Gazeta Transilvaniei, august 1906 (Anul 69, nr. 169-192)

1906-08-01 / nr. 169

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI,­ flictului greco-român, se impune ca repre­zentant al României în capitala Turciei, un încerct bărbat de stat şi cu un nou prestigiu. Susţinătorii acestei versiuni spun că şi Franţa, când este vorba de mari in­terese politice, încredinţează postul de am­basadori unor încercaţi bărbaţi de stat d­­e­ fostul ministru de interne Constans, sdro­­bitorul Boulangizmului, a fost numit am­basador la Constantinopol, deoarece inte­resele Franţei în Orient erau periclitate. Alţii spun că nu se va face nici o fuziune, ci guvernul Cantacuzino va con­tinuă a sta la putere făcând o largă re­­maniare. Alţii în fine afirmă că vom avea un guvern liberal sub presidenţa d-lui D. Sturdza. — Astăzi, Duminecă, va sosi în ca­pitală d-l Iovan Costuri, un albanez bogat, care are şi casă de bancă în oraşul Coriţa din Macedonia. Bancherul albanez nu vine singur în România ci însoţit de numeroşi membrii ai familiei sale, între cari şi un fiu, care cu logodnica sa vine să săvâr­şească căsătoria religioasă, într’una din bisericile din capitală. Această hotărîre a fost luată în următoarele împrejurări. In conflictul recent pe care Românii macedoneni l-au avut cu Metropolitul grec Fotios din Grecia, d-nul Costuri, care este un cunoscut fîloromân a luat apă­rarea Românilor. Din cauza aceasta o ură grozavă se deslănţui contra sa din partea fanaticului metropolit grec. Un fiu al lui Costuri se logodise şi voia să facă nunta in oraşul natal Coriţa. Această nuntă a fost imposibil de a se face, deoarece Metropolitul grec nu a admis, iar dacă o admitea d-l Costuri trebuia se declare, că se face grec şi că nu va mai da sprijin Românilor. Voind cu ori şi ce chip ca nunta să fie săvârşită în biserica româ­nească. Costum­, care are rude în Bucureşti, şi-a zis: »Inîâmplesc ori ce s’ar întâmpla. Eu fac nunta la Bucureşti«. Nunta se va face chiar astă seară, deoarece mâne se lasă post de sf. Mărie. Despre această cununie vă voiu trimite o descriere amănunţită. FOILETONUL »GAZ. TRANS.« Turneul Z. Bârsan în Deva. Un ideal de mult purtat şi alintat în sînul poporului român este în preajma de a se întrupa. Societatea pentru fond de te­atru, care lucrează de câteva decenii în ogo­rul cultural, a făcut deja actuală chestiunea teatrală. E o trebuinţă de mult simţită. Representaţiile din Sibiiu şi de pe aiurea, zorul ce se dă în jurul lor, toate dovedesc că aurora artei dramatice s’a ivit şi la noi ceşti de dincoace. lată avem şi un turneu dramatic, cel al d-lui Z. Bârsan, care merită toată aten­ţia şi sprijinul nostru. Premergător dase o representaţie în Orăştie, de acolo a venit la Deva, unde după multe sfătuirî pro şi contra a jucat la 6 August în sala redutei orăşăneştî. Zic pro şi contra, căci erau păreri controverse, ca totdeauna când vin artişti la noi, aceste păreri sunt însă isvorîte din o bună inimă românească, purtând fie­care frică de un­­ fiasco cunoscându-se indolenţa publicului. Această împrejurare n’are însă să descu­­rajeze pe artişti. Ghiaţa trebue spartă, dru­mul oblit, publicul trebue dedat cu repre­­sentaţii dramatice de valoare artistică, cu concerte care stau la nivelul recerut. Tre­bue atras publicul prin însăşi forţa artei fără să-l momeşti întotdeauna cu dans şi benchetuiri. După representaţia teatrală a d-lui Bârsan, 2 domnişoare se ’ntrebau: 1 »Atâta e tot?... Dans nu va fi? Triste, de­cepţionate plecară cătră casă. De ştiau, sigur nu veniau. Negreşit şi dansul îşi are farmecul şi însemnătatea sa. In special la noi Ro­­­­mânii convenirile aceste au rol important. I Oamenii sunt atunci mai comunicativi, mai I darnici şi adeseori cu prilejuri de aceste I frumose sume s’au adunat pentru scopuri­­ filantropice. Cum se zice în horă : „Hai în horă de-a juca Că eu sufletul ţi-oi da“. Deci nu sunt tocmai contra