Gazeta Transilvaniei, octombrie 1906 (Anul 69, nr. 217-240)
1906-10-01 / nr. 217
Pagina 2, pentru a preface toate şcoalele poporale din ţară în şcoale de stat maghiare, nu sunt bani aruncaţi în Dunăre, pe cari nimeni nu-i va mai putea scoate de acolo ? „Acuzaţiuni neîntemeiate“. Se paare altfel? Faţă cu jandarmii, finanţii şi alţi indivizi de teapa acestora, cine ar putea aduce altfel de învinuiri, de cât neîntemeiate? — Sub titlul de mai sus, foile maghiare publică următorul „entrefilet“: »In şedinţa comitetului municipal al comitatului Hunedoarei ţinută la 10 Octomvrie, s’a răspuns apelul lui Dr. Aurel Vlad, în care funcţionarii direcţiei financiare şi finanţii supuşi ordinelor acestei direcţii erau acuzaţi că în timpul alegerilor au făcut pe agenţii electorali, terorisând pe alegători şi ameninţând pe cârciumarii români, că li se va retrage debitul de băuturi. La ordinul ministrului de finanţe s-a deschis ancheta. Ancheta a dovedit însă, că învinuirile aduse de Dr. Vlad au fost neîntemeiate...« Două conducătoare ale mişcării feministe, Mrs Carrie Chapmann-Catt prezidenta alianţei universale pentru drepturile femeilor şi Aletta Jacobs doctoriţă olandeză şi presidentă a alianţei olandeze pentru drepturile femeilor, au sosit la Budapesta cu scop de a ţine conferenţe publice despre drepturile politice ale femeii. Un ziarist intervievând pe cele două feministe, amândouă au declarat că votul universal numai atunci va fi cu adevărat universal, dacă li se va acorda şi femeilor dreptul electoral. Cele două dame sunt văduve. Bărbatul doamnei Jacobs a fost politicicianul fruntaş Gerilsen, repausat înainte cu un an. Mrs Chapman-Gatt, o figură expresivă, inteligentă cu ochi albaştri şi păr sur, zice că a venit în Ungaria, să culeagă impresii personale asupra referinţelor de aici. Am auzit, că aici se prepară reforma electorală şi am socotit că e bine să vă orientăm, că interesul culturei cere a se da şi femeilor drepturi politice. In Uniunea Nordamericană femeile se bucură deja în 4 state de dreptul electoral activ şi pasiv In legislativa statului Colorado au şezut în timpul unei sesiuni 6 deputaţi femenini alăturea de 100 deputaţî bărbaţî. In Australia şi Noua Zelandă femeile se bucură de asemenea de dreptul electoral. Dintre statele europene numai Finlanda a acordat femeilor dreptul electoral. In primăvară vor fi acolo alegeri si mai multe dame îşi vor pune candidatura. Lupta pentru cruce. Din Iiouen se anunţă, că prefectul departamentului a suspendat din funcţiune pe primarii din Le Houlme şi Heron, fiindcă au restituit în sălile şcoalei crucifixele, pe cari le înlăturaseră învăţătorii. GAZETA TRANSILVANIEI Expozeul ministrului preşedinte Wekerle. (Şedinţa dela 12 Oct. a dietei.) Vineri în 12 Octomvrie, ministrul preşedinte Wekerle şi-a ţinut în dieta ungară expozeul. Preliminarul budgetului pe 1907 prezentă la rubrica cheltuelilor ordinare 1134.7 milioane coroane, cu 48 milioane mai mult decât anul trecut. Cheltuelile extraordinare şi investiţiunile cu 127.2 milione, cu 76 milioane mai puţin. Incassările ordinare fac 11805 milioane cu 76 milioane mai mult decât anul trecut. Incassările extraordinare 814 milioane, faţă cu anul precedent cu 835 milioane mai puţin. Budgetul prezentă un excedent de 45.000 coroane. După cetirea preliminarului fu delegat la Constantinopol Coloman Ihaly în comisiunea pentru recepţiunea osămintelor lui Rákóczi. Camera va depune la Orşova şi Caşovia câte o cunună pe osăminte. — Kossuth presentă apoi proiectele de lege despre promovarea industriei indigene, navigaţiunea liberă, sprijinirea de cătră stat a şantierelor, expoziţii, statistică şi comereiul extern, asigurarea pentru cazuri de boală şi accidente a lucrătorilor industriali, şi anunţă că proiectul pentru asigurare pentru bătrâneţe şi invaliditate este în pregătire. —Deputatul slovac Sskirsak anunţă violarea imunităţii sale de cătră un solgăbirău, care na împedecat a-şi ţinea darea de samă în faţa alegătorilor. Cazul se predă comisiunei de imunitate. Apoi se alege questorul Leszkay şi după aceasta se ridică ministrul preşedinte spre a-şi ţine expozeul. D-l Wekerle accentuează că a prezentat un budget bazat pe realitate. Preliminarul arată la cheltuielile ordinare sume mai urcate: la cheltuelile comune cu 2 milioane, la pensiuni cu 2'/1 milioane, ministerul de interne cu 7'/2 milioane, ministeriul de finanţe cu 4'/,. Căile ferate ale statului un plus de 12'/2 milioane la cheltueli, din cari 31/2 milioane pentru îmbunătăţirea situaţiei materiale a personalului. Ministeruul de agricultură se urcă cu 3 mii., al cultelor cu 5 mii., al justiţiei cu 2 mii., al honvezilor cu 1 ,1/4 mii. Cheltuielile extraordinare şi de tranziţie sunt mai puţine decât în 1906, fiindcă în budgetul de pe 1906 au fost luate multe investiţiuni, cari din causa lipsei de budget pe 1905 au trebuit luate pe 1906. Incassările sunt mai urcat preliminate la ministeriul de finanţe cu 30 milioane, fiindcă impozitele directe promit un plus de 7 milioane, iar impositele de consum şi băuturi un plus de 93/1 milioane, incassările ministerului de comerciu sunt preliminate cu 22 milioane mai urcat. