Gazeta Transilvaniei, septembrie 1901 (Anul 64, nr. 193-216)

1901-09-01 / nr. 193

Pagina 2 toate la programul din Linz şi anunţă, exe­cutarea fără preget a aceluia, precum şi lupta în potriva feudalismului, clericalis­mului, a falsului liberalism şi a intinderei Slavismului, mai ales însă în potriva Cehi­lor. Poporul german ispie, că e necesară o reculegere şi că acesta nu e altfel posibilă decât strivindu-se cu desăvîrşire politica jidano-liberală şi aliaţii ei din partidul po­poral. Pe urmă continuă : înainte de toate trebue trântiţi trădătorii şi năimiţii, pro­priile noastre rânduri trebuesc purificate şi numai după aceea vom putea duce lupta pentru biruinţă. Cum că sunt astăzi politiciani ger­mani, cari representă politica retragerei în faţa Slavismului şi că aceştia sunt omeni, cari se bucurau altă­dată de o mare încre­dere la poporul german, acesta nu se poate altminteri esplica, decât că aceşti oameni n’au caracter. Ei nu sunt apţi pentru o luptă care cere înaintare fără şovăire şi care im­pune o ofensivă. Partidul pangerman din Boemia stă astăc­l pe punctul, că lupta contra Cehilor trebue să ia un caracter ofensiv , de unde urmază, că actualmente nu ne putem di­­mite la tratative privitoare la o împăcare. Dacă în timpul din urmă acele partide ger­mane, cari vecinie se interesau mai mult de statul poliglot şi de binele conducăto­rilor lor ambiţioşi, decât de poporul ger­man şi de viitorul lui, au scos la ivală din farmacia lor de partid un medicament se­­parativ, ce se numesce dualizarea Boemiei, în privinţa aceasta atitudinea nostră faţă cu acest program al partidului progresist jidano liberal şi a partidului poporal german este de mult­­lămurită. Deputaţii panger­­mani ai dietei boeme au declamat deja în sesiunea de la 1900, că înainte de proclama­rea legală a limbei germane, ca limbă de stat, nu poate să se dimită la regularea cestiunei de limbă și că înainte de declararea limbei ger­mane ca limbă de stat nu pot să ia nici o posiție față cu vr'un proiect sau față cu vr'o lege, ce ar privi afacerea de limbă. Ţinta finală a politicei pangermane în Austria constă în asigurarea desăvârşită a poporului german faţă cu orientul slav. Deo­camdată e vorba să lămurim pe Cehi, că dieta boemă nu este locul pentru desbateri de natură naţional-politică între cele două naţiuni. Cu acesta i­ se va lua poporu­lui ceh ilusia, ce o avea până acuma faţă cu însemnătatea dietei boeme. Apelul arată mai departe, că acesta dietă n’are se se ocupe, decât cu afaceri economice şi nici decât naţionale şi că tre­­bue să echilibreze budgetul ţărei. Apelul încheie cu cuvintele: „Programul nostru pangerman este cunoscut alegătorilor. Cu­noscută le este de asemenea intransigența noastra. Lozinca nostră nici la aceste ale­geri nu poate se fiă, decât: curat german, pangerman și indivisibil. Poporul german să hotărăscă, deci vrea se fiă slavisat, ori vrea să germaniseze'1. Altă alternativă nu este. Apelul este semnat de : „Comitetul dirigent al partidului pangerman din Boemia“, fănuţ şi a tovarăşilor săi. Ştefănuţ aspiră adecă la protopopia din Arad“. înainte de toate trebue să accentuăm, că soirile publicate de organul fracţiunei kossuth-iste, în ce privesce pe Români tre­bue întâmpinate cu mare reservă. De aceea aşteptăm să vedem, ce se va comunica din parte competentă despre acest cas unic şi foarte regretabil din punctul de vedere al intereselor autonomiei bisericesci. Deocamdată, precum am regretat la timpul său procederea bruscă faţă cu ve­teranul protopop al Aradului, aşa regretăm acu­ cu atât mai mult urmările triste şi ne­aşteptate ale acestui incident. Repetăm, că nu ştim, ce şi cum s’a petrecut în adevăr dela suspendarea amin­titului protopop Incoce. Aşteptăm să se lă­­murăscă lucrul în mod competent şi obiec­tiv, dar şi pănă atunci nu putem, să nu ne reamintim cu durere dicala străbună : „Când doi se certa, al treilea se bucură“. Ministrul Wlassics şi Episcopul Goldiş, ziarul „Egyetértés“ de la 12 Sept. sub titlul „Cercetare contra Episcopului Gol­diş11 comunică următorele: „Ministrul de culte a ordonat cercetare împotriva lui Goldiş, episcop gr. or. din Arad, pe basa denunţului lui Bocşan. Scrisesem adecă mai dem­ăcal, că fostul protopop român din Arad, Bocşan, a denunţat pe episcopul Goldiş, că l’a tras în cercetare discipli­nară în mod nelegal şi l’a trecut la pensie nemotivat, şi când Bocşan a apelat la con­gresul bisericesc din Sibiiu, Goldiş a retu­­zat liberarea actelor şi în mod fraudulos a publicat concurs pentru postul de protopop din Arad, or pănă atunci, Goldiş în mod provisor a pus pe un favorit al său în acel post. Urban Ivan, fişpanul din Arad şi amic intim al lui Goldiş, din însărcinarea guvernului a chemat, la sine în două rân­duri pe vicarul Vasile Mangra, care presi­­dase şedinţa consistorului în afacerea Bocşan şi a cerut lămuriri asupra cestiunei. In Arad se aşteptă cu un viu interes resul­­tatul cercetării, căci totă lumea scie, că Bocşan, a fost victima intrigilor lui Ste­ Intelnirea dela Danzig. împăratul Wilhelm s’a întâlnit Mier­curi, în 11 Septemvrie, cu Ţarul Nicolae, care înainte de a face visită în Francia, a crecjut de cuviinţă să se oprescă la bu­nul său vecin. împăratul Wilhelm i-a eşit înainte spre Întîmpinare, cu vaporul, pănă la Hela, de unde apoi s’au întors amândoi spre Danzig. întâlnirea s’a întâmplat în mijlocul mării, aşa că de pe mal în zadar ar fi căutat cineva să vadă pe Ţar, era cu neputinţă, împăratul tuturor Ruşilor nu a debarcat, aşa că şi cancelarul Billow fu nevoit a­ se îmbarca, pentru­ ca să potă ve­dea pe contele Lambsdorf, ca să confereze cu dânsul asupra politicei. Z­iarele germane releveză în unanimitate importanţa politică a acestei întâlniri. Despre amănuntele întâlnirii dăm ur­­mătoarele solri: Yachtul Ţarului, care era aşteptat în­­jiu­a de 11 la orele 7 diminaţa, a sosit cu întarejiere de mai multe cosuri abia pe la orele B p. m. Indată-ce vasele imperiale ruse ies în vedere, flota germană le sa­lută prin lovituri de tun, înălţând stopu­­rile de mare gală. Multe bărci şi vaporaşe private se încerca a­ se apropia, însă sunt re­spinse, fiind ordin, să nu lase pe nimeni a­ se apropia. La întâlnirea împăraţilor musicale au cântat imnele respective. S’au dat salve de tunuri. Suveranii s’au îmbrăţişat cordial pe vasul „Hohenzollern11, apoi au conversat cu vioiciune. In urmă au protejit dimpreună cu suitele. Nicolae a ridicat un toast pen­tru Wilhelm, la care împăratul Germaniei a răspuns printr’un alt toast în sănătatea Ţarului. După acesta Ţarul a ridicat, un toast pentru Bülow, cancelarul Germaniei, şi tot aşa a făcut și împăratul Wilhelm pentru contele Lamsdorf, ministrul de ex­­terne al Rusiei. In urmă cei dai suverani au ridicat toaste pentru suite. * Prânciul era pe sfîrșite, când apăru în vedere Hela. Timpul era splendid. Flota a salutat vasul „Hohenzollern“, care se apro­pia. Yachtul imperial a trecut pintre cele două rânduri de vase având pe catartul principal steagul rusesc alăturea de cel ger­man. Cei doi monarchi au primit de pe „Hohenzollern“ parada flotei. Marinarii au strigat de trei ori: „Ura“, musicele cân­tau imnele naţionale. Yachturile imperiale au ancorat pe urmă la locul destinat de mai înainte, or admiralii şi comandanţii superiori au trecut pe vasul „Hohenzollern“, unde au defilat înaintea monarchilor. In timpul revistei, împăratul Wilhelm purta uniforma de admiral rus. împăratul a visitat după revistă mai multe vase ger­mane. * ţ­iarul „Köln. Zig.” salută părechea imperială rusă foarte călduros şi declară, că tendinţele pacifice ale Ţarului întimpină simpatia la toţi bărbaţii politici ai Germa­niei, or tripla alianţă — spune numitul (jiar — nu poate decât câştiga prin faptul, că şi Ţarul sprijinesce cu puternica sa in­fluenţă aceleaşi scopuri pacinice. * GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 193. —1901. „Journal de St. Petersburg“ scrie, că întâlnirea Ţarului cu împăratul Wilhelm este o nouă dovadă de stabilitatea tradiţi­onală a prieteniei şi bunei vecinâtăţi, ce exist­ă între curţile din Berlin şi Petersburg, întâlnirea acesta se poate considera, ca o nouă garanţii a păcii generale şi a bunei înţelegeri, ce esista între marile puteri. Atentatul contra lui Mac Kinley. Despre starea victimei anarchistului Czolgos, vin solii favorabile. Medicii asi­gură, că cel mult peste o lună, preşedin­tele îşi va putea relua înalta sa funcţiune. Vestea despre ameliorarea stării pre­şedintelui s’a afişat prin placare in esposi­­ţia din Buffalo şi a produs mare bucurie. In­­j­ua d® 19 Septemvrie, la orele 10 sera s’a publicat următorul buletin: „Starea preşedintelui neschimbată. Tem­peratura 100.6, pulsul 114, respiraţia 28. Vineri, când au făcut operaţia, s’a obser­vat, că glontele a rupt o bucată din redin­gota preşedintelui, care bucată s’a oprit la suprafaţă rănei. Stofa a fost ce e drept în­lăturată numai­decât, cu toate acestea ea a produs o inflamaţie în ţesăturile subpu­­tance. Din causa aceasta medicii au des­chis din nou rana, ceea­ ce s’a putut face fără nici o complicaţie. Preşedintele mă­nâncă deja supă“. * Etă textul telegramei trimisă de Ta­ Nicolae din Fredensborg: „Sunt foarte fe­ricit, că aud, că vă simţiţi mai bine, după infama tentativă de asasinat comisă în po­triva d-vostră. Mă alăturez şi eu dorinţei generale a întregului popor american, ca să vă însănătoşaţi cât mai curând“. * Din Chicago se telegrafeaza, că poli­ţia americană e convinsă, cum că sufletul conjuraţiei din Buffalo a fost Goldmann (!) Emma. In urma aceasta poliţia din Chicago a arestat pe numita femei­e. Ea a tăgă­duit la început, că o chiama Goldmann Emma şi spunea că-i din Suedia, dar când comisarul i-a pus câte­va întrebări în limba suedeză, n’a sciut răspunde şi a trebuit să se dea pe faţă. Goldmann Emma spunea următorele : „Scopul nostru, al anarchiştilor, este lumi­narea omenirei. Cine e de vină, deca un om exaltat mî-a interpretat fals cuvintele? Se poate, că eu îl voiu fi inspirat pe Czol­­gosz, dar fapta, ce a comis’o, arată că m’a înţeles rău“. Pe urmă a mărturisit, că nu de mult a trecut prin Buffalo și că a schim­bat acolo câte­va cuvinte cu Czolgos, întrebată mai de aproape, a mărturisit, că a fost împreună cu Czolgos în ziua de 7 Iulie la familia Isac (!) ; atunci Czol­gos ar fi vrut să vorbeasca ceva cu dân­sa, ea însă se grăbia la gară şi n’a putut schimba cu el, decât două-trei cuvinte. Isac, care este editor de scrieri anarchiste, a fost, arestat, de asemenea a fost pus în preven­ţia şi Morris, în casa căruia au găsit pe Goldmann Emma. După „Newyork-Herald“ Czolgosz ar fi mărturisit, că atentatul a fost resultatul unei conjuraţii, la care ar fi­ participat mulţi. *­piarul „Bundu din Berna reproduce câte­va enunciaţiuni de ale anarchiştilor teoretici, după cami în adevăr nu se poate mira nimeni, că anarchiştii practici se de­dau la atentate atât de îndrăsneţe, căci ei nu fac altceva, decât ceea­ ce le dicteaza propagatorii nouei evanghelii sociale. Ast­fel Johann Most, într’un număr mai recent al organului său „Freiheit“ (New York Gold­­street 69) glorifică pe asasinul Bresoi, ca pe „un bărbat, a cărui amintire va străluci cu litere de aur pentru tot­ deauna în lista bine­făcătorilor omenirei­. După părerea lui Most, cu omeni ca Bresoi s’ar pune repede capăt actualei societăţi. Ceea­ ce e de regretat însă *— spune Most — e că asemenea