotu mare). După restabilirea ordinei combătu Clemenceau propunerea. După aceea camera respinse propunerea cu 323 voturi contra 214 voturi. Derouléde declara în cameră, că de aceea a apostrofată pe Clemenceau, pentru că evenimentele din Bournemouth ii permită lui Gladstone, să se folosască de hârtiile confiscate ale lui Cornaliu Hera, cari sunta contra Frandei. După o dispută între Clemenceau şi Deroulede, anunţă Millevoye, că în 22 iunie va interpela guvernul asupra pertractărilora între Francia şi Anglia privitoare la estradarea lui Corneliu Herz. — Clemenceau a trimisa martori lui Derouléde şi Millevoye. Aceştia însă retuşară a se bate cu Clemenceau, cela puţina în momentele de faţă. * căderea acestuia, chiar şi pentru preţulu împăcărei cu Natalia. Numai mai înainte trebue să aibă ajutorul figarului. Acesta i s’a promisa şi s’a pregătita apoi lovitura de statfi în înţelegere cu Milanfi, regina Natalia, Persiani, Mohrenheim şi Pasid. CRONICA POlsITSUA. —9 (21) Iunie. In şedinţa din 19 Iunie a camerei francese, era la ordinea că Rei o propuDrumula dela Cruce din Bravule superiora pană jose la poalele déalului In Mpeciula inferiora, ţinând şi muchia délului, în vre-o două puncte mai josu trece prin aşa locuri înguste ale muchei, încât trebue tare bine grijitfi spre a nu se întâmpla călătorului vre o nenorocire, în aceste două locuri adecă, délula cela înalta se îngustă forte tare şi, fiind, înnaltele lui coste tare apróape una de alta, în dreapta şi în stânga dela muchea cea îngustă se formază nisce abisuri, în cari déca ar căda călătorula, fiă pe josu, fiă călare, ori cu carula, la tóta întâmplarea şi-ar periclita vieţa. Spunu bătrânii, că în vechime, în vremuri de bătaiă, aceste două îngustimi ale drumului au fost și afund tăiate, oi pe deasupra acoperite uşor, aşa că năvălinde unii sau alţii dela frontieră cu totă puterea pe drum şi în josu, când au ajunsu la aceste tăieturi, fără să scie, că acelea esistă, au cătuta amestecaţi unii peste alţii, cai şi omeni, aşa că cei cari au oaciuta acolo, seu s’au prăpădita, seu s’au schilovita pentru totdeuna. Pe piscurile cele mai înalte ale Brauului, cari în linia de despărţire a apelor ei formază tot.fi de-odată şi linia de frontieră, dela Strunga Iucependa suntă munţii: Dudele, Sânt-Iliu, Plaiulu mândrului, Paiculă Moşoiulu, Guile, Pisculu Berlindoei şi Buia, aşa că lângă acesta din urmă este vacua ungară, dela „Cruce“, din pasuila Branului superiora. Aceasta parte a piscurilor şi toate plaiurile Branului le-am suita în mai multe rânduri şi le-am cercetatfi mai de aproape la diferite ocasiuni, or piscurile din linia de frontieră dela Cruce pănă la Petra Craiului, abstragândfi dela alte ocasiuni, le-am urcata și le-am cercetatfi mai de-aproape în vara anului 1888, cu ocasiunea marcărei frontierei între Ungaria şi România, ca membru alfi comisiunei internaţionale de demarcare, al cărei preşedinte pe teritoriulfi acestui comitatfi a fostfi fispanulfi Mihaila de Horvath. Comisiunea de demarcare, instituită ca comisiune internaţională, pe basa articolului de lege ungarfi. XIV din 1888, avea 8 secţiuni, dintre cari a IV-a secţiune a avuta a marca frontiera în linia de despărţire a apelor şi dela Cruce peste Petra Craiului şi peste munţii Făgăraşului încolo până în Olt, la Turnu-roşiu, aşa că pe teritoriul comitatului Făgăraşfi am luata şi eu parte activă la aceste lucrări pe totă linia de frontieră. Lucrarea marcărei s’a începută în 15 Iunie 1888 şi, după o durată de 76 tjile, s’a finiofi în 30 Augusta a acelui aun, dincolo de „Negoiu“, de-asupra comunei Porumbaculu superiori, pe muntele Scara cătră (Ciortea) Boiula sau Budislava şi Suruiu. Astfel au începută lucrarea marcărei, în 15 iunie