Gazeta Transilvaniei, februarie 1902 (Anul 65, nr. 25-47)

1902-02-01 / nr. 25

Pagina 2, tron archiducele Francisc Ferdinand de a lua cu sine în călătoria la Petersburg şi pe contele Ioan Zichy. Una din foile unguresce augmenteză datele lui „Bud- Hírlap“, pe cari le-am publicat şi noi, cu I­scirea, că ministru preşedinte Coloman Szell a propus în locul lui Zichy pe 10 aristo­craţi catolici, archiducele însă i-a retusat. „Magyar Nemzet11 scrie între altele: „Ce priveste rolul ministrului-preşe­­dinte Coloman Szell.... trebue se declarăm înainte de tote, că nici ministru-preşedin­­te, nici nimeni altul nu poate avea nimic contra lui I. Zichy. Dinpotrivă însă minis­­tru-preşedinte şi-a împlinit o datorie firescă atunci, când în formă corăspundătore a atras atenţiunea archiducelui la împrejura­rea, că se opune ori­cărui obiceiu parla­mentar, ca conducătorul unui partid opo­­siţional să fie destinat într’o misiune de natura acesta. Intr’asta a culminat făptui­rea ministrului preşedinte şi nici un cu­rent nu-i adevărat din aceea, că ar fi pro­pus archiducelui se ia cu sine pe unul din cei 10 aristocraţi catolici ori protestanţi, în locul contelui I. Zichy. Considerăm de o indiscreţiune regretabilă tractarea aces­tei afaceri în publicitate, spre împiede­carea căreia ministru-preşedinte a făcut tot ce a putut face.“ Oficiosul mai spune, că isvorul pub­licaţiunei este a­ se căuta în cercurile par­tidului poporal. Caşul acesta a produs suprindere şi în cercurile vienese. Pressa vienesă pro­­feţesce deja mari neplăceri contelui Go­­luchowski. „Kel. Ert­u e informat, că în şedinţa de Sâmbătă a dietei ungurescî deputatul independist Nessi Pal va adresa ministru­­lui-preşedinte o interpelaţie în afacerea acesta. Acusatul s’a apărat singur şi a pro­testat contra concepţiunei procurorului de a califica drept cestiune politică o cestiune care nu se poate califica, decât ca cestiune de drept. Acel oficiant poştal n’a fost în drept a şterge de pe carta poştală din cestiune numele de „Kronstadt“ şi a scrie în locul lui „Brassó“. Juraţii au dat un verdict afirmativ, în urma căruia d-l Liess fu condamnat la 2 luni arest şi 100 cor. amendă. Procesul de pressft al ziarului „Kronstädter Zeitung“. De un an şi jumătate se trăgănăza deja un proces al confratelui săsesc din localitate. In fine alaltăerî s’a judecat şi acest pro­ces în faţa curţii ,cu juraţi din Tîrgul- Mureşului. Procurorul intentase proces numitu­lui ciliar pentru calomnie şi insultă comisă faţă cu oficiul poştal într’un articol înti­tulat „Eine poştalische Gemeinheit“ (O ticăloşie poştală) în nr. 158 din anul 1900. Camera de punere sub acusaţie a tribu­nalului din Tîrgu-Mureşului însă în şe­dinţa de la 5 Noemvrie a. tr. a susţinut numai prima parte a acusaţiei (calomnie) faţă cu autorul articolului, d-l candidat de advocat Franz Liess, care a luat totă răs­punderea asupra sa. Procurorul contele Lazar în rechizi­­torul său a relevat gravitatea delictului, a cărui motiv a fost ura contra naţiunei maghiare şi a ideei de stat maghiare. Intreb, oare câţi din actualii noştri tineri cu pretenţiuni de politiciani şi-au dat osteneala a studia şi pătrunde discur­sul lui Bărnuţiu? Cum se esplică, că unii mereu ţipă, să „mergem înainte“, fără să se ţină so­­cotela de trecut? Ne-a dat Bărnuţiu la 1848 aici o di­recţie în politica naţională, care şi adî e de actualitate. Noi să o fi uitat? A trecut de la noi la Iaşi, unde a ilus­trat catedra universitară timp de 8—9 ani şi a creat în „Dreptul public al Români­lor“ şi pentru