petrece­rilor, să nu întoarcem însă spatele artei din motiv, că nu este împreunată şi cu petrecere. Slavă domnului, deşi sala n’a fost tocmai înţesată de lume, timpul fiind şi prea scurt pentru darea de veste în popor — totuşi erau destui; din câte-o familie asistară şi câte şase membrii cu copii cu tot, aceşti mititei dragi supliniră apoi şi pe cei cari copleşiţi de indiferentism, pe­­trecură mai bucuros câteva ore în cafenele şi berării decât să-şi sgudue sufletul cu măestra declamaţie a d-lui Bârsan : „Eu nu ţi-aş dori vre­odată să ajungi să ne cunoşti Nici ca Dunărea se ’nece spumegând a tale eşti“... Adî aşa, mâne aşa. Tot lipsă de zel şi devotament. Piesa primă lu »Marinarul« dramă într’un act de Theuriet, scrisă în frumoase versuri sunătoare și bine tradusă. Această piesă are un fond moral ce servește la cultivarea sentimentului etic, respingând pasiunea dragostei lascive cu care zilnic ne întîlnim în alte scrieri mo­derne. Are un subiect cam analog cu Enoch Arden din poema lui Tennyson. D-l Bârsan personifică 2 persoane, pe soţul şi pe iubitul Teresei. Jean-Marie ren­­tors după ani de absenţă pe îndepărtate mări, află pe iubita sa măritată după bă­­trînul Ioel. In scena aceasta d-l Bârsan m­-a înfăţoşat cu un adevărat verism dragostea înăbuşită de atâta amar de vreme, strivită acum pentru vecie, o bogată va­riaţie de sentimente destăinuite luând toate o formă plastică. Teresa, dra Olimpia Braşoveanu,elevă încă a şcolei dramatice din Bucureşti, ne-a impresionat cu aerul său candid plin de resignaţie. Organul nu-i este încă aşa pu­ternic pentru erupţiuni dramatice, are însă o dicţiune aleasă, joc deja bine rotunzit şi gesturi naturale, toate probe de un ne­tăgăduit talent. Fiinţa-i drăgălaşă, silfidică o predispune însă mai mult pentru piese de salon. Aşa d. e. în »Furtuna casnică« (co­medie într’un act) jocul său avea atâta neprevăzut, încât publicul era ţinut în con­tinuă ilaritate. Iar rolul d-lui Bârsan era o tăcere cu gesturi elocvente, rol hazliu în sine. Culmea entusiasmului pentru public a fost însă declamaţia satirei a III de Emi­­nescu. Cum a recitat versurile nemurite- C. Convocarea parlamentului persan, zia­rele franceze află că ministrul Persiei Mir­­zan Samad ar fi primit o telegramă de la marele vizir, prin care zice că Şahul ar fi convocat parlamentul pentru a introduce oare­care reforme constituţionale. Parla­mentul ar fi compus din principii casei im­periale, membrii clerului şi ai nobilimei, comerciali, industriaşi şi din reprezentanţii regiunilor inferioare. Toate deciziunile par­lamentului vor fi supuse aprobărei Şahului care îşi rezervă dreptul de a promulga le­gile cari ar corespunde intenţiunilor sale. Această decisiune a Şahului Persiei ar fi produs un mare entusiasm în toată Persia. SOIRILE DILE1. — 12 August n. Axentie Severn a încetat, din viaţă azi după amiazi la orele 21/4 în spitalul civil de­ aici, unde­­a fost îngrijit con­form expresei sale voinţe peste doi ani de zile. Ne este imposibil a aduce azi mai multe amănunte din cauza scurţimei tim­pului. Relevăm numai, că fratele răposatu­lui d-l Ariton Axente şi nepotul său­­d-l Titu Axente au venit de vre­o trei­­zile la Braşov, pentru a veghia la patul bolnavului. După dorinţa exprimată în repeţite rân­duri de răposatul, cadavrul său va fi trans­portat Mercur­ dimineţa la Blasifi, după ce i­ se va face prohodul mâne înainte de amiază, nu ştim încă la care ora în casa rece de la spitalul civil. Se fac pregătiri din partea tinerimei noastre pentru o cât mai demnă însoţire a mortului, care va fi transportat la gară mâne după amiazi. Astăzi sera­ia 6­­3re pictorul Bulhardt la iniţiativa tinerimei, noastre a luat masca mortuară a lui Axentie Severu. Petrecerea tinerimei române­­ amâ­nată. Din cauza tristului eveniment al morţii lui Axente Severu, petrecerea tine­rimei române anunţată pe ziua de mâne. Marţi 1/14 August s’a amânat. Sfinţirea de biserică din Giachi-Gârbou. Cetim in »Unirea« că I. P. S. Sa­u Metro­­politul Victor, însoţit de canonicii Dr. Aug. Bunea şi Dr. V. Kmigelski şi de cere­­monialul Iacob Popa, au plecat Sâmbătă dimineaţa, 11 August, la Ciachi-Gârbou, spre­­ a sfinţi o nouă biserică. Părţile acelea ale Archidiecezei de A.