Gazeta Transilvaniei, ianuarie 1900 (Anul 63, nr. 1-23)

1900-01-14 / nr. 9

Acţiunea guvernului Koerber. Cu cât un rău dureaza mai mult, cu cât se tragănâză mai mult luarea de mesurî în contra lui, seriose, or nu paliative, cu atât vindecarea lui devine mai anevoioasa. Esperienţa aceasta au făcut-o barbaţii de stat din Austria şi după ei o vor face-o negreşit şi guvernanţii din Ungaria, can 'acum încă îşî fac ilusiunî, că ar fi isbutit a paralisa periculul, ce consistă în amărăciunea poporaţiunei nemaghiare a statului asupra mersului lucrurilor. Acum ved conducătorii statului austriac, câte greşeli şi întrelăsărî fatale s’au făcut în trecut. Acum se conving, că politica șovăitore, care îşi căuta forța principală în instința de a desbina popoarele şi de a le slăbi astfel, pentru ca guvernul se scape vremelnic de neplăceri şi greutăți, a fost forte puțin prevecrătoare. Dăcă cei dela cârmă n’ar fi umblat pănă acum tot cu doi bani în trei pungi având înaintea ochilor numai diua de acţi şi mâne, de sigur, că n’ar fi avut se lupte cu atâtea greutăţi ca şi acelae, ce le ridică afii grava cestiune a înţelegerii şi a împăcării dintre poporele imperiului. Nu-i vorbă, s’au făcut multe încercări de împăcare de pe la 1871 Incoace, dar au fost tot mesure luate pe jumătate, fără de tactul, energia şi perseveranţa de lipsă din partea guvernelor. In urma aceasta, causa înţelegerii şi a împăcării a rămas până în ciua de astacţl în stadiul ei primitiv şi Cehii, de esemplu, cu totă importanţa, ce o au ca popor numeros, cult şi avut în monarchiă, au fost constrînşî să-şî elupte ei singuri pas de pas câte o concesiune şi nici atunci nu erau siguri de ce posedau, cum prea bine s’a recrut în cestiunea ordonanţelor de limbă. Actualul cabinet Koerber se distinge în ce priveşte programul seu de împăcare de cabinetele precedente prin faptul, că şi-a pus ca tinţă de a face în tote părţile maximul concesiunilor considerate ca posibile pentru a realisa împăcarea. S’ar crede, că nu vrea se se mai tocmască, decât numai întru cât trebue se ţină seama, că pe lângă Cehi mai trebue se împace şi pe Germani, şi vice-versa. Cu tote astea dă de mari dificultăţi, căci mai întâiu trebue se vină cu „propunerile concrete“ intre cari ocupă loc şi proiectul pentru legea de limbă; al doilea, trebue se stabilască întreg complexul, sau programul viitorii conferenţe de înţelegere. Şi aici se impune întrebarea : pe ce basă şi pănă la care margine? Se crede, că amintitei conferenţe i se va supune ca basă a disensiunilor substratul negocierilor de împăcare germano-cehtice din 1889 de sub guvernul Taaffe, ţinendu-se ceva mai mult seama de Moravia și stăruindu-se pentru resolvarea prealabilă a cestiunei limbilor. Aceasta ar însemna, ca se încăleţesc și se mai prefac puțin cu câteva nouă ingrediente bucatele vechi, de cari li s’au plecat tuturor celor ce au gustat din ele. Ori cum ar fi, ministeriul Koerber lucreaza cu fuţală, ca se facă posibilă întrunirea conferenţei de înţelegere şi representarea într’ensa a ambelor părţi litigante. Şi cum că acesta nu este aşa uşor, cum s’ar parea la prima privire, se poate vedea de-acolo, că deja asupra modalităţii întrunirei conferenţei s’au iscat divergenţe. Germanii pretind se se concheme conferenţe deosebite pentru Boemia şi Moravia, or Cehii cer se se întrunăscă numai o singură conferenţă pentru ambele ţării. Tratările asupra acestor puncte de divergenţe încă nu s’au terminat. Ar mai crede omul, că după ce au întrat în tratări toţi din tote părţile cu guvernul, spiritele ar fi înclinate spre pace. Dar nu este aşa. Iritaţiunea predomină în tote părţile, mai ales în sînul poporului cehic. Dovada cea mai nouă demonstraţiunile de Vinerea trecută pentru „zdie“ în Brodul Boemiei. Cu tote declaraţiile, ce le a făcut monarchul în convorbirea cu Dr. Stransky, totuşi s’a putut întâmpla ca un proprietar ceh, care a fost condamnat la închisore de cece săptămâni, din causă, că a strigat „zdie“ la adunarea de controlă a reserviştilor, se primesca mari ovaţiunî de cătră poporaţiunea numitului oraş. In zadar ! Spiritele sunt forte agitate şi amărîte şi acesta desigur nu va contribui la uşurarea problemei ministeriului Koerber şi nici la deslegarea pe cale parlamentară a încurcăturilor pactului dualist pănă la jumătatea anului curent. Este dor forte la loc precauțiunea guvernului comun din Viena de a convoca sesiunea viitoare a delegațiunilor deja în luna lui Marti a. c. pentru ca să se primeasca budgetul comun pe anul viitor mai de cu vreme, ca nu cumva, în casul când n’ar succede nici-decum o învoială econolifica pe cale parlamentară între Viena şi Budapesta, se rămână neasigurat budgetul pentru trebuinţele comune pe 1901. Aşa stau lucrurile şi nimeni nu va pută cbicei ca bine stau. O fotă sérbésca despre guvernul Szeli, piară serbase „Branik“, făcând o critică asupra efectelor de pănă acum ale guvernului Szell, cjice între altele : „Resultatul positiv al direcţiunei guvernului Szell nu prea e strălucit. Ca dovadă avem la locul prim pactul, care nu succede nicidecum, ci nu mai măresce neîncrederea. Situaţiunea naţionalităţilor nemaghiare de asemenea nu e un seiu ce favorabilă şi mângăitore sub noul guvern. Naţionalităţile au primit cu bucurie căderea fostului regim şi au privit în Coloman Szell speranţa unui viitor mai bun. Trebue, ce-i drept, să şi recunoascem, că ministru-preşedinte Szeli este adversarul politicei de violenţă. Acesta trebue să ș i se recunoscă. Nu poate însă nici el resista șovinismului, care e de credința, că în contra naționalităților nemaghiare toate sunt iertate.“ Foaia sârbeasca, spune apoi, că Sârbii ar dori cu deosebire, ca congresul bisericesc, care are probleme atât de importante de resolvat, să se convoace cât mai curând. „Celelalte naţionalităţi, de asemenea aşteptă“, — dice organul sârbesc — „ca frumoasele cuvinte „drept, lege şi dreptate“ să fie odată valorate şi duse în împlinire“. Pentru liturgia maghiară, „Magyarország“ e informat, că aşa cişti „Maghiari gr. cat.“ au mai făcut încă un pas înainte spre realizarea scopului lor „patriotic“ : introducerea limbei liturgice maghiare. Ei au ţinut o conferenţă, în care s-au discutat modalităţile şi măsurile de luat, pentru ca Scaunul din Roma să le recunoscă pretensiunile suchiate. Preotul Melles Emil, care a deschis conferenţă, a spus celor de faţă, că fără învoirea Papei nu se poate face nimic. Pentru a sterge acestă învoire, mulţi dintre ei vor merge pe la finea lunei viitoare la Roma, ca „representanţă ai bisericei“ (ai cărei biserici ? — Red.) şi vor căde în genunchi înaintea Papei rugându-l, să-şi dea învoirea, ca „greco-catolicii Maghiari să se folosescă de limba maghiară la cultul divin.“ După acesta un anumit Hrabar a espus conferenţei starea de fapt a lucrurilor, şi în fine toţi s-au alăturat cu „patriotică însufleţire“ la mişcarea pentru limba liturgică maghiară. Se mai asigură, că pe sutele de peregrini maghiari îi vor conduce la Roma episcopii Firczak (Muncaciu) şi Vălgi (Eperjes). In fruntea mişcării s’au pus adecă chiar cei doi vlădici ruteni. Împrejurarea acesta arată, că nu poate fi vorba aici de „Maghiari greco-catolici“, ci de Ruteni, cari pierdându-şî ambiţia şi sentimentul faţă de naţionalitatea şi limba lor, se constitue în material bun pentru scopurile imorale ale maghiarisatorilor. Ce caută episcopii din Muncaciu şi Eperjes în fruntea peregrinilor „unguri“ cu pretensiuni de maghiarizare ? Sau nu doreste tocmai acesta, că „cercurile competente“, în lipsa de adevăraţi Maghiari greco-catolici, şi-au luat refugiu la sprijinul renegaţilor, ca să paradeze cu ei înaintea scaunului din Roma şi cu ei şi prin ei să facă prima încercare de spargere în jurul bisericei greco-catolice? Roma va decide, dăcă interesul bisericei este, ca prin astfel de mârşave apucături se fi ridicat pe altarele Sionului idolul maghiarisării. In cameră s’a distribuit Luni următorul proiect de lege contra speculaţiunei ilicite . Toţi acei cari, prin soiri neadevărate aruncate în public, prin reuniri sau coariţiuni între fabricanţii sau vânătorii obiectelor de prima necesitate, ca: pânea, sarea, carnea, mijloacele de iluminat şi combustibilul etc., opresc vânetarea acestor lucruri, sau fixeaze un preţ arbitrar pentru vinderea lor, precum şi toţi aceia, cari prin ori-ce fel de mijloace frauduloase, fac să se ridice sau să scadă preţurile obiectelor de prima necesitate mai sus decât preţurile, ce ar fi determinat, concurenţa naturală şi liberă a comerciului, vor fi pedepsiţi cu închisore dela 1 lună pănă la 2 ani şi cu o amendă dela 500 pănă la 10.000 lei. Din camera română. In şedinţa de Luni a Camerei, cea aintâiu după vacanţele de sărbători, s’au cetit mai întâiu decretele privitore la remaniarea ministerială. Apoi ministrul de răsboiu a depus proiectul pentru modificarea legei de recrutare. Cere urgența, care se primeste. Se votează fără discuțiune proiectul de lege prin care se crează un fond pentru punerea în valoare a pădurilor statului. In fine se dă cetire decretului prin care se acordă un concediu ministrului-preşedinte Cantacuzino. In şedinţa dela 11 Ian. st. v. camera ia în discuţie proiectul de lege asupra modificării timbrului. * „gazeta“ iese în bare ifl. Anoaamente peatru Austro-Ungaria. Pe un an 12 f., pe sase luni 6 îl., pe trei luni 3 fl. N-rii de Duminecă 2 fl. pe an. Pentru Mânia şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă 8 franci. Se prenumeră la tote oficiele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braş, Administraţiunea, Piaţa iesie Târgul Inului Nr. 30, stagiu L: Pe un an 10 fl., pe sest luni 5 fl., pe trei luni 2 fl. 50 or. Cu dusul în casă: Pe un an 12 fl., pe 6 luni 6 fl., pe trei luni 3 ff. — Un esemplar 5 or. v. a. sau5 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiunile sunt a se plăti înainte. redacţii; :/e a, iismitnum ft wicniL 'MSOy, platii .mwa Str. 30. Scrisori nafrancate nu i s primesc. Manuscripte îi a se retrimet. «5i3ERATE se pronosc la AD»aiSTRATIUIE în Brtujov și Iu, îiEnâtftiele Birouri tra »nunciur!, in Viena: S3. Dukes Nacht'. Stuc. Auganfelti & Ennerich Losnor, Mttimich 5olialok. Rudolf Kösse. A. DjjpellBcs Nachf. Anton Oppolik. 1*5. Budapesta : A. V. Goldbergf5?r Ekatein Bernat. In Hamburg: RSarolyi & Lisbtn&r.n. PREȚUL IHSERT1UN1J.0R : o sed& rarmond pe o coloana 6 r.r. ;d 30 or. timbra pentru o publicare. — Publicări mai dese după tarifă și învoială. RECLAME pe pagina a 3-a o «*xtă 10 or. sau 30 banî. II. 9. Braşov, Vineri 14 (26) Ianuarie. 1900. Tânguiri „patriotice“. Ce au Maghiarii? — Cu întrebarea acesta se ocupă în „Ma g“ dela 28 Ianuarie cunoscutul deputat agronsit Hollo L. îatr’un arfcicul plin de vaete şi tânguiri. Omenii nepreocupaţî — dice între altele — ne presentă (Maghiarilor) icana ruinei noastre materiale. Ei arată, că pământul începe să ne fugă de sub picioare. Două milione de jugăre sunt în mâni streine, or celelalte s’au mobilisat, s’au împărţit în bucăţele, ca să fiă închise în formă de scrisuri ipotecare în cassele Wertheim ale capitaliştilor. Datoria pe pământ a trecut peste 2 miliarde, aşa dar mai de jumătate pământul nu mai este al nostru, noi suntem numai muncitorii şi arendaşii lui. Face apoi tabloul stării morale dicând că ruinul moral se simte în trupul întregei „naţiuni“. Constituţia maghiară, da pildă, este o cetate, ale cărei chei sunt în mânî străine, o cetate în care garnisana stă şi înăuntru şi în afară în manile inimicului“, cetate traversată cruciş şi curmeziş de tunele, prin cari se potă comunica spionii, slujitorii şi cei plătiţi. . . . Pe coarda acesta o cântă pănă la fine fiicend: „generaţia aceasta n’are altă misiune, decât a risipi ce au câştigat străbunii şi a dprima ceea ce formază viitorul unei naţiuni“. Răsboiul din Africa sudică. Cu toate sforţările, ce-şi dau Warren şi cu Buller, ei nu pot să înainteze spre Ladysmith, decât forte încet şi cu preţul a jertfe mari. Pănă acum lui Warren nu i-a succes să înainteze decât pănă la Acton- Homes, 8 chilometri depărtare dela rîul Tugela, şi pentru acest neînsemnat avans i-au trebuit patrufile întregi. Ladysmith-ul se află la o depărtare de 45 chilometri dela Tugela, or dela Acton-Homes 40 chilometri. Luptele de lângă Tugela. Despre luptele de Sâmbătă şi Duminecă „Times“ din Londra publică o telegramă forte interesantă, trimisă din Frere- Kamp cu data de 22 ianuarie. Telegrama aceasta pune într’o lumină cu totul nouă operațiunile generalului Warren. Warren a plecat Vineri din Trichardfarm spre vest, însă a trebuit să-şi întrerupă marşul, căci eşi la ivoia, că un trunchiu lung de munte, ce se întinde spre vest de la Spionskop, este întreg ocupat de Buri şi că Burii dominază de aici drumul. Din cauza aceasta Warren a fost silit să se re-