Gazeta Transilvaniei, mai 1899 (Anul 62, nr. 95-118)
1899-05-01 / nr. 95
Alegerea la Arad. Duminecă se va întruni Sinoul estra-ordinar electoral al eparhiei Aradului pentru a-şi alege episcop. Este un drept însemnat, ce vine şi-l esercita representanta diecesei omane gr. or a Aradului pe basa Statutului organic. Este însemnat cest drept mai ales pentru rolul cel tiare şi misiunea cea înaltă, ce are un Episcop în mijlocul poporani nostru, şi este îndoit de însemnit în situaţiunea de faţă, când sarpăstorului, care trebue se-şî a- Wve turma sa ca lumina ochilor în ontra tuturor înrîurinţele stricăciose a le timpurilor de tot vitrege şi duşmănose prin care trecem, devine cu atât mai gravă. De acesta grea chemare va treji se fiă pe deplin consoiu cel ce va fi chiămat se ocupe înalta demnitate de Episcop, dar mai mult vreme se fiă consoli încă de gravitaea actului alegerei aceia, cărora le scumbă datoria faţă cu biserica şi raţiunea lor de-a alege pe cel ce va ite se corespundă mai mult chinării sale în toate privinţele. Se poate zice dar cu drept curent membrilor Sinodului electoral din Arad: dela votul vostru atârnă, iote pe un şir lung de ani, viitó■ea conducere a diecesei voastre; dela votul vostru atârnă, ca în „ viitor se domnesc în diecesă pace şi ubire între fraţi şi o nobilă emulatiune întru înaintarea marilor scocuri bisericesc! şi culturale-naţionale in sînul ei; dela zelul, hărnicia, prelinţa şi devotamentul alesului vostru pentru sfânta causă a bisericei 4 a naţiunei va depinde bunăstarea ?i înaintarea întregului nostru popor, din care diecesa Aradului face o parte atât de însemnată. Pentru ca se se producă acest resultat fericit trebue, ca armonia şi buna înţelegere se domnesc, între membrii Sinodului, trebue, ca în momentul solemnei, când vor păşi la urnă, se nu aibă în vedere decât marile interese ale bisericei. Cu mare mâhnire am vecrut cum unii, conduşi de nu seim ce interese, au umblat cu tot adinsul se turbure pacea şi buna înţelegere între diecesanî tocmai în ajunul actului electoral. In totă discuţiunea de tot pătimaşă purtată din incidentul acesta de cătră amintita fracţiune, nu s’a tratat nicî-odată de cestiunea, care este mai demn, care dintre fruntaşii clerului român gr. or. este mai apt prin inteligenţa, capacitatea sa de muncă şi prin credinţa şi devotamentul seu de-a i se încredinţa cârja episcopesca. Intotdeuna am vecrut accentuate numai momente negative, isbucniri de patimi şi de urî faţă cu cei ce au conlucrat cu fostul episcop, actualul Metropolit, la conducerea diecesei. După ce întreaga diecesă a Aradului cu toţi factorii ei a făcut la despărţire fostului episcop o grandiosă manifestaţiune de recunoscinţă pentru activitatea sa rodnică de un pătrar de veac, deodată, după depărtarea lui, s’a început din partea amintită o agitaţiune nebună pentru a transforma votul de recunoscinţă al întregei diecese în hulă şi ocară pentru guvernarea trecută. N’a, fost vorba nicî-odată de ceea ce s’a lucrat bine în cei doue-ciecî şi patru de ani trecuţi, ci toate s’au zugrăvit în colorile cele mai negre fără pic de sfială. Şi aceasta metodă de a agita n’a avut alt scop, decât de a pregăti prin desbinare şi printr’un sistem de calomniare, calea pentru un „candidat“, care se putea ridica numai printr’o artificială înegrire a acelor rivali eventuali ai lui, cari abstrăgând dela alte calităţi, aveau în avantagiul lor nedisputabil consciinţa curată şi liniştită, ca au rămas credincioşi bisericei şi naţiunei în luptele primejdioase, ce le-a purtat pănă acuma cu adversarii ei. Pornirile acestea pentru a face propagandă în favorul acelui fruntaş din cler, care prin cunoscuta purtare în gestiunea legilor bisericesc politice şi-a atras desaprobarea întregei biserice şi a tuturor Românilor, fiind stigmatizat ca apostat, trebue se întâmpine cea mai aspră condamnare prin aceea, că Sinodul electoral se va avânta la acel nivel, care i se cuvine, având în vedere nu consideraţiuni de interese personale, ci numai şi numai binele bisericei. Sunt destui bărbaţi vrednici şi de valoare în înaltul cler al metropoliei române gr. or. Părinţii Sinodului electoral n’au decât se caute pe cel mai demn şi de încredere, şi armonia şi buna înţelegere va fi dintr’odată deplin restabilită, ca prin minune, spre binele şi fericirea diecesei şi a neamului nostru. Mai mult la viitor decât la present se se gândască cei ce vor ave se-şi dea votul la alegerea de Episcop. Având tote aceste înaintea ochilor, suntem siguri, vor da problemei lor grave cea mai bună şi fericită soluţiune şi poporul credincios îi va binecuvânta. Ajutorul de stat şi preoţimea română unită. „Alkotmány“ dela 11 Maitie. ia notiţă despre mişcarea, ce s’a pornit în sînul clerului român unit din Archidiecesă faţă cu modul în care se împarte ajutorul de stat şi cu oare-care satisfacţia constată acţiunea acesta. Foaia din cestiune este informată, că I. P. S. Sa metropolitul Dr. V. Mihályi a intervenit personal la guvern, esprimându-șî îngrijirile, ce le are în privința aceasta. Spune mai departe „Alkotmány“, că pănă acum din partea dieceselor române unite, numai diecesa Gherlei s’a plecat îna- m intea măsurilor guvernului şi arată cum preoțimea română unită protesteaza în Sinoade protopopescî în contra tutoratului solgăbirăesc, — apoi sfârșescedicând: „Așa se vede, că întreaga preoțimea greco-catolică din Ardeal respinge tutoratul fişpănesc și solgabircesc, deoarece în aceasta ea vede ignorarea şi umilirea autorităţilor bisericesce, se luptă cu miseria, atunci vedem într’adevăr (în mişcarea amintită — Trad.) manifestarea consciinţei sale. Este mare păcat a amărî pe oameni atât de cinstiţi.“ La gestiunea întregirea salariilor preoţesc!. Pentru complectarea raportului nostru privitor la desbaterile Sinodului archidiecesan din Sibiiu asupra întregirei salariilor preoţescî, amintim, că referentul comisiei organisătore, d-1. de Preda, după ce arătă pe scurt istoricul afacerii, ceti următorul condlus, ce se luase la timpul seu din partea Consistorului în acestă afacere: „Considerând 1) că statul şi aşa e dator a da ajutore bisericei şi biserica e în drept a pretinde ajutor, 2) sperând o schimbare a sistemului şi timpului cu condiţiile lui grele de a(fl, 3) că neprimind, biserica n’ar avea putere a opri pe preoţi a primi fără soirea ei, 4) că numai decretând primirea, se poate obţine, pe lângă anumite condiţii, punerea sumei întregi la disposiţia Consistorului, 5) că împărţirea de actî a ajutorelor nu e nici ea mai bună, dar s’a acceptat de nevoe, 6) că între preoţii noştri nu sunt cari se ducă viaţa „imorală“ ori „contrară statului“, 7) că prin primire şi împărţire prin consistor, preoţii se ţin mai strîns de biserică, 8) că neprimind, biserica s ar pune în conflict perpetuu cu statul şi ne-am espune a fi mereu bănuiţi că urmărim tendenţe periculoase statului, 9) că dotaţia de afir a preoţilor e adevărat slabă, 10) că biserica a cerut şi ea repetit ajutor şi nu i s’a dat, 11) că prin nouele legi politice bisericesce, preoţimea a intrat în lipsă şi mai mare, 12) că ajutorul de 24.000 s’a respins şi nu s’a aflat modalitatea a ne ajuta altfel; 13) că deea statul, contrar promisiei date de ministrul Wlassics, că numai atâta ne vor cere, să ajungă banii la mâna preoțimei, ne va pune condiţii prin cari să-şi aservească pe preoţi pentru lucruri contrare bisericei sau chiar pentru scopuri politice, preoţimea va avea bărbăţia a-şi conserva independenţa: „propune să se accepteze dotaţiunea dela stat, cu espresa reservă, ca dotaţiunea se fie lichidata in sumă generală pentru mai departe dispunere autorităţii bisericesciti. Comisiunea presentă din parte-i sinodului propunerea: „Să primesc întregirea cu reserva pusă de consistor, şi fără alte condiţii din partea guvernului, decât cea amintită de d-l ministru Wlassics în răspunsul său dat la interpelarea în camera magnaţilor“. Apoi dorind din inimă, ca poporul să se uşureze cât s’ar pute mai mult în privinţa contribuirilor pentru cult, s’au mai înfiinţat încă fondul pentru acoperirea convenţiei episcopesci, fondul pentru acoperirea sidoxiei episcopesci, fondul pentru acoperirea speselor deputaţilor sinodali şi congresuali şi fondul internatului. De asemenea şi fundaţiuni din partea unor credincioşi de-ai noştri, pentru scopuri filantropice şi culturale diecesare încă s’au înfiinţat mai multe dându se în administraţiunea Consistoriului nostru. Aceste sunt: fundaţiunile Ioan Peţa, Elisabeta Peţa, Tismănariu, Bősz, Baronul Heidte, Trapşa şi Temeş. Despre luptele cele multe, mai ales pe terenul bisericesc şi şcolar, cu ocasiunea întroducerei legilor aşa numite politice bisericescî, a limbii maghiare în scóle, sporirea salariilor învăţătorescî, — lupte destul de grele pănă şi prin Casa magnaţilor, nu mai amintesc mai de aproape, fiind ele prea bine cunoscute din cele scrise de pănă acum. Chiar şi în present avem un obiect destul de greu de pertractat, completarea venitelor preoţescî, la a căreia bună şi temeinică resolvare nu se poate din destul recomanda o seriositate cât mai matură. Și în urma tuturor acestora, ca un corolar la cele expuse pănă aci, notez spre bucuria generală, că pe lângă toate erogațiunile cele mari, ajungând deja budgetul anual cifra de 35.000 fl., averea întreaga a diecesei în acești 10 ani deja s’a duplicat. Eră, domnilor deputați, în lineamente mai generali, resultatele activității noastre oficiale de 10 ani. Ele nu se pot ascunde, căci stau negru pe alb, se văd cu ochii în toate direcțiunile lor. Prin urmare, se poate crice, că nici noi nu am dormit, ci am muncit cât s’a putut și cât ne-au ertat împrejurările cele grele şi critice, în cari trăim şi în cari s’a aflat şi se află biserica nostră. Şi eu, domnilor deputaţi, nu zie, că eu le-am făcut acestea, ci noi, noi cu toţii împreună, în dragoste şi bună înţelegere frăţescă, fiecare în poziţia şi sfera sa de activitate, sub conducerea episcopului, căci acesta este caracterul constituţionalismului celui adevărat, de care ne bucurăm acel în biserica nostră. Bine să ne însemnăm deci, domnilor deputaţi, că condiţiunea esenţială a tuturor lucrurilor bune e dragostea şi buna înţelegere, fără de care chiar şi constituţionalismul cel mai bun nu folosesce nimic, ci mai mult strică. Numai în chipul acesta ni-a fost şi nouă cu putinţă, a produce cele ce le vedem astăzi, în fiinţă în diecesa nostră. . Şi tocmai pentru aceea, pentru ca să arăt adecă puterea covârşitore a dragostei şi bunei înţelegeri, m’am vădut îndemnat a mă lăsa mai pe larg în expunerea resultatelor activităţii noastre din periodul acesta de 10 ani. Să sperăm dar, domnilor, că şi în viitor vom urma cu ajutorul lui Dumnezzeu tot astfel, fiind călăuziţi de steaua dragostei şi bunei înţelegeri în acţiunile noastre; că va domni pacea între noi, şi că va contribui fiecare în felul său şi după puterile sale la prosperarea şi viitorul bisericii noastre naţionale, spre mărirea lui Dumnezzeu şi fericirea clerului şi poporului bisericii noastre diecesane, ceea-ce şi doresc din adâncul inimii mele. Pe lângă care declar sesiunea presentă a sinodului nostru diecesan deschisă. Discursul de deschidere a Sinodului eparchial din Caransebeş, rostit de P. S. S. episcopul Nicolae Popea. — Fine. — Mai încolo, tot în acest period de 10 ani s’au înfiinţat mai multe fonduri la episcopia nostră. Aşa mai intuiu, avându-se în vedere asigurarea preoţilor bătrâni şi neputincioşi, încă de timpuriu s’a înfiinţat fondul de pensiune pentru preoţimea eparchială; era mai târziu, tot din aceste motive, fondul de pensiune pentru funcţionarii consistoriali şi profesorii institutului dieresanteo precum nici nu poate vedea altceva. Deci luăm în considerare, că partea cea mai mare a preoţimei greco-catolice din Ardeal logic şi pedagogic, „CAZETA“ iese îi încarc di. Abonamente pentru Austro-Ungaria. Pe un an 12 fr, pe şase luni 6 fl., pe trei luni 3 fr. N-rii de Dumineca 2 fr. pe an. Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumeră la tote oficiele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Brasiv Administrating ea, Piaţa n. art Târgul Inului Nr. 30, etagii I.: Pe un an 10 fl., pe şist luni 5 fl, pe trei luni 2 fl. 50 cr. Cu dusul în casă: Pe un an 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 fl. — Un esemplar 5 cr. v. a. sau 15 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. REDACŢIUNEA* Mustraţiunea şi Tipografia. BRAŞOV, piaţa mare Nr. 30. Scrisori nefrancate nu o primesc. Manuscripte nu se retrimet. INSERATE se primesc la ADMINISTRAŢIUNE în Braşov şi la urmatoarele Birouri de anunciuri: In Viena: M. Dukea Nachflex Augenfeld . Ernerich Lesner. Isfinrioh Schalek. Rudolf Mosse.i. Oppellks Nachf. Anton Oppelik. ^Budapesta: A.V. Goldbeker, Ekstein Bernat. In Hamburg. Mardyl k Ülbmann. PREȚUL INSERTIUNILOR : o sefia garmond pe o coloana 6 or. si 30 or. timbru pentru o publicare. — Publicări mai dese după tarifă și învoială. RECLAME pe pagina a 3-a o seria 10 or. seu 30 bani. Brașov, Sâmbătă 1 (13) Marti. 1899. Nr. 95.