­Iulia şi Făgăraş de mulţi ani n’au fost vizitate de vr’un Ar­­chiereu. Mişcare în corpul diplomatic român. Pe diua de 1 August s’a făcut următoarea mişcare în corpul diplomatic român : D-l Bengescu ministru plenipotenţiar este îna­intat ministru cl. I în postul aflat vacant, la dispoziţiunea ministrului de externe. D-1 C. Nanui, ministrul României la Belgrad, a fost transferat ca delegat al României în comisiunea europeană a Dunărei. D-1 Cu­­ciureanu, consul general al României la Budapesta, a fost înaintat ministru la Bel­grad. D-1 Duiliu Zamfirescu secretar de legaţiune la Roma, a fost înaintat ministru plenipotenţiar şi numit secretar general al ministerului de externe. D-1 G. Derussi a fost numit consul general la Budapesta păstrându-şî retribuţiunea de prim-secretar. In Caransebeş a repausat veteranul grăniţei Ilie Moaca în etate de 72 ani. La bătălia de la Königgrätz, Moaca a luat parte ca sublocotenent cl. I, unde a fost rănit, aşa că în anul 1867 a fost pensio­­nat. De atunci a trăit retras în Caranse­beş, ca cancelist al conzistorului, câştigân­­du-şi simpatia tuturor. De la expoziţia din Bucureşti, d-l Dr. Istrati, comisarul general al expoziţiei na­ţionale, a hotărît că de la 15 August să interzică construirea de nouă pavilioane la expoziţie, pentru ca la 1 Septemvrie ea să poată fi definitiv terminată. D-l comisar general organizează pentru această lună şi mai multe jocuri internaţionale la ex­poziţie, care împreună cu alergările inter­naţionale vor atrage în România mulţi vizitatori străini. E vorba ca societatea »Kook« să organizeze călătorii circulare cu preţ redus în Orientul Europei, cu trecerea prin Bu­cureşti, pentru ca străinii să poată vizita expoziţia noastră naţională. Inaugurarea pavilionului Dobrogei s’a amânat pentru ziua de 10 August. In a­­ceastă zi se vor inaugura mai multe pavi­lioane. Tot pentru această­­zi se amână şi inaugurarea labirintului şi a numerilor nouă din programul iluziunilor optice, din »Peştera fermecată«. De lângă Mureş ni­ se scrie : Cetind în »Gazeta Tr.« Nr. 164 a. c. darea de seamă despre petrecerea din Dicio-sân-martin nu pot trece cu vederea să nu fac unele observări. Pe lângă toate că a fost o petrecere foarte frumoasă şi că a decurs într’un ca­racter adevărat românesc , totuşi n’a fost pentru toţi oaspeţii o bucurie. Nu, căci comportându-se comitetul şi în mare parte cavalerii din jurişti, doctorand! şi rigoro­­sanţî, şi ne luând parte decât 2 clerici, a decurs şi într’un stil prea aristocratic. Multe din fetele preoţilor mai săraci s’au reîntors acasă mâhnite, că ori n’au dansat de loc, ori foarte puţin, deşi cavalerii erau in majoritate. Ba o sermană costumată toată şi-a îmboţit cretinţa atâta a stat pe banca. Sau doară domnii jurişti stau la o distanţă aşa de mare de preoţimea săracă încât se ruşinează a dansa şi cu fetele de preot? Dureroasă apariţie ! întâmplarea de la această petrecere ne va fi la mulţi de învăţătură, că ur­de în comitet vor fi atâţia jurişti, preoţii săraci să nu mergem, căci nu suntem chemaţi la momente de voie bună, ci spre a cheltui din bănişorî şi a fi deconsideraţi. — Un oaspe, Ion Orth trăeşte? Din Paris se tele­­grafează că ziarul »Je sais tout« publică un articol al lui Lacour, în care se spune că în America centrală între Rio-Negro şi Buenos Aires, a fost întâlnit faimosul prinţ Ion Orth, dispărut acum 15 ani. Ion Orth după ce a declarat că este prinţul Sahotir, a adresat interlocutorului său următoarele cuvinte : »Spuneţi aceasta în Viena, Paris şi Europa şi vă vor spune că sunteţi ne­buni.