Gazeta Transilvaniei, iulie 1902 (Anul 65, nr. 143-167)
1902-07-31 / nr. 167
Congresul macedonean. In fiecare an, cam pe vremea aceasta, obiceiu face a se întruni în Sofia așa numitul congres macedonean. Acest congres are menirea se dea agitației și propagandei ligei macedonene un fel de sancțiune din partea poporului. Bulgarii din aceasta ligă, cari pe lângă firea lor neastâmpărată şi mult înclinată spre violenţă, mai desvoltă şi o porţiune mare de fanatism, vor se ţină mereu deschisă cestiunea Macedoniei, încât pentru cei din tovărăşia lui Saraioff, ei nutresc dorinţa de a face se isbucnască, dacă s’ar pute în 24 de ore, revoluţiunea în Macedonia, deşi programul lor „oficial“ nu cere decât autonomia, pentru Macedonia. Ori şi cum Sarafoff, cu toate că fusese delăturat la congresul din anul trecut de la conducerea comitetului macedonean, totuşi stăpânesce mai mult pasiunile poporului bulgar, decât le poate stăpâni generalul Zonceff, care îl înlocuesce de atunci încoace în fruntea acelui comitet. De orece înse principele Ferdinand şi guvernul, sau, cum s’ar mai dice, Bulgaria oficială, în urma presiunilor din afară şi chiar a dorinţei guvernului rusesc se văd constrînşi deocamdată a ţine în frîu propaganda în Macedonia şi a împiedeca orice erupţiune nechibzuită a patimilor şi a fanatismului, ce-l aţîţă mereu Sarafoff cu omenii sei, de fapt, prepondereza în comitet direcţiunea mai precaută a generalului Zonceff, care a avut majoritatea şi în prima şedinţă a congresului, de Duminecă. Majoritatea este ce-i drept neînsemnată, ceea ce s’a dovedit şi la alegerea preşedintelui congresului. Boris Sarafoff, care nu înceteză nici un moment de a turna pleia pe foc a şi întrebuinţat ocasiunea deja în prima zi de a se împotrivi până la cuţite direcţiunei comitetului actual, predicând răscoala generală în Macedonia. Două momente fac, ca congresul de faţă macedonean se câştige o importanţă deosebită. Mai întâi şi însuşi comitetul, care a pregătit congresul, a adresat puterilor un memorand, în care se înşiră dorinţele şi gravaminele bulgare cu privire la Macedonia. Aceste culmineza în pretensiunea de a se da vilaetelor turcescî, din cari se compune provincia Macedonia, o administraţie autonomă, cam după modelul celei de pe insula Creta ; apoi mai pretind ca un guvernor cu reşedinţa în Salonic se fie pus în fruntea guvernului responsabil. Al doilea moment este, că tocmai acuma ambasadorii din Constantinopol ai marilor puteri au început lucrarea unui proiect de reforme ce-l vor presenta şi-l vor recomanda înaltei Porte. Dumnedeu mai stie ce se va alege de reformele, ce ar dori mai ales unele dintre puteri se le introducă Turcia, de silă și de bunăvoie, ca se pună stavilă astfel unor nouă încurcături și catastrofe. Congresul macedonean va primi, firesce, de al seu programul, ce este specificat în memorandul amintit al comitetului. Bulgarii macedoneni vor fi deocamdată destul de mulţumiţi cu acest program, care are în vedere esclusiv numai interesele Bulgarilor. Grecii, Turcii, Aromânii şi Albanesii din acea provincie înse nu se vor învoi nici decum se ajungă cu totul sub influenţa bulgară. Este adunată deci destulă materie de disensiuni şi de certe şi representanţi; puterilor, venind şi ei en programul lor de reforme, vor face numai, ca confusiunea se fie şi mai mare. Intr’aseea comitetul macedonean şi Sarafoffii lucreza neîncetat aci pe faţă aci în ascuns la subminarea stărnilor şi la pregătirea revoluţiunei în Macedonia. Aşa stau adî lucrurile în acâstă importantă cestiune şi cine şcie cum vor sta mâne, când poate marele protector şi liberator al Bulgarilor dela Neva nu va mai ţine aşa de mult, cum ţine astaclî, la status quo în peninsula balcanică? FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ încoronare întârepiată. ...La dou-deci şi şese Iunie a anului acestuia, avea să se facă încoronarea lui Eduard al Vll-lea, Regele regatului unit, al Marei Britanii şi al Irlandei, apărătorul credinţei, împăratul Indiei, domnul pământurilor dincolo de mări etc. şi toţi representanţii din acest vast imperiu, începând dela ducii englesî pănă la miniştrii Ausstralienî şi Sud-Africanî trimişi din Zelanda-nouă şi pănă la Sultanul dela Perak şi Maharadja dela Bikanir şi Zaipur sau Regele negru dela Barotse. Intrega acâstă putere, istorie şi present, Europa şi tote continentele, aveau să trecă în procesiune înaintea cetăţenilor, celei mai mari capitale din lume. Der etă, că din impenetrabilul zid de morî, prin care trecem cât trăim, veni altă disposiţie. Ca şi cum deul Neptun, iritat se răstesce, cătră vânturi, aşa răsuna: Vă voi arăta eu vouă douădeci şi şese Iunie! Imperiul universal are lipsă de-o pregătire de multe luni spre a se aduna la un punct. Eduard al şaptelea are însă şi intestine ca oricare alt om. Atunci mâna ce ieşi din impenetrabilul zid de nori, scormoni puţin în intestinele regelui, şi conductul fără semă se opri. întregul spectacol fusese grandios pregătit. Mai mare decât orîce, a fost însă totuşi acesta împedecare. Un imperiu universal a voit se-şî repeteze pentru câteva ore icona desvoltării sale, şi o rană dintr’un intestin nimici toate calculele. Ce eşti tu Rege strălucit în mantia de încoronare, a căreia cadă să întinde pănă în evul mediu? Acum zaci pe targă şi eşti un sărman om bolnav. Intr’o clipită hermelinul e luat de pe tine, insigniile imperiului se aruncă ’ntrun colţ şi sabia simbolică se ascunde în teea. Acum nu mai e de nici o trebă evul mediu *) Afară cu cuțitele antiseptice ale presentului! *) Alusiune la costumele și ceremoniile încoronării, luate din evul mediu. Unui Plantagenet ori Tudor, unui Lancaster ori Stuart putea să i se întâmple tot aceea cu două zile înaintea încoronării; dar omul putea să se rămăsască pe o sumă mare, că bolnavul ar fi fost pierdut. Medicilor din timpurile frumoase atât de bogate în embleme nici nu le-ar fi trecut prin minte felul și natura acestei bole. Acum însă sta la patul regelui lordul Lister, vindecătorul de rane. Şi din oră ’n oră se transmiteau prin sîrme scirî din Buckingham Palace pănă la Canada şi insulele Falkland, pănă la Captown şi Sidney. Totă lumea, care se închină coronei engleze a luat parte la durerile regelui. Nici aşa ceva n’a cunoscut evul mediu. Căci sârmele prin cari spirile pot se sboare încolo, or simpatiile îndărăt, au fost aședate numai în epoca domnireî reginei Victoria. Pentru regele sănătos era plănuită o plimbare prin evul mediu, dar regele bolnav a fost readus curând la present. Aici își găsi reînsănătoșarea. Dar n’a fost una obicinuită ci o reînsănătoşare regală. Gate îmbunătăţiri fine nu încunjurau acest pat distins. Omenilor bogaţi le sunt accesibile deja acum aproape toate, dar pentru cei mijloci şi săraci astfel de posibilităţi înotă încă pe valurile viitorului. Pe regele reconvalescent îlduseră pe yachtul seu ca să-şi vină mai iute în puteri. Mulţi se vor fi mirat de acesta, fiindcă nu cunosc plăcerile, ce le procură Yacting-ul. Este aceasta o viaţă atrăgătore, în natură şi cu natura, rămânând omul încunjurat de cel mai mare comfort. Aerul cel mai curat, singurătatea atât de adâncă cum o vreai, ori societatea câtorva amici aleşi, ţărmul atât de aproape sau atât de depărtat cum îţi convine. Traversezi ape ad libitum, visitezî porturile, ce le dorescî, şi dispari undeva îndată ce ţi s’a urît de uscat, ori îndată ce câtva timp nu mai voiesci să primescî scrisori. Yachtul trebue să aibă un căpitan cuminte în care să te poţi încrede şi un bucătar cum să cade. Cărţile nu pot lipsi în salon de pildă Shakespeare, Plutarch Montaigne ş. a. Poţi lua cu tine şi alte Congresul macedonean. Din Sofia, se depeşază cu data de 10 August. Astăzi s’a deschis congresul macedonean. Delegaţii sunt în număr de 74, între cari se află şi două profesore. Înaintea prândului s’a desbătut chestiunea primirei delegaţilor societăţilor nerecunoscute de comitet. Majoritatea a respins acâstă cerere. După prând s’a ales biuroul congresului. Preşedinte a fost ales Panoff, avocat din Vidin. Alegerea s’a făcut cu 32 contra 29 voturi. Minoritatea a protestat că alegerea nu e legală. Astă-sără Boris Sarafoff a ţinut o întrunire a delegaţilor partisani ai săi, în care a adus acusărî violenţe comitetului. S’a cerut să se lanseze un manifest pentru răşcoala generală în Macedonia şi a numit pe membrii comitetului mişei. Sarafoff a propus, ca mâine toţi delegaţii nerecunoscuţi, în număr de 30, să se ducă în corpore în şedinţa congresului, întrebuinţând la necesitate chiar arme. La congres au sosit numeroşi membri ai comitetului macedonean, cari trăiesc în străinătate. Intre aceştia e şi fostul căpitan Paniţa, fratele maiorului Paniţa, care fusese executat de Stambulov. Din Macedonia s’au presentat forte puţini delegaţi din causa, că guvernul turcesc a supraveghiat forte sever graniţele. Organul oficial al comitetului macedonian „La Autonomie“ scrie, că în Macedonia se prepară revoluţie, pe care o organiseză fostul colonel Iankov. Insurgenţii dispun de bani mulţi şi de arme. Colonelul Iankow are două tunuri sistem Maxim. Victimele legii congreganiste. Executarea legii congreganiste a avut ca urmare şi victime. Aşa prefectul departamentului Loire a suspendat patru primari din cauza nesupunerii lor faţă cu ordinele guvernului. Tribunalul din Cholet a condamnat pe doi călugări la 8 zile, respective o lună arest pentru violarea sigiliilor aplicate pe porţile şcolilor congreganiste. Dar şi mai semnificativă este denegarea „SAfflETA“ iese în Metre Abonamente pentru iustro-ungaria. Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. Nr.ii de Duminecă 2 fl. pe an. din România şi străinătate. Pe un an 40 franci, pe şese luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rii de Duminecă S franci. Se prenumeră la toate offdlele poştale din întru şi din afara şi la d-nii colectori. AMsmsatul pentru Brosov Administrafiunea, Piaţa n axe. Târgul Inului Nr. RO. Steţiu L: Pe un an 20 cor., pe şese luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în caaa : Pe un an 24 cor., pe 6 luni 12 c., pe trei luni 6 corone. — Un esemplar 10 bani. — At&t abonamentele c&t. şi inserţiunile sunt a se plăti Înainte. REDACŢIUNEA, Indjaiaistratiunea şi Tinografia Srnsov, plaja nu are nr. 30. $cvnaori nof.ran.oate nu se pri— Maunepripte nu aa retrimit. INSERATE »9 primesc la Admlnl&tratftme în Brafiov și la următcrele BISOURI (io AOTNNTURi: îtt tlsna . la N. lukes Naohf., Kru. Augenfeld & Emeric Lesner, nemrich »chaick. A. Oppelik Nachf. Anton Oppelik, în Budapesta, la A. V. Goldfcarger. Ekstein Bernat, Iuliu Leopold (VII Erzsébet-körút). PREŢUL INSERŢIINILOR: o seria garmond pe o coloana 10 bani pentru o publicare. — Publicari mai dese după tarifa și învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o seria 20 bani. Nr. 167 Braşov, Miercuri şi Iulie (13 August), 1902. supunerea din partea unui locotenent colonel în departamentul Vannes. Prefectul de Vannes rugase pe generalul Frater, să-i trimită un escadron de cavalerie, care să sprijinscă administraţia în executarea legii. Generalul a trimis un detaşament de soldați sub comanda locotenent-colonelului Saint-Rémy. Locotenent-colonelul a refuzat a se supune, declarând, că convingerea sa religiosă îl opresce a coopera la închiderea școlelor congreganiste. Generalul a pedepsit pe Saint-Rémy cu arest, pe care ministrul de résboil l-a preschimbat în arest de cetate. Locotenent-colonelul va fi internat în cetatea Belle-Isle şi va fi dat în judecată pentru violarea, disciplinei. — Eră deci inaugurarea unui „Kulturkampf“ în Franţa, care a început deja să culegă victime ! Unificarea limbei literare române. De M. Str ă jan i. (Urmare.) Scriitorii cei buni ne pot servi şi în aceasta privinţă ca model. Din toţi poeţii noştri, Alecsandri are limba cea mai românescă, pentru că el şi-a făcut educaţiunea literară prin studiul poesiei poporane, a cărei comoară el a scos-o mai intuiu la lumină. De aceea în scrierile sale mai vechi e lucru rar să vedî un neologism. Inse înaintând cu timpul a început să primescă și el câte un latinism, ca sacru, celebrez, desperare, tesaurî, seculari, pagini gloriose, demn, nedemn ca d. e. în următorele versuri: „Sub cercul splendid al Provenţii, Eu, cântăreţ din răsărit La voi, maeştrii ai cadenţii Viu şi vă die: „Bine-am găsit!“ (Blind.) „Din secuii dispărută in noaptea negurosă Tu adî apari în lume, coronă majestoasă Cu opt regeşti florene, însemn neperitorui. De glorie, mărire, tărie şi onor. ţ Imnul Coronei.) Limba poetului din cei de pe urmă ani ai activităţii sale nu este întocmai aceeaşi ca în primele sale scrieri. Ea s’a reînoit în câtva; şi această schimbare o cere însuşî legea progresului. Limba este espresiunea cugetării; iar cugetarea şi