Gazeta Transilvaniei, octombrie 1893 (Anul 56, nr. 217-241)
1893-10-01 / nr. 217
üítactiMea, iímlílJtratiusa I Tipoíiafia:' BRAȘOVU, plata mare, Trrgull Inului Mr. 30. Atrworf ntfrancat* nu u primutcu Manuscripts in Urstrtnnii. Birourile di amctori: ■rnovi, plat* mara, Tlrgull Inului Hr. 30. Inserate mai primeaoă in Vlana IL Vosse, Haasenstsin A Vogler (Otto Maat), H. Schalek, Alois Hemder, if. Dukes, A. Oppelik, J. Dinneberg; In Budapesta: A. Z. Goldberger, Eckstein Bernat; în Frankfurt: G. L. Daube ; In Hamburg: A. Steiner. Preţuiţi inserţiimiloru: o seria garment! pe o coleana G er. si BO pr. timbra pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifa pi Învoială. Reclame pe pagina a 111-a o senă 10 cf. v. a. sau 80 bani. „Gaeeta“ ese un fiacaretţi ADonamente pentru Austro-Ungaria. Pe un ana 12 fl., pe şase luni 6 fl.,pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fl. pe anu. Pentru România şi străinătate. Pe unu ana 40 francî, pe şăse luni 20 fl., pe trei luni 10 fl. N-rii de Duminecă 8 franoî. Se prenumără la toate oficiele poştale din Intru şi din afară şi la doi. colectori.i donamentulu pentru Brasov la administrațiune, piața mare, Târgule. Inului Nr. 80 etagiulu 1., pe und and 10 fl., pe sase luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusul d In casă. Pe unu and 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. Und esemplard 5 cr. v. a. sau 16 bani. At&td abonamentele cătu și inserțiunile suntă _____a se plăti Înainte. Nr. 217. Braşovd, Vineri, 1 (13) Octomvre 1893. InUTTLTJ jltvx. Non abonamentt la Cu 1 Octomvre 1893 st. v. se deschide nou »hon»ment ii, 1» care învitîimn pe toţi amieii și sprijinitorii felei mostre. Preţuita abonamentului! Pentru Austro-Ungaria: peu.zvu. a.xve......................................... 12 V. pe șase l-vaju. ................................. 3 fl. pe trei Imma ........................................ 3 fl. Pentru România și străinătate: peu.aa.-S. &xl-2l...................... -40 franci pe șose lia.aa.1........................... 20 „ pe trei lvuan ........................... IO „ Abonamente la numerele cu data de Duminecă: Pentru Austro - Ungaria: pe unii anu............................................... 2 fl. pe sese luni .................................... . 1 fl. Pentru România și străinătate: pe unii anu.................................... 8 franci pe sese luni............................... 4 „ Abonarea se poate face mai ușori prin mandate poștale. Administrațiunea „Gazetei Transilvaniei1*. Programulu d-lui Hieronymi. III. Brașovă, 30 Septemvre v. Astacji ne vină întru ajutoru la apreciarea programului guvernului ungureac, schiţată de ministrulu de interne Hieronymi, nisce esplicărî, cea aflată de bine a le da, în şedinţa dietei de alaltaerî, d-lă ministru-preşedinte Wekerle. Aceste esplicărî confirmă pe deplină ceea ce amurisd noi în numerii premergători ai ferei noastre cu privire la politica de naţionalitate a guvernului ungurescă, confirmă cu deosebire, că scopulă finală ală guvernului este şi remâne maghiarizarea. Iată cea mărturisită d-lă Wekerle, în şedinţa de Marţi a dietei, despre „politica de naţionalitate ungurescă.“ „Cu privire la principiile fundamentale şi la direcţiunea acestei politice — vice ministrulă-preşedinte — au fost nu numai guvernele anteriore, ci în genere întrega cameră pănă în timpul cela mai nou de una şi aceeaşi părere, principiului fundamentală şi direcţiunea acestei politice nu s’au schimbată, dar după trebuinţele schimbate s’au schimbata şi mijloacele şi pe lângă susţinerea direcţiunei şi a principiilor fundamentale noima şi noi se întrebuinţămă numai alte şi mai multe mijloace, decâtă s’au întrebuinţată pănă acuma“. Şi ca nu cumva se fiă cea mai mică indoielă despre adevărata direcţiune, în care d-lă ministru-preşedinte, mână în mână cu colegulu seu dela interne, voiesce se întrebuinţeze acele „alte şi mai multe mijloace“, a esplicată şi sensulă aceloru cuvinte ale d-lui Hieronymi, cari se ocupă cu mesura de „a da pâne“ tineriloră inteligenţi români, şi de a îmbunătăţi starea materială a preoţiloru români. „Sĕ nu credeţi“, căse d-lct Wekerle, „că acuma amu voi să ne străformămă într’una instituţii de plasare, dândă înainte tuturor tineriloră inteligenţi români asigurarea, că-i vomă aşeeta în posturi. Acesta aserţiune n’a putută avé decâtă numai acea însemnătate, că noi, când e vorba de ocuparea unor singuratice posturi, şi nu arată posturi administrative, câtă mai multă posturi de stată, nu vomă eschide pe nimenea pentru aceea, că este Română. Acesta şi nu altceva a putută fi sensulă celor ajise de d-lă ministru de interne. Trebue însă să le întregescă. Dacă îi vomă numi în posturi, vomă pretinde şi vomă trebui să pretindemă necondiţionată, ca se cundscu perfecţii limba statului şi ca să se identifice pe deplină nu numii cu legile esistente, ci și CU idea statului maghiară, cum voimă se o susținemă și se o realisămu noi, adecă ca caracterulu maghiară ală statului se fiă păstrată și realisată. Trebue să pretindemă mai departe ca se se desbrace de acea esclusivitate ce ia caracterisatu pănă acuma“. Chiămămu ca martori pe toţi acei Români, cari ocupă alţi funcţiuni publice sub stăpânirea ungurâscă, se ne spună în tota sinceritatea, deca pretensiunea de mai sus, nu este identică cu pretensiunea ca funcţionarulă de naţionalitate română se se desbrace cu totulă de individualitatea sa naţională, se-şi lapede simţulu seu naţională românescu şi se’şî însuşescă în tote caracterulă maghiară! „Ală doilea mijlocă“, — dise mai departe ministrulă-preşedinte — „este ajutorarea preoţimei române. Repetă, că ca ministru de finance m’aşă opune celă dintâiu la aceea, ca să ne constituimă aici ca institută de plasare și de ajutorare. Statul cheltuesce deja acei sume însemnate pentru ajutorarea loră. Va fi cu cale, să mărimă aceste ajutore și sumele destinate pentru acesta scop, se le impărfimă astfel', ca se le primeasca aceia, cari noră corespunde cerinţeii, ce-o doresce Maj. Sa, ca se înveţe pe poporulă lor se respecteze in mesura cea mai mareera, constituţia şi legile“. Chiămămu ca martori pe toţi preoţii noştri, se ne spună în toata sinceritatea cum se esecută amintita cerinţă la împărţirea ajutoareloru, ce le dă guvernulă din aşa zisa „mila împerătescă“, se ne spună, deca nu li se cere preoţiloră acelora, cari au nenorocirea a reflecta la acestă ajutoră, se fiă „patrioţi buni“ în sensulă, ca nu numai se nu se ocupe de trebile naţionale române, se nu ia parte la acţiunile politice şi culturale române, ci se’şî câştige din contră „merite patriotice“, lucrândă împreună cu cei ce voiescă se susţină şi se realiseze ideia de stată maghiară la subminarea intereselor de viaţă ale limbei şi naţionalităţii române; se ne spună pe basa esperienţelor, de pănă acuma, deca acelă preotă, care, în împlinirea sântei sale chiămărî faţă cu biserica şi naţiunea sa, sfătuiesc,e pe poporul seu credinciosă a nu-şî da copii în şcola ungureasca, ci a-i trimete în şcoala română, mai poate figura între aceia, pe cari guvernulă i-ar afla vrednici de a fi ajutoraţi din parte-i? Ceea ce ni se pretinde este prin urmare destulă de clară şi de învederată: se înveţămă cu toţii limba maghiară perfectă, încependă dela „kisdedovo“ pănă la universitate; se ne identificamu cu idea statului maghiară, cum voiescă se-o susţină şi se-o realiseze Maghiarii, se părăsimă esclusivitatea nostră, adecă individualitatea nóstra naţională; societatea nostru se facă causă comună cu societatea maghiară, contopindu-se cu încetulu întrînsa şi în fine se ne desbrăcămă de caracterulă şi de simţulu nostru naţională şi se îmbrăcămă caracterulă şi simţulă maghiară pentru mai marea întărire, înflorire şi gloria a naţiunei domnitoare! Ce se va întempla apoi cu limba nostră românescă, ce va mai fi cu datinele, obiceiurile şi cu cultura nostră, ce se va alege din drepturile şi aspiraţiunile noastre naţionale — toate aceste nu privescă pe guvernanţii noştri, decâtă numai întru câtă opunendu-se susţinerii şi realisării ideei loră de stată utopice receră întrebuinţarea de nou şi mai multe mijlóace coercitive. Românulă să fiă mai întâiu de tóate bună Unguru, apoi véla elu cum îşi va împăca consciinţa sa privată de cetaţână cu tradiţiile şi reminiscenţele, ce le-a suptă dela peptulu mamei sale române. Eră în ce haină ni se presentăză aşadar faimoasa politică de stată, cu care domnii Wekerle şi Hieronymi voiescă se „fericescă“ şi se „mulţumască“ poporulă română, scoţându-lă din braţele multă defaimaţiloră „agitatori“ ! Era alfa şi omega a principiilor fundamentale şi a direcţiunei acestei politice, ce o urmărescă guvernele unguresc! de doue- zeci şi şase de anî faţă cu Românii şi cu celelalte naţionalităţi nemaghiare ! contribuţii cătră stată, ori au o condiţiune de viaţă stabilă. Pe lângă acesta însă noulă proiectă susţine sistemulă representativă ală classseloră, conoede mariloră proprietri Curtă electorală deosebită şi lasă comunelor şi representanta indirectă de pănă acum. Prin urmare viitorulă sufragiu universala austriacă va fi împărţită în părţi destulă de limitate şi efectulă lui se va manifesta mai ales, în aceea, că elementele cetăţeneşti din oraşele mari vor trebui să-şi împartă puterea politică cu massele muncitorilor. Nu se spie, că cea îndemnată pe contele Taaffe, de a da astfelă tăremă socialismului în Austria. Din unele părţi se susţine, că prin acesta elă ar urmă slăbirea partidelor naţionaliste oorotindă politicesce pe muncitorii germani — mai alesă, că muncitorii cehi nu-şi bată capulă cu programulă de dreptă publică ală Cebiloră. Foile unguresc! sunt supărate pe contele Taaffe din pricina acestui, căci,i*de ele, acesta mare reformă eleotorală din Austria va influinţa şi asupra raportuilor din Ungaria, odută fiindă, că cestiunea eleotorală este ardentă la noi şi astfel, aşorul se poate întâmpla, ca guvernul Wekerle să ia în programul său şi reforma electorală. * Visita escadrei rusesce la Toulon preocupă încă multă pressa europeană. „National Zigtt din Berlină susţine, că manifi-,starea entusiastă a marinarilor ruşi nu este o manifestare pacifică şi frăţescă, ci cerebrarea preparativelor pentru răsboială viitoră. Francesii, crice laia berlinesă, nu potă lua încă revanşa pentru Sedand ; ei se mulţămescă cu o punere în scena răsboinică, care după elă, va contribui a înainta ora răsbunării. De altă parte „Standard“ din Londra, vorbindă despre visita flotei rusesci la Toulon, ameninţă Francia cu represalii eventuale. Atârnă cu totulă — gioe foia englesă, — dela decisiunile Franciei, ca visita escadrei englese în apele italiane să fiă o visită de curtenire, ca în toţi anii, sau altceva mai semnificativă. Englitera urmăreşce liniștita aranjamentele sale defensive, dar va face totu cu aceeași vioiciune, față unui pericolă reală. 11KONICA POLITICĂ. — 30 Septemvre v. La alta locu ala foii noastre reproducem textul celor doi §§ din noule proiecte de reformă electorală a guvernului Taaffe, sau mai bine 4use proiectule referitorii la introducerea sufragiului universală în Austria. Acestă nouă reformă a lui Taaffe a surprinsă Intr’adevéra toate cercurile politice ale monarchiei —în deosebi rnse pe partidele germane din Austria, înainte de deschiderea Reichsratului imperială totă lumea aştepta curiosa, că ce măsuri politice va lua contele Taaffe în faţa stărilor d escepţionale, ce s’au introdusă în Bohemia şi în faţa luptelor de naţionalitate ajunse la gradă apropie maximă între Nemţi şi popoarele slave din şubredulă imperiu austriacă. Dar ce să vecii? Coatele Taaffe, ca şi ună scamatoră probată, bagă mâna în portofelul său cu proiecte de legi şi scote, spre surprinderea tuturora, ună proiectă despre lărgirea dreptului electorală, care însă se apropiă forte multă de condiţiile sufragiului universală, întru câtă adecă dă dreptă electorală tuturora acelora, cari sciu peti și scrie, cari plătescă ori câtă de micâ * Despre scopulă ce l’a putută avé visita contelui de Paris în Danemarca la Tarulă, tocmai în ajunulă de a veni flota rusescă în Francia, vorbesce „Wiener Tagblatt“ într’o corespondenţă din Berlina, o modulă următoră: „Simpatia particulară, pe Tarulă mărturisesce familiei de Orleans şi care s’a manifestată din nou într’ună modă atâtă de vrednică de observată, nu are de ce surprinde o eroumie bine informate din capitala Germaniei. Ună mare demnitară rusă, esre a trecută de curendă prin Berlină, și care a fostă în contactă cu sferele înaite berlinese, a declarată, fără nici o reserva, că Alexandru Iii nu va face niciodată, ca aliată ala Franciei, resbelă Germaniei. Decă în casă de resbelă cu acestă putere Franda ar reclama ajutorulă Ţarului, acesta ar cere, ca condiţiune sine qua non a sprijinului său, concesiunea dela Republică în folosulu familiei de Orleans. Cestiunea naţionalităţiloru în dieta ungureasca. Şedinţa dela 7 Octomvre. Iuliu Horváth: După o introducere, în care declară, că nu din punctă de vedere oposițională ia cuvântul, în acestă