fraţii noştri de dincolo un program, care în unele privinţe poate să fi fost întru cât­va prea idealist şi necores­­pundător actualităţii, dar în multe puncte şi adt e de actualitate. Fraţii de dincolo l-au combătut. Cine nu stie, cât de actuală este peste Carpaţî cestiunea jidoveasca! Bărnuţiu spunea de pe catedră îna­inte de asta cu patru decenii: „Naţiunea română poate reduce nu­mărul străinilor cât să nu fie condamnaţi a ţine toate Sâmbetele şi sărbătorile jido­vesc! şi a-şî cumpăra îmbrăcămentul pănă şi pânea de tote olile dela jidovi, nemţi şi dela alte adunături“ (o. c. pg. 106.) D-l Titu Maiorescu spune, că ideile lui Bărnuţiu sunt barbare. Românii sunt leneşi şi ignoranţi. „Odată aceste defecte date, tot comerciul şi totă ştiinţa trebuia să devină străine şi străinii au fost prin urmare în mijlocul răului representanţii părţii celei bune.“*) Şi totuşi figura lui Bărnuţiu se înalţă peste toate figurile secolului trecut, cum se înalţă catedrala din Blaşin­ peste cele­lalte zidiri ale acestui oraş. Numele lui va trăi, când vor fi dis­părut în negura trecutului toţi aceia, cari l’au combătut sau uitat, or principiile lui vor găsi resunet la alte generaţiuni mai bune, când vor fi dispărut dela suprafaţă cei cu gândul de „câştig“ şi de „oportu­nism“.* Omul se află une­ori în situaţi­uni, când îl copleşesc sentimentele aşa, că dăcă ar voi să le descrie, nu reuşesce. •­ Titcu Maiorescu „Contra şcolei Bărnuţiu“ pg. 10­­. Iaşi 1961. Nu poate să descrie Românul dela noi de pildă sensaţiile, ce le are, când trece pentru prima oră frontiera României. N’aşî pută să zugrăvesc sensaţiile, ce le-am avut, când am vădut la Fălciu Prutul şi dincolo Basarabia răpită. N’aş­ putea să spun, cam ce am simţit, când a văzut la Sulina ma­rea Năgră. Apropiindu-mă de „Câmpul libertăţii“ pe lângă sensaţiile provocate de aminti­rile istorice, literare şi politice, s’au mai adăugat şi alte amintiri personale. Aici a învăţat tata studiile teologico­­morale şi aici a fost hirotonit de preot. Er adî profesorii tineri aproape toţi mî-au fost colegi parte la universitatea din Budapesta, parte la cea din Graz. Eră de ce am zis, că acest loc pen­tru mine e un loc de pelerinagiu, unde a petrece 24 de ore îmi este o datorie isvo­­rîtă din dublul motiv, al pietăţii generale şi al celei particulare. Delaletea. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 25. —1902, SOIRILE DILEI. Bl Ianuarie v. Jubileul episcopului Pavel. Peste puţin, în 21 Martie 1902, se împlinesc cinci-decî de ani, de când Escel. Sa prea veneratul Episcop de Oradea-mare Mihail Pavel a fost sfinţit preot.­ Din incidentul acesta vicarul gener. episcopesc a adresat cătră gener. Cler al Diecesei gr.-cat. de Oradea-mare o circulară căldurosă pentru sărbătorirea marelui Binefăcător al Diece­sei, al căreia text îl vom publica în nu­mărul următor de Duminecă, înmormântarea Metropolitului Mol­dovei. Luni s-a făcut în Iaşi înmormân­­tarea Metropolitului răposat. In curtea Metropoliei, pe lângă persoanele oficiale, au mai luat loc şi elevii şcolelor : Vasile Lupu, Liceul Naţional, Liceul Internat, Şcola de Arte şi Meserii, Comercială, Gimnasiul Alexandru-cel-Bun, Ştefan-cel- Mare, etc. etc. In interiorul bisericei erau d-nii: colonel Mavrocordat, trimisul M. S. Regelui, Sp. Haret, consulii Turciei, Ger­maniei şi Rusiei, delegaţiunile Camerei şi Senatului, cum şi toate notabilităţile oraşu­lui Iaşi. Lângă eşire se zărea şi d-l ma­jor Antonescu representantul A. S. R. Principelui Ferdinand. La orele 9 dimin. P. S. S. Episcopul Partenie, înconjurat de tot Clerul, începu oficiarea serviciului di­vin. După terminarea serviciului, ca şi a prohodului, începu seria discursurilor. Cel dintâiu a vorbit d-1 Haret, ministrul cul­telor, în numele guvernului, apoi d-1 Pe­­nescu, primarul Iaşului, I­. Erbiceanu din partea Academiei Române şi în urmă preo­tul Savin. După terminarea discursurilor, neînsufleţitul corp al octogenarului Ierarch, este ridicat din biserică şi purtat în jurul catedralei de către preoţi. La orele 12 şi 40, după­ ce procesiunea a înconjurat odată biserica, rămăşiţele pământesc­ ale înaltului Prelat sunt depuse în cavou, care zidindu-se, închide pe vecie pe cel­ ce a fost odată Metropolitul Moldovei. La cancelaria Metropoliei din Iaşi au sosit telegrame de condolenţe de la I. P. S. Sa Metropolitul Ioan din Sibiiu, dela Metropolitul Arcadie din Cernăuţi, dela episcopul din Arad. Metropolitul Arcadie din Ackermann a fost reprezentat la în­mormântare prin păr. Courbette. Adunarea generală a Reuniunei române de gimnastică şi de cântări. Atragem atenţiunea membrilor acestei Reuniuni asupra adunării generale, ce se va ţină mâne, Vineri, în 1 (14) Faur. Adunarea se va ţine la 5 ore p. m., şi nu la 6 ore, şi se va ţine, cu câţi mem­brii vor fi de faţă. Este de dorit, ca să participe membrii în număr cât de mare. Proces de pressă: înaintea curţii cu juraţi din Seghedin s’a pertractat Luni procesul de pressă intentat d-lui ‘Artur Korn, redactorul ziarului „Gross-Kikin­­daer Zeitung“. Substratul procesului a fost un articol, în care foia germană protesta energic în contra şcolilor maghiarizătore şi în articolul acesta procurorul a desco­perit „agitaţiune în contra statului“. Apă­rătorul acusatului Dr. Sigismund Fülöp, a argumentat, că articolul incriminat nu agită în contra statului, ci ridică acusa­­ţiunî în contra ministrului şi învăţătorilor şoviniştî. Curtea cu juraţi a adus verdict de achitare. Procurorul a anunţat nuli­tate. Achitarea lui Korn a produs nemul­­ţămire printre şoviniştî. Alegerea Metropolitului Moldovei. Sâmbătă, 2 Februarie v., marele Colegiu pentru alegerea Metropoliţilor şi Episco­­pilor se va întruni în sala de şedinţe a Camerei sub preşedinţia I. P. S. Metropo­­litul-Primat spre a procede la alegerea Metropolitului Moldovei şi a episcopului de Huşi. După cum se crede P. S. Partenie, Episcopul Dunărei-de-jos, va fi ales Me­tropolit, er ca episcop de Huși Archiereul Conon Aramescu-Băcăoanul. Alegerea pen­tru locul, ce va rămâne vacant la Galați se va face deosebit, fiind necesar un nou decret de convocare a marelui Colegii­, când se scie, că va fi ales archiereul Meletie. Hodossy felicitat. Stim cine e Ho­­dossy. E deputatul, care cu legea naţio­nalităţilor în mână a încercat se argumen­teze printr’o silită interpretare a ei, că ce e alb e negru, şi întors. Pentru acest­ă vară Andrásnélá, alegătorii din cercul elec­toral Szenic i-au trimis o adresă de feli­citare, ce bîjbăe de invective la adresa Slovacilor. Cei câţî­va alegători „patrio­tici“ die, că bine a făcut Hodossy de a să­rit contra agitaţiunei „panslaviste“, care „submineza ţara“. Apoi continuă aşa: „Ruşinea ne acopere obrazul când ne gândim, că la ultimele alegeri am fost estradaţî lupilor îmbrăcaţi în piele de oi. Noi am umblat pe calea adevărului şi am interpretat legea în­­adevăratul ei înţeles, pe când agitatorii panslavî au amăgit po­porul cu devise false, spre scopuri egoiste şi în folosul lor“. — Curat fabula lupului cu mielul. Conducerea oficiului poştal şi te­legrafic din localitate