Gazeta Transilvaniei, iunie 1893 (Anul 56, nr. 118-141)

1893-06-10 / nr. 126

Pag. 2. esoperarea disposiţiunei în limba maghiară, se recurgă la ajutorul­ comandei de întregire Ministrula de răsboiu va pretinde necon­diţionatâ, ca ordinaţiunea acesta să se ob­serve cu stricteţă (Vii aprobări), or cu pri­vire la casule de față nu aşteptă decât şi raportului comandei corpului militară des­pre atitudinea sa1. Széll Kálmán, firesce, a rămasfi férte mulțumită cu acesta răspunsa, care cum a 4*80 elfi, este Pe deplina corecta și consulă cu spiritulfi interpelației sale. Ilfi ia deci cu bucuriă, la cunoscință. Etă acum, ce scrie în privința aceasta „Pol. Corr­u, organa semionorosii, care esprimă vederile cerourilor ei condu­­cătoare: „Ministerula comună da răsboiu, a dispusa la începutula lunei curente, că nu numai comandele regimentelor­ ma­ghiare, ci tote autorităţile armatei suntă datore Să corespondeze cu autoritățile un­gur­escî în limba maghiară, t­a sunt o da­­tore chiar a primi dela particulari hâr­tiile scrise in limba maghiară; or lucrul a principală e, ca toate autoritățile armatei comune, toate comandele militare, fără nici o deosebire, la totii casulfi, să răs­pundă în limba maghiară la actele ce li­ se adreseză în limba maghiară, fiindfi datoare a o face aceasta pe calea coman­­delorfi de întregire. Ordinațiunea aceasta s’a trimisă tuturora autoritățilorfi mili­tare... Rescriptura principelui Lobkowitz aparține trecutului și fie­care patriota adevărata nu pote, decâta să fiă mul­țumită cu modulă norocosfi în care s’a deslegatfi acesta cestiune de limbă“. Aceste suntă importantele desco­periri ale semioficioasei „Pol. Corr“, care cjî°e că acesta mare succesfi este a se datori ministrului Weckerle. Unii alta semioficiosă, „Pester Lloyd“, numeste atitudinea lui Labkowitz o bruscheţă, care nu se poate ignora, de oare­ce acţl nu mai esista in Ungaria, de câtă regimente ungureşti. Oficeruia, ace „P. L“, este datorii să se supună legi­­lor­, or deci nu este lămurită în pri­vinţa vre-unei disposiţiuni, atunci să se adreseze la forul ei competenta, căci „pe barba lui nu i este permisa de leofi a face esplicări“. Va să­­j­e) unguresce şi numai un­­guresce ! Pe calea acesta li-a succes. Ungurilor, a face prima spărtură în or­­ganisaţia interioara a armatei comune, cu învoirea ministrului Bauer. Mai e­sre de lipsă să spunemă, că unde vor fi dupe concesiunile de felul şi acesta ? nere privitoare la reînoirea parţială a camerei. Ministrul­ preşedinte Dupuy combătu acestă propunere, a­ condi, că prin acestă măsură se va espune ţera unora agitaţiuni vehemente electorale şi-i va lua camerei unitatea ei. A schimba sistemul­ electoral, acum, încheia Dubuy, ar însemna a avea neîncredere în acesta Deputatului Rivet apără propunerea. Când Clemenceau voi să se urce pe tribună îi strigară Millevoye și Derouléde: Esc­­und agenta streină , n’ai drepta să vor­besc!. (Sgomotu mare). După restabi­lirea ordinei combătu Clemenceau pro­punerea. După aceea camera respinse propunerea cu 323 voturi contra 214 voturi. Derouléde declara în cameră, că de aceea a apostrofată pe Clemenceau, pentru că evenimentele din Bournemouth ii permită lui Gladstone, să se folo­­sască de hârtiile confiscate ale lui Cor­­naliu Hera, cari sunta contra Frand­ei. După o dispută între Clemenceau şi De­roulede, anunţă Millevoye, că în 22 iunie va interpela guvernul­ asupra pertrac­­tărilora între Francia şi Anglia privitoare la estradarea lui Corneliu Herz. — Cle­menceau a trimisa martori lui Derouléde şi Millevoye. Aceştia însă retuşară a se bate cu Clemenceau, cela puţina în mo­mentele de faţă. * căderea acestuia, chiar şi pentru preţulu împăcărei cu Natalia. Numai mai înainte trebue să aibă ajutorul fi­garului. Acesta i s’a promisa şi s’a pregătita apoi lo­vitura de statfi în înţelegere cu Milanfi, regina Natalia, Persiani, Mohrenheim şi Pasid. CRONICA POlsITSUA. —­9 (21) Iunie. In şedinţa din 19 Iunie a camerei francese, era la ordinea că Rei o propu­Drumula dela Cruce din Bravule superiora pană jose la poalele déalului In Mpeciula inferiora, ţinând şi muchia dé­lului, în vre-o două puncte mai josu trece prin aşa locuri înguste ale muchei, încât­ trebue tare bine grijitfi spre a nu se întâmpla călătorului vre o nenorocire, în aceste două locuri adecă, délula cela înalta se îngustă forte tare şi, fiind, în­­naltele lui coste tare apróape una de alta, în dreapta şi în stânga dela muchea cea îngustă se formază nisce abisuri, în cari déca ar căda călătorula, fiă pe josu, fiă călare, ori cu carula, la tóta întâmplarea şi-ar periclita vieţa. Spunu bătrânii, că în vechime, în vre­muri de bătaiă, aceste două îngustimi ale drumului au fost și afund tăiate, oi pe de­a­­supra acoperite uşor­, aşa că năvălinde unii sau alţii dela frontieră cu totă pu­terea pe drum şi în josu, când au ajunsu la aceste tăieturi, fără să scie, că acelea esistă, au căt­uta amestecaţi unii peste alţii, cai şi omeni, aşa că cei cari au oaciuta acolo, seu s’au prăpădita, seu s’au schilovita pentru totdeuna. Pe piscurile cele mai înalte ale Brauului, cari în linia de despărţire a apelor ei form­ază tot.fi­ de-odată şi linia de frontieră, dela Strunga Iucependa suntă munţii: Dudele, Sânt-Iliu, Plaiulu mân­drului, Paiculă Moşoiulu, G­uile, Pisculu Berlindoei şi Buia, aşa că lângă acesta din urmă este vacua ungară, dela „Cruce“, din pasuila Branului superiora. Aceasta parte a piscurilor­ şi toate plaiurile Branului le-am suita în mai multe rânduri şi le-am cercetatfi mai de aproape la diferite ocasiuni, or piscu­­rile din linia de frontieră dela Cruce pănă la Petra Craiului, abstragândfi dela alte ocasiuni, le-am urcata și le-am cer­cetatfi mai de-aproape în vara anului 1888, cu ocasiunea marcărei frontierei între Ungaria şi România, ca membru alfi comisiunei internaţionale de demar­­care, al­ cărei preşedinte pe teritoriulfi acestui comitatfi a fostfi fispanulfi Mi­­haila de Horvath. Comisiunea de demarcare, instituită ca comisiune internaţională, pe basa ar­­ticolului de lege ungarfi. XIV din 1888, avea 8 secţiuni, dintre cari a IV-a secţiune a avuta a marca frontiera în linia de despărţire a apelor şi dela Cruce peste Petra Craiului şi peste munţii Făgăraşului încolo până în Olt, la Turnu-roşiu, aşa că pe teritoriul­ comi­­tatului Făgăraşfi am luata şi eu parte activă la aceste lucrări pe totă linia de frontieră. Lucrarea marcărei s’a începută în 15 Iunie 1888 şi, după o durată de 76 tjile, s’a finiofi în 30 Augusta a acelui aun, dincolo de „Negoiu“, de-asupra co­munei Porumbaculu superiori, pe mun­tele Scara cătră (Ciortea) Boiula sau Budislava şi Suruiu. Astfel au începută lucrarea marcărei, în 15 iunie tăindu-se pădurea din pis­curile Branului de pe linia de frontieră în lăţime de 8 metri, s’au asociata în punc­tele statolite prin guvernele Ungariei şi României, stâlpi de hotarnici, numeri­­saţi şi anume pregătiţi spre acesta; s’au făcuta apoi şi movilele de lipsă în­tre stâlpii aşezaţi. Astfeliu în 29 Iunie 1888 amfi ajunsu cu marcarea, dela Cruce peste munţii, respective piscurile Bra­nului numite: Predealu, Padina Şirnei, Galbina, Cojia, Dealul, popii şi Seaca; amfi ajuns pănă la palele Petrei-Craiului în muntele Vlăduşca, de unde apoi în acea­să sara ne-amfi întorsă călări pănă la vama dela Cruce, unde aveamu cuar­­tirele, proviantulfi şi totfi bagagiulu, ce-lfi luaeeramu cu noi. In 4iua următore, adecă în 30 Iunie, aveamu se eşim i­arăşi afară pănă la Vlăduşca, cale de 3 ore călare, ca aşa se continua cu mar­carea pe coasta şi pe primej­dioasa présta a Petrei-Craiului, pe care o voiu des­crie în capitolul Ii următorii: GAZETA TRANSILVANIEI. Din Paris și se telegraf­eza cu data de 19 iunie, Contele d’Haussonville, cu ocasiunea unui bancheta alii pressei mo­­narchice din provinciă, a ţinuta o vor­bire, în care desfăşură programuri elec­toralii alii monarchiştiloni. Donsula combătu aspru regimulu republicana şi făcu alusiune la politicii republicani ames­­tecaţi în afacerea Panama. Elfi conjura pe monarchişti, ca să înfiinţeze o ligă a oamenilor ei cinstiţi, în contra regimului actuala lipsita de ori-09 scrupula. Mo­narchiştii nu se pot fi mulţămi cu une minimum de postulate politice şi reli­giose, ci trebue să păşască cu energiă spre ţîntă.* piarura „Köluische Ztg.” într’unO numără mai recenta disputândfi preludiu­lui loviturei de statii din Serbia, aduce dovada, că căderea regimului liberala a pornita dela regele Milano, în unire cu Rusia și Francia, când la îndemnulfi lui Ristici, scupstina hotărî, să scape pe Milanfi din perplesitatea sa de bani, în contra promisiunei, că nu va veni în Serbia, Milanfi îşi făcu­ plănuia să răs­­turne regenţa. Ela plecă imediata la ambasadorulfi rusescfi Mohrenheim şi-i spuse, că Risticl lupră în contra inte­­reselorfi rusesci. Milanfi se dec­ară gata a păşi în contra lui Risticl şi de a causa SCIHILE PILEI. — 9 (21) Iunie. La urmărirea comitetului centralii. Ce­­tim şi în „Tribuna“ de at.!, că opta din­tre cei mai distinşi advocaţi slovaci, şi anume: P. Mudroni, Dr. I. Ianovici, M. Dula, Dr. Miloş Stefanovici, Dr. I. Derer, Dr. Jaroslav Minich, Stei. Bajner şi Dr. Sam. Daxner s’au oferita comitetului nostru centrala ca apărători în proce­­sul­ ce se pune la cale contra lui, din causa Memorandului. —x — Academia Română a numita o oo­­miaiune compusă din d-nii D. Sturdza, I. Galinderu, V. A. Urechiă și Negruzi, care va fi­ însărcinată cu administrarea Institutului Obeteleşanu, care va fi fondatfi la Măgurele. — x— La Cercle. Cu ocasiunea primirei de­­legaţiiorfi de Maiestatea Sa, ţinendfi Cercle, monarohuîfi a vorbita şi cu de­­legatulfi croata Crnkovici. „Magyar Hirlap“ comunică textulfi cuvintelorfi Majestăţii Sale adresate delegatului croata şi răspunsurile acestuia. Monarchulfi: D-Ta ai fostfi într’adevără atacata (Alu­siune la demonstraţia studenţilor croaţi). Crnkovici: A fostfi numai o copi­­lărie, Majestate, şi nu le-a succesa. Mo­­narchulfi: Delicvenţii se vor fi pe­depsi. De altfela îmi esprimfi deplina mea mulțumire cu vorbirea forte corectă a d-tale. Crnkovici: Nu mi-am fă­cutii decătfi datoria, Majestate, când am apărutfi starea legală contra curentelor fi şoviniste. M o n ar c h u r fi : Croaţia are autonomiă, ca nici una regata alti mo­narchiai. Eşti d-ta buna Croata? Crn­kovici: Cu trupa, că sufleta, Majestate. Monarchulfi: Banula (Khuen He­­dervăry) încă e bunfi Croata, şi astfel, Croaţia poate fi pe deplina mulţumită. Crnkovici vorbi apoi despre tine­rimea croată şi despre afacerile biseri­­cescl Cipanda, că ar fi­ de lipsă numirea unui archiepiscope energiofi şi rigurose. Monarchulfi: Ya şi fi! — „Egyetér­tés“ dela 19 Iunie aduce spirea, că la plâncjulfi dela curte, data în onprea de­legaţilor­, între cari se aflau mulţi Ma­ghiari, Majestatea Sa a agrăitfi pe toţi delegaţii in limba maghiară. —x— Nr. 126—1893. Corone false. încă nu s’au pusfi bine în circulaţiune monedele de­­ coronă, şi s’au şi găsitfi corone false, turnate din metalfi alba. Capulfi monarchului şi ins­­cripţiunea suntfi bine gravate. Pe mar­gine fnsé se cunósce, că suntfi bani falşi. In loofi de inscripţiunea: „Bizalmam az ősi erényben“, se află : „Bizalmaz­­isi erény­ben“. —x — Weckerle — cetăţenii de onoare alț Bistriţei. Adunarea municipiului Bistriţă, ţinută în 18 iunie n., a alesO cu una­nimitate pe ministrului Weckerle de ce­­tăţenii de onoare. —x— Monumentu pentru Jules Grevy. Mi­nistrula francesa de externe, Develle, a sosita în Dole, însoţita de mai mulţi se­natori şi deputaţi, pentru ca să asiste la desvălirea monumentului fostului­­pre­şedinte al­ republicei francese, Jules Grevy. —x— Logodna moştenitorului italiana. „Fi­garo“ anunţă, că principele de Neapole, moştenitorul­ tronului Italiei, se va lo­godi, cu opasiunea celebrării căsătoriei ducelui de York, cu principesa Maria Alexandra, fiica a doua a ducelui de Edinburg. —x— Misiune sciinţificâ. Guvernula fran­­cesei a încredinţată călugărului benedic­­tinfi Don Sauton, doctora în medicina din Parisa, o misiune stiinţifică, ale că­rei resultate suntfi considerate ca forţe folositore omenirei. Preotul­ Sauton şi-a pusfi de gândfi să studieze cu deamă­­runtulfi lepra şi să afle unii mijlocfi de vindecare. In prima seriă a voiajurilor­, savantula misionara va studia lepra în Norvegia, Japonia, la capulfi Nordu, Finlanda, Turcia, Asia mică, Egipt­ şi în Grecia. Reîntorcându-se în Parisfi, după turneul­ acesta, care va ţine unii anii, savantul­ Sauton va presenta doc­­torului Pasteur leapulfi pentru vindeca­rea acestei bole incurabile. Elfi va porai apoi la Molokai împreună cu fratele seu Carole Seuton, vicarul­ dela Norgent-le Rotrou ; se scie, că la Molokai toți oame­­nii suntfi bolnavi de lepră. Sauton va lua virusulfi dela leproși şi va începe o seriă de vaccinări ca pentru pojarfi seu difterită. —x— Maialula tinerimei dela scafele ro­mâne din loca, care din causa timpului pioiosfi s’a totfi amânatfi pănă acum, se va ţinâ mâne în „Stejerisfi“, la casă deca timpuia va fi­ favorabila. —x— Convenţiă comercială ruso-francesă. Din Petersburg se telegrafiază, că la 18 iunie a fosta iscălită convenţiunea co­mercială cu Francia. Reducerea acordată Rusiei în ceea ce priveşte taxele asu­pra petroleului este jumătatea taxelor­ actuale. Rusia acordă, din partea ei, afară de avantagiile deja cunoscute, re­duceri asupra instrumentelor­ de musică, mărfurilorfi de bumbaefi şi asupra instru­mentelor ü de aratfi. —x— O nouă armă de răsboiu. Turpin, ves­titula inventatorfi ala melinitsi, a des­­coperitu o nouă armă de răsboiu, care în­trece pe cele cunoscute până acum. Arma aceasta e unfi felfi de tun, la care sunt­ ata­şaţi 4 soldaţi. Tunulfi e trasfi de 2 cai şi poate să arunce intr’unii sferte de ceasai 5 descărcăturî, compuse din 25,000 de glanţe, până la o distanță de 3,500 de metri şi cuprindendfi geometricespe aufi terenu de 22,000 de metri pătrați. —x— Colera. Din Montpellier se telegra­­fieză, că acolo au murită în spitalul­ oraşului trei omeni de coleră. Căldurile suntfi grozavfi de mari în acele părţi. —x — Musica militară va cânta Vineri la 6 ore p. m. pe promenada de josfi. Pro­grama este următorea: 1) Berte „Dar gestiefelte Kater“ marşfi din baletul­ „Die goldene Märchenwelt“. 2) Masse-

Next