« Orth era însoţit de doi tovarăşi cu care a plecat. In Rod­na-veche a repausat fostul în­văţător şi notar comunal în pensiune Za­­haria Pop­­ălit de soţia rămasă văduvă şi de fiii Constantin doctor în filozofie pro­fesor în Galaţi, Octavian inginer silvic în Vălenii de munte, Emilian proprietar în Rodna-veche şi Titu, doctor în medicină, medic în Medgidie, de două fiice şi alte rudenii. A avut o înmormântare frumoasă la care a celebrat canonicul Domide, asis­tat de mai mulţi preoţi. Cuvântarea fune­­brală a rostit-o tot canonicul Domide. Reuniunea de cântări din Sângeorgiul român a dat la 2 August un concert şi teatru în sala spaţioasă a hotelului »Hebe«, care a fost ticsită de public. Corul din Sângeorgiu, după cum scrie »R. B.« este primul între toate corurile de pe Someş. Cântările au variat cu declamaţiune şi cu piesa »Nunta ţărănească«. După produc­­ţiune a urmat dans. Nr. 169.—1906 Logodnă. l)­şoara Graţiella Muntean s’a logodit cu d-1 loan D. Bârsan. Haţeg, Sălişte August 1906. Dela Mehadia ni­ se scrie: Ministrul instrucţiunei publice d-1 M. Vlădescu din România se află la Băile Erculane la Me­hadia, împreună cu familia în cura docto­rului Al. Crăciunescu. Cutremure de pământ în Italia. Un puternic cutremur a fost semnalat Sâm­bătă dimineaţa la San Remo. Durata cu­tremurului a fost de 2 secunde. O mare panică s-a produs în populaţiune. Alte cu­tremure mai uşoare au fost simţite la­­­­ Bordighera şi Coldirodi. Dare de seamă şi mulţumire publică. La petrecerea din M. Uioara, ţinută la 29 iulie a. c., au binevoit a contribui peste taxă următorii: N. Morariu, G. Benedec, Nicoara, N. N., S. Dan câte 1 col. 40 b. E. Drăgan, L. Macaveiu, T. Sas, S. Baciu, I. Aranyosi, I. Rişca, N. Murăşan, S. Pop, I. Vi­şa, P. Marian, I. Roşea, I. Chioran, I. Baciu, S. Gligor, E. Răduţ, câte 40 bani, Stei 50 bani, d-na A. Caliani, Ch. Curta câte 3 cor, G. Bozac 7 cor. I. Truţa, G. Indreiu, I. Săbăduş câte 2 cor., I. Moldo­van, d-na Maior, I. Deac, N. Rus, I. Hor­­şia, d-na A. Pop, Ghibu, Moga, Kibedi, câte 1 cor., N. Popa 60 b. Juhasz L. 20 b. Oferte marinimoase am primit dela d-nii: G. Micu 3 cor., N. N. 4 cor., T. Pânăzan 2 cor. L­. Muntean 5 cor. Venitul curat al petrecerei s’a dat în folosul bisericei gr. cat. din Turdaşul român. Primească ma­­rinimoşii binefăcători şi pe calea aceasta mulţumirile noastre. — Turdaşul român la 6 August 1906. Ioan Moldovan, Traian German. Boala Sultanului. Din Constantinopol se anunţă că Sultanul era bolnav de mai mult timp, dar boala sa era ţinută secret, încă de la 26 Iulie se vorbea de o indis­poziţie a Sultanului, cu toate acestea Sul­tanul a asistat la serbarea Selamlikului. In ziua de 3 August starea Sultanului s’a agravat. In momentul când întră în moshee el s’a simţit rău şi a trebuit să fie spri­jinit. După Selamlik doctorul Nafiz-paşa a fost chemat şi a constatat că Sultanul su­ferea de anghina pe pept. In urma unor injecţiuni făcute starea Sultanului s’a îm­bunătăţit. De atunci starea generală a Sultanului s’a îmbunătăţit în fie­care zi. După o altă versiune ar fi vorba de nişte simptome ale unei vechi boale de rinichi, care ar necesita o operaţiune. După ulti­mele informaţii starea Sultanului nu pre­zintă nici o gravitate. Sultanul nu ar su­feri de rinichi ci de o cuspatie agravată acum în urmă, deoarece sultanul nu a vroit să urmeze tratamentul medical. O cele­britate medicală europeană a fost chemată la Constantinopol. De la reuniunea de cântări. Fiind di­rigentul reuniunii nevoit a pleca pe câteva zile din Braşov nu se vor ţinea săptămâna aceasta repetiţii de cântări. Repetiţia vii­toare se va comunica la timp membrilor reuniunei. Goraplot contra unui general rus,pia­rul »Frakfurter Zeitung« află din Odessa, că fiica unui general, anume Varvara Prisze a sosit aici Sâmbătă. Ea era o bună amică a fiicei generalului Kaulbars. Aceasta din urmă a vizitat’o la hotel și a învitat’o la

Next