a fost încredin­ţată provisorie d-lui Dr. Andrejkovics Re­zső, secretar-adjunct la direcţiunea poştală din Clusiu. „Societatea română de lectură din Clusiu“ (Casina) în 15 Febr. 1902 st. n. la 5 ore p. m. în localităţile proprii îşi va ţină adunarea generală, la care prin acesta se invită toţi susţinătorii ei. Pentru co­mitet: Vasile Almasan, preşedinte, Dr. Ştefan Morariu, secretar. Serată dansantă la Curtea română. Sâmbătă s’a dat la Curtea rom. prima se­rată dansantă, la care au fost­­invitaţi d-nii membri ai Corpului Diplomatic, d-nii mi­niştri, mai mulţi d-ni senatori şi deputaţi, înalţii demnitari ai statului şi persoane din societate, împreună cu doamnele, în total peste 500 persoane. Regele şi Regina au întrat în sala cea mare la orele 93/4, după care s’a început dansul. Majestăţile Lor au bine-voit a­ se întreţine cu mare parte din persoanele presente, or la ora 1 după miedul nopţii s’au retras în apartamentele lor. Serata s’a terminat cu un frumos co­­tilion de peste 100 perechi, şi care a durat pănă la orele 3. Aniversarea XXV-a a resboiului pentru independen­ţa. Ministrul român de rasboiu a decis a convoca la Bucuresci pentru ziua de 10 Maiu pe toţi aceia, cari au luptat în răsboiul de independenţă. Serbarea de 10 Maiu va fi celebrată anul acesta cu o pompă mai mare, decât de obicei, şi cu ocasiunea acesta combatanţii de-atunci vor defila înaintea Regelui în fruntea trupelor din garnisoana Bucureş­tilor. Bust pentru Urechiă. Comitetul Ateneului român a decis a comanda la unul din sculptorii români bustul regreta­tului V. A. Urechiă, care va fi plasat în grădina Ateneului. Alegerea din I­eşiu. In locul depu­tatului invalidat al Desului se alege adî în 13 Februarie un alt representant în dieta ungară. Sunt doi candidaţi: Daniel şi Criszer. Nu se poate prevede­a cui va fi biruinţa. Nou secretar de stat. La ministe­rial de justiţie a fost numit ca secretar de stat Dr. Mohay Sándor, deputatul Al­­bei­ Iuliei, împăratul Wilhelm şi Maghiarii. Corespondentul vienes al lui „Times“ din Londra, trimite acestui diar o scrisoare, în care se ocupă de relaţiile între Austro- Ungaria, Rusia şi Germania. In scrisoarea aceasta se duce şi următorele : „Ilusiunea Maghiarilor şi Austriacilor despre adevărătatea amiciției germane, a cam făcut să se dispară noul tarif. Cu toate acestea împăratul Wilhelm va rămâne po­pular în Ungaria. Maghiarii, ca și B­rancesii, cred, că în împăratul german se află ceva din caracterul lor. Unul dintre amicii mei maghiari vorbind despre împăratul Wil­helm mi-a dis: „Ar trebui să fie Ungur. Când se însufleţesce pentru vre-o ideie nouă, e orator escelent. Entusiasmul lui n’are margini. Ar da şi cu capul prin pă­rete. C’un cuvânt este în el ceva din furor hungaricus“. Canalisarea Braşovului. Afacerea canalisării oraşului Braşov merge cu paşi repedi spre realizare. La locurile compe­tente s-a aprobat deja planul de canali­­sare şi hârtiile referitoare la acesta vor sosi în curând la consiliul orăşenesc, care va lua imediat măsurile necesare pentru în­ceperea lucrărilor. Principele Ferdinand şi principesa Maria a României vor asista la încorona­rea Regelui Eduard VII. Anabaptiştii. Ziarul „Erk“ din Cluşiil scrie, că în timpul din urmă s’au înmulţit în acel oraş anabaptiştii. Afară de Clusifi mai sunt anabaptişti în jurul Huedinului, unde 6—8 comune majorita­tea locuitorilor este de religiunea aceasta. De­ asemenea mai esistă anabaptisti și în comitatul Albei-inf., pe la Vințul-de-jos în comitatul Bistriță-Năsăud însă, unde au

Next