tăindu-se pădurea din piscurile Branului de pe linia de frontieră în lăţime de 8 metri, s’au asociata în punctele statolite prin guvernele Ungariei şi României, stâlpi de hotarnici, numerisaţi şi anume pregătiţi spre acesta; s’au făcuta apoi şi movilele de lipsă între stâlpii aşezaţi. Astfeliu în 29 Iunie 1888 amfi ajunsu cu marcarea, dela Cruce peste munţii, respective piscurile Branului numite: Predealu, Padina Şirnei, Galbina, Cojia, Dealul, popii şi Seaca; amfi ajuns pănă la palele Petrei-Craiului în muntele Vlăduşca, de unde apoi în aceasă sara ne-amfi întorsă călări pănă la vama dela Cruce, unde aveamu cuartirele, proviantulfi şi totfi bagagiulu, ce-lfi luaeeramu cu noi. In 4iua următore, adecă în 30 Iunie, aveamu se eşim iarăşi afară pănă la Vlăduşca, cale de 3 ore călare, ca aşa se continua cu marcarea pe coasta şi pe primejdioasa présta a Petrei-Craiului, pe care o voiu descrie în capitolul Ii următorii: GAZETA TRANSILVANIEI. Din Paris și se telegrafeza cu data de 19 iunie, Contele d’Haussonville, cu ocasiunea unui bancheta alii pressei monarchice din provinciă, a ţinuta o vorbire, în care desfăşură programuri electoralii alii monarchiştiloni. Donsula combătu aspru regimulu republicana şi făcu alusiune la politicii republicani amestecaţi în afacerea Panama. Elfi conjura pe monarchişti, ca să înfiinţeze o ligă a oamenilor ei cinstiţi, în contra regimului actuala lipsita de ori-09 scrupula. Monarchiştii nu se pot fi mulţămi cu une minimum de postulate politice şi religiose, ci trebue să păşască cu energiă spre ţîntă.* piarura „Köluische Ztg.” într’unO numără mai recenta disputândfi preludiului loviturei de statii din Serbia, aduce dovada, că căderea regimului liberala a pornita dela regele Milano, în unire cu Rusia și Francia, când la îndemnulfi lui Ristici, scupstina hotărî, să scape pe Milanfi din perplesitatea sa de bani, în contra promisiunei, că nu va veni în Serbia, Milanfi îşi făcu plănuia să răsturne regenţa. Ela plecă imediata la ambasadorulfi rusescfi Mohrenheim şi-i spuse, că Risticl lupră în contra intereselorfi rusesci. Milanfi se decară gata a păşi în contra lui Risticl şi de a causa SCIHILE PILEI. — 9 (21) Iunie. La urmărirea comitetului centralii. Cetim şi în „Tribuna“ de at.!, că opta dintre cei mai distinşi advocaţi slovaci, şi anume: P. Mudroni, Dr. I. Ianovici, M. Dula, Dr. Miloş Stefanovici, Dr. I. Derer, Dr. Jaroslav Minich, Stei. Bajner şi Dr. Sam. Daxner s’au oferita comitetului nostru centrala ca apărători în procesul ce se pune la cale contra lui, din causa Memorandului. —x — Academia Română a numita o oomiaiune compusă din d-nii D. Sturdza, I. Galinderu, V. A. Urechiă și Negruzi, care va fi însărcinată cu administrarea Institutului Obeteleşanu, care va fi fondatfi la Măgurele. — x— La Cercle. Cu ocasiunea primirei delegaţiiorfi de Maiestatea Sa, ţinendfi Cercle, monarohuîfi a vorbita şi cu delegatulfi croata Crnkovici. „Magyar Hirlap“ comunică textulfi cuvintelorfi Majestăţii Sale adresate delegatului croata şi răspunsurile acestuia. Monarchulfi: D-Ta ai fostfi într’adevără atacata (Alusiune la demonstraţia studenţilor croaţi). Crnkovici: A fostfi numai o copilărie, Majestate, şi nu le-a succesa. Monarchulfi: Delicvenţii se vor fi pedepsi. De altfela îmi esprimfi deplina mea mulțumire cu vorbirea forte corectă a d-tale. Crnkovici: Nu mi-am făcutii decătfi datoria, Majestate, când am apărutfi starea legală contra curentelor fi şoviniste. M o n ar c h u r fi : Croaţia are autonomiă, ca nici una regata alti monarchiai. Eşti d-ta buna Croata? Crnkovici: Cu trupa, că sufleta, Majestate. Monarchulfi: Banula (Khuen Hedervăry) încă e bunfi Croata, şi astfel, Croaţia poate fi pe deplina mulţumită. Crnkovici vorbi apoi despre tinerimea croată şi despre afacerile bisericescl Cipanda, că ar fi de lipsă numirea unui archiepiscope energiofi şi rigurose. Monarchulfi: Ya şi fi! — „Egyetértés“ dela 19 Iunie aduce spirea, că la plâncjulfi dela curte, data în onprea delegaţilor, între cari se aflau mulţi Maghiari, Majestatea Sa a agrăitfi pe toţi delegaţii in limba maghiară. —x— Nr. 126—1893. Corone false. încă nu s’au pusfi bine în circulaţiune monedele de coronă, şi s’au şi găsitfi corone false, turnate din metalfi alba. Capulfi monarchului şi inscripţiunea suntfi bine gravate. Pe margine fnsé se cunósce, că suntfi bani falşi. In loofi de inscripţiunea: „Bizalmam az ősi erényben“, se află : „Bizalmazisi erényben“. —x — Weckerle — cetăţenii de onoare alț Bistriţei. Adunarea municipiului Bistriţă, ţinută în 18 iunie n., a alesO cu unanimitate pe ministrului Weckerle de cetăţenii de onoare. —x— Monumentu pentru Jules Grevy. Ministrula francesa de externe, Develle, a sosita în Dole, însoţita de mai mulţi senatori şi deputaţi, pentru ca să asiste la desvălirea monumentului fostuluipreşedinte al republicei francese, Jules Grevy. —x— Logodna moştenitorului italiana. „Figaro“ anunţă, că principele de Neapole, moştenitorul tronului Italiei, se va logodi, cu opasiunea celebrării căsătoriei ducelui de York, cu principesa Maria Alexandra, fiica a doua a ducelui de Edinburg. —x— Misiune sciinţificâ. Guvernula francesei a încredinţată călugărului benedictinfi Don Sauton, doctora în medicina din Parisa, o misiune stiinţifică, ale cărei resultate suntfi considerate ca forţe folositore omenirei. Preotul Sauton şi-a pusfi de gândfi să studieze cu deamăruntulfi lepra şi să afle unii mijlocfi de vindecare. In prima seriă a voiajurilor, savantula misionara va studia lepra în Norvegia, Japonia, la capulfi Nordu, Finlanda, Turcia, Asia mică, Egipt şi în Grecia. Reîntorcându-se în Parisfi, după turneul acesta, care va ţine unii anii, savantul Sauton va presenta doctorului Pasteur leapulfi pentru vindecarea acestei bole incurabile. Elfi va porai apoi la Molokai împreună cu fratele seu Carole Seuton, vicarul dela Norgent-le Rotrou ; se scie, că la Molokai toți oamenii suntfi bolnavi de lepră. Sauton va lua virusulfi dela leproși şi va începe o seriă de vaccinări ca pentru pojarfi seu difterită. —x— Maialula tinerimei dela scafele române din loca, care din causa timpului pioiosfi s’a totfi amânatfi pănă acum, se va ţinâ mâne în „Stejerisfi“, la casă deca timpuia va fi favorabila. —x— Convenţiă comercială ruso-francesă. Din Petersburg se telegrafiază, că la 18 iunie a fosta iscălită convenţiunea comercială cu Francia. Reducerea acordată Rusiei în ceea ce priveşte taxele asupra petroleului este jumătatea taxelor actuale. Rusia acordă, din partea ei, afară de avantagiile deja cunoscute, reduceri asupra instrumentelor de musică, mărfurilorfi de bumbaefi şi asupra instrumentelor ü de aratfi. —x— O nouă armă de răsboiu. Turpin, vestitula inventatorfi ala melinitsi, a descoperitu o nouă armă de răsboiu, care întrece pe cele cunoscute până acum. Arma aceasta e unfi felfi de tun, la care sunt ataşaţi 4 soldaţi. Tunulfi e trasfi de 2 cai şi poate să arunce intr’unii sferte de ceasai 5 descărcăturî, compuse din 25,000 de glanţe, până la o distanță de 3,500 de metri şi cuprindendfi geometricespe aufi terenu de 22,000 de metri pătrați. —x— Colera. Din Montpellier se telegrafieză, că acolo au murită în spitalul oraşului trei omeni de coleră. Căldurile suntfi grozavfi de mari în acele părţi. —x — Musica militară va cânta Vineri la 6 ore p. m. pe promenada de josfi. Programa este următorea: 1) Berte „Dar gestiefelte Kater“ marşfi din baletul „Die goldene Märchenwelt“. 2) Masse-