Gazeta Transilvaniei, iulie 1904 (Anul 67, nr. 143-168)
1904-07-31 / nr. 168
REDACŢIUNEA, Administraţiunea şi Tipografia Braşov, piaţa mare nr. 30. Scrisori nefrancate nu se primesc. Manuscripte nu se retrimit. INSERATE se primesc la Administraţiune în Braşov şi la următorele BIROURI de ANUNŢURI: In Vlena: la M. Dukes Nacht., Nux. Augenfeld & Emeric Lesner., Heinrich Sohalek, A. Oppelik Nacht'., Anton Oppelik. In Budapesta la A. V. Goldberger, Ekstein Bemat, Iuliu Leopold (YII Erzsébet-körut). PREŢUL INSERTIUNILOR : o serie garmond pe o coloana 10 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă și învoială. — RECLAME pe pagina 3-a o seriă 20 bani ANUL LXVII. „GAZETA“ iese în lecare Jr. Abonamente neutru Anstro-Dagaria Pe un an 24 cor., pe şese luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. N-rlI de Duminecă 4 cor. pe an. Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şese luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rlI de Duminecă 8 fr. pe an. Se prenumeră la tote oficiele poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braşov Administraţiunea, Piaţa mare, Târgul Inului Nr. 30, Stagiu I.: Pe un an 20 cor., pe şase luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul în casă. Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. — Un esemplar 10 bani. — Atât abonamentele cât şi inserţiuni, sunt a se plăti înainte. Nr. 168. Braşov, Sâmbătă 31 Iulie (13 August). 1904. Cine va râde mai în urmă? Desbaterea legei financiare în camera ungară s’a terminat c’un foarte caracteristic duel între fostul prim-ministru bar, Deaideriu Banffy, şeful aşa cjisei partide noue şi între şeful guvernului actual contele Tisza. N’a fost nimic surprinzetor că Banffy a declarat a nu primi proiectul presentat, fiindcă n’are încredere în guvernul actual. Aşa se obicînuesc a se face declarările de cătră cei din oposiţiune. Şi Banffy a trecut în tabera oposiţiunei, fapt ce a făcut se se vorbesc f ărăşî despre el, carenu cu mult înainte părea a fi fost deja dat cu totul uitarii. După atitudinea, ce a luat’o întemeiând un nou partid, Banffy nici c’ar mai pute vota cu guvernul. Forte bătător la ochi este numai, că nu s’a mulțumit cu atâta, ci s’a manifestat ca contrar personal al contelui Tisza, cjicend între altele, că a fost cuprins de mare îngrijire, când a aucjit, că acesta fu însărcinat cu formarea cabinetului, căci „sciea bine, că contele Tisza va privi ca chiemarea sa se pună greu dorinţelor naţionale“. Nu trebue se se uite, că dr. Banffy a fost discipulul şi protegiatul, cu un cuvânt creatura lui Tisza Coloman, tatăl actualului prim-ministru. Banffy a sprijinit din toate puterile sale sistemul tiszaist pănă ce a ajuns însuşi la putere, dar şi atuncî, ca şef al partidului liberal şi al guvernului, a fost un stâlp al aceluiaş sistem ce s’a continuat sub firma lui. Mai mult, Tisza ténerul a stat în decurs de mulţi ani în legături strînse cu Banffy şi i-a fost amic pe când acesta era ministrupreşedinte. De unde deodată aceasta neînţelegere, acest chip cu totul opus de a vedea lucrurile şi aceasta animositate personală între cei doi bărbaţi, crescuţi de acelaşi dascăl şi eşiţi din aceeaşi consorterie sau mai bine caisolică, ce a deţinut şi deţine puterea în stat de apróape trei-cieci de ani? Se nu fie ore motivul cel mai tare al acestei atitudini amărăciunea lui Banffy, că atunci când a fost răsturnat ca un netrebnic din postul de president al consiliului de miniştri, Tisza cu ai săi n’au sărit cu tot focul inimei se-i ajute şi se-i mântue de ruşinosa cădere ? Ori este dorul nemărginit ce l’a cuprins de a se vede arăşî ajuns la putere, ce-l îndamnă a combate cu atâta înverşunare pe rivalul seu cel mai periculos, carese încumentă se salveze el singur situaţiunea ţării şi a naţiunei maghiare, fără a-i cere concursul ? Ajunge, că Banffy se plânge aciî contra contelui Tisza, că acesta ar voi să pună stavilă, ba să respingă chiar dorinţele naţionale! Tactica acesta de a se da de mai mare naţionalist şi mai incarnat şovinist nu-o urmăresce Banffy numai de eri, de alţî. Pe Szell îl acusa, că umblă să încheie pacturî şi compromisuri cu naţionalităţile. Lui Tisza nu-i poate imputa, că nu s’ar gândi la sugrumarea naţionalităţilor. In punctul acesta şiretul fiiu al tatălui său, a fostului măestru şi stăpân al lui Banffy, l’a prevenit cu proiectul lui Berzeviczy. Banffy găsesce totuşi motiv de a lovi în primul-ministru, arătând că a rezolvat negativ cestiunea limbei de comandă maghiare, şi că Tisza voiesce să susţină comuniunea economică cu Austria. Pe tema independenţei economice Banffy vrea să pregătască viitoarea coaliţiune oposiţională contra guvernului. Contele Tisza simţind periculoasa apucătură de propagandă electorală a rivalului seu, l-a atacat pe Banffy foarte aspru, luându-l în zeflemea şi imputându-i că şi-a renegat trecutul şi acum vrea se facă pe tânerul agitator. “ Banffy a răspuns, că nu-i recunoasce primului-ministru dreptul de a-i lua mereu în rîs, cere se fie obiectiv când vorbesce de isprăvile lui. Totul aternă de la aceea cine va rîde mai în urmă. Ne îndoim înse că cel care va rîde mai în urmă va fi Tisza orî Banffy — tare ne temem, că vor rîde alţii de amândoi! FOILETONUL „GAZ. TRANS.“ Căminul nostru Dămadî partea retroducătoare a articolului publicat de Carmen Sylva în revista „Die Woche“. La drept vorbind, nu ar trebui să ridicăm nici un monument, deci nu voim să facem din acesta o adevărată operă de artă, care să glorifice în aceeași măsură pe sculptor ca și subiectul. In schimb ar trebui să păstrăm casa unui om, precum s’a păstrat casa unui Goethe, unui Beethoven etc. Am rugat deja pe nepotul şi moştenitorul Regelui să conserve apartamentele unchiului său, în memoria lui, în ziua în care va lua guvernarea şi locuinţa nostră, căci acolo a fost creată România. Tinărul prinţ a fost adus într’o veche casă de boer, şi într’un restimp de 25 de anî, încetul cu încetul acestă reşedinţă s’a transformat în Palat; camerile Regelui însă sunt cele mai interesante, pentru că sunt acele, unde totul a fost trăit, conceput şi esecutat. Aicî a petrecut nopţi întregi, la micul birou din unghiul străzjei, şi acolo unde odinioră era sala tronului, este acum o splendidă bibliotecă, unde acum se ţine consiliul de miniştri. La căsătoria nostră am avut un singur tablou: acum cu greu s’ar găsi loc pentru o pânză nouă. A răsărit o galerie întregă cu opere foarte preţiose. Un Ribeira, un Rembrandt, un van Eyck, apoi din pictura modernă un superb tablou de Aiwasowski. Un întreg volum cu fotografiii a fost publicat asupra galeriei noastre. Biblioteca a fost făcută după un model din museul germanic şi este într-adevăr o sală superbă. Apartamentele mele au fost construite, avându-se în vedere şi exigenţele musicei şi picturei, după ce mai întâiu am avut de locuit apartamente incomode şi strimte. Acum se ţin la mine, de trei ori pe săptămână, adevărate concerte la cari societatea este invitată, fiecare aşteptându-şî rondul. Regele nu poate se asiste, fiindcă lucrază fără încetare de la orele 10 diramaţa, adeseori pănă la miedul nopţii, cu o întrerupere numai de o jumătate de oră, timp în care face o preumblare prin grădină. Primesce adesea de la 10 ore diminăţa pănă la ora 1, şi de la unu şi jumătate pănă la orele patru, şi de la orele cinci pănă la opt, câteodată şi peste aceasta oră, el seara lucreză pentru el. Castelul din Sinaia este în întregime opera sa, la care a lucrat timp de 30 de ani, după maxima arabă: „Nu trebue nicicând să termini zidirea unei case, căci de nu, întră moartea în ea“. Castelul nu va fi niciodată sfîrşit, căci se pot face mereu ameliorări şi nevoile cresc mereu, căci o mulţime de persoane furnică, din ce în ce mai multe, în jurul nostru. Castelul conţine numărase şi splendide odăi, biroul regelui este de asemeni un museu de frumoase tablouri. Acolo este agăţat un tablou de Botticelli de cea mai bună calitate. Alături de cabinetul său de lucru regele mai are o bibliotecă. E omul, care îşi cunosce fiecare din cărţile sale, care scie de unde să ia la orice moment cartea ce voiesce. Se ivi într’ofi o cestiune dificilă, şi toţi îl îndemnau să cedeze. însuşi metropolitul se presenta în favoarea solicitatorilor. Regele luă atunci un mare volum în care sunt înregistrate toate legile, votate în timpul domniei lui de Corpurile Legislative, şi fără a eşita, indică locul, anul şi ziua în care a fost sancţionată legea, în contra căreia i se cerea să procedeze. Spuse, că nu va putea face acesta, fiind protectorul legei, şi toţi trebuiră să se închine. Dacă descinde câteva scări de la eşirea biblioteci, dar în sala de musică, lucrată în întregime din nuc. Pretutindeni lemnul este la o distanţă de câţîva centimetri de zid şi de plafon, ca să vibreze ca o cutie de viori. Nurmcrase poveşti ale mele sunt pictate de Dora Hitz în frăgedimea tinereţei sale, în figuri de mărime naturală: Durerea, Copilul Soarelui, Povestea, Pacea, Vrajitoarea, Jehovah, O rugăciune, Sapho, Musica. In mijloc ara pictat câteva flori, mai mari ca în natură, atât de bine, că de sus fac un frumos efect. Geamurile multicolore sunt ilustrate cu scene din poveştile marelui nostru poet Alexandri. Da, castelul a vădut multe lucruri. In sala disă „sala maură“ au avut loc unele serbări, multe adunări solemne, primirea împăratului Austriei. Sala de mâncare este tată cu lemn, toate lucrurile cu lemn din castel au fost esecutate de marele nostru artist Stöhr, care a fost timp de 30 de ani în serviciul nostru, după ce regele îl descoperise de tînăr, şi îl recomandase la curtea din Berlin, de oarece Jisrasov, 30 Iulie v. Convenţiunea comercială intre România şi Ungaria. Ministeriul unguresc de comerciu şi agricultură şi camerele comerciale ungare au fost invitate de a aduna pănă la finea lunei August materia necesară la încheierea convenţiunei comerciale cu România. In luna Septemvrie se vor începe — precum se anunţă — negocierile între ambele guverne. Guvernul ungar voeşte să presinte deja în luna Octomvrie parlamentului resultatul tratărilor cu România, ba decă ar fi posibil, chiar şi proiectul gata al convenţiunei comerciale. Sesiunea de vară a dietei ungare a fost închisă ori. La propunerea ministrului preşedinte Tisza, care fu primită, şedinţele s’au amânat pănă la 10 Octomvrie a. c. Ruşii şi Dardanelele. Din Constantinopol se telegrafiază agenţiei „Wolff“ din Berlin, că Porta a dat autorizaţie vaselor flotei voluntare rusesc, se frecă prin Dardanele, după ce ministrul rusesc de externe a asigurat-o forma, că flota va păstra pavilionul comercial. Propuneri pentru pacificarea naţionalităţilor din Macedonia. Din Constantinopol se anunţă, că inspectorul general al Macedoniei, Hilmi-paşa, a propus înaltei Porţi mai multe măsuri, care au drept scop aplanarea conflictelor între Românii, Bulgaria şi Grecii macedoneni. Porta a aprobat propunerile lui Hilmipaşa. Români, îngrijiţi bine de păduri! (Esploatarea şi importanţa pădurilor). V. — Urmare. — Spesele de transport pentru lemne pe fiecare cale le-am vecrut mai sus. Ca se putem înse pune la cale un esport de lemne în stil mare pe pieţele internaţionale, avem de lipsă ca lemnăria din Carpaţii noştri se ajungă cu spesele cele mai mici la Dunăre şi Mare. Pentru acest scop ar fi bine să se facă o regulare a principalelor cursuri de ape, bună- ură a Oltului, Jiului etc., ca lemnăria se ajungă cât se poate de aproapede punctul ei de concentrare la Galaţi. In schimbul acestei înlesniri de transport a lemnăriei sale din Transilvania şi Bucovina, Austro-Ungaria ar putea eventual ca compensaţiune să acorde României înlesniri de esport pentru animalele vii, porumb şi grâu, cum a acordat tarife speciale şi Tirolului, apoi pentru cerealele şi vinurile din Italia. Şi la noi pănă ce întrau vitele, peile şi lâna din România cu nisce taxe mai scăzute şi fără multe dificultăţi şi formalităţi la vamă, era în Transilvania un adevărat belşug şi bunăstare în toate straturile şi clasele societăţii şi esista şi o frumosa şi prosperă industrie ardelenescă numită Braşovenie. Are înse pate şi d-l Gheorghiu dreptate, unde se plânge, că lăsarea întrărei libere a plutelor numai cu taxa declaraţiei de transit şi sumi