aten­tate sunt aşa de rare, deşi în ultimul de­ceniu s’au înmulţit considerabil. SOIRILE DILEI. — 31 August v. Esemplul domnitorului. „Alkotmâny“ spune, că Majestatea sa monarchul s’a spo­vedit și Icuminecat în cjiua de 10­­Septemvrie, or în 11 a asistat cu curtea Iutrega la Re­­quiem-ul festiv în amintirea decedatei îm­­părătese-regine. Manevrele de sud. Eri s’au început manevrele în regiunea fluviului Drava. La aceste manevre iau parte două corpuri de armată, anume corpul IV şi XIII şi se vor face în presenţa Majestăţii sale monarchu­­lui şi a moştenitorului de tron român, Fer­dinand. Manevrele vor fi conduse de către şeful statului major F. Z. M. Beck. Statul major va fi instalat pănă la 14 Septemvrie în Dolnij-Miholac, când se va transpune la Goroscoy. Principele moştenitor Ferdinand al României a plecat alartă-eil la 11­, p. m. în Ungaria, pentru­ ca să asiste la manevrele austro-ungare. Plecarea s’a făcut din gara Sinaia, unde prinţul a fost salutat de toţi miniştri aflaţi în ţară, de d. Emil Petrescu prefectul poliţiei capitalei, de prefectul ju­deţului Prahova, generalul Robesou, Colo­nelul Constantinescu şi mai mulţi ataşaţi militari pe lângă legaţia Germaniei. Aniversarea luărei Griviţei. Ori fiind aniversarea luărei Griviţei, Bucurescu­ a fost pavoasat cu steguri. La mitropolia s’a oficiat un Te-deum, la care au asistat autorităţile civile şi militare. O companie din reg. 4 Ilfov Nr. 21 cu musica reg. de infanteria Mihai­ Vitezu Nr. 6 a defilat în curtea mitropoliei înaintea d-lui minis­tru de resbel. Apoi s’a cântat un requiem pentru odihna sufletelor soldaţilor căciuţi în memorabila luptă dela Griviţa. Francia aştepta pe Ţarul Rusiei. După o telegramă din Paris, alaltă­eri s’a ţinut în palatul Elysee un consiliu de mi­niştri, care a stabilit ultimele amănunte ale primirei Ţarului. Guvernul frances n’a primit pănă acum solie oficială, că Ţarul va merge şi la Paris. Fota oficială francesâ a publicat în numărul fie Duminecă trei ordinaţiuni privitoare la cheltuelile împreu­nate cu visita Ţarului. Totalul cheltuelilor s’a stabilit în suma de 7 m­ilioane franci, din care cea mai mare parte o reclamă minis­terial de resboiți pentru serviciul militar și paza drumurilor pe unde va călători Țarul. Ministeriul de externe cere 529,400 franci, ministerial de marină 280,000 franci. August Pulszky. O figură cunoscută în politica suprematiştilor maghiari, fost secretar de stat şi fost profesor de univer­sitate, a încetat din viaţă alaltă­eri. Ca om politic Pulszky aparţinea pururea gardei respectivului ministru-preşedinte: Tisza, Szapary, Wekerle, Banffy. Episcopul ruten Valyi în contra mișcării­ „ortodoxe-panslave“ ameri­cane. Valyi, episcopul ruten din Eperjes, ține să dea dovedii de neîntrecut „patrio­tism“. El a distribuit subalternilor săi o circulară, în care mivălesce straşnic în po­­triva pretinsei propagande ortodoxe­ pans­­lave, ce s’ar face chiar din America, prin „foi trâdătore“, broşuri şi cărţi de diferit conţinut. Cetitorii noştri cunosc povestea acestei propagande şi e de prisos a mai stărui asupra ei. Ajunge să spunem, că „pa­trioticul“ episcop dă lecţie credincioşilor săi din „patriotism“ şi ast­fel indirect îi bănueste, că n’ar fi cetăţeni fideli. Ii con­jură pe aceştia să se păzescă de amintita mişcare panslavistă şi sub nici un pretext să nu cuteze a primi cărţi, broşuri şi­­fiare „trădătore“, nici să cuteze a­ le peti, „ca nu cum­va guvernul să fie silit a vă pe­depsi pe voi, ca pe participanţii la mişca­rea aceasta“. Manevrele corpului XII se vor ter­mina Sâmbătă. Un batalion al reg. 2 şi două batalioane ale reg. 50 se vor intoarce la Braşov Luni noaptea la orele 2. Batalio­nul din Braşov al regim. 24 de honvedi se va întorce la 15 sau 16, or artileria și ca­­valeria la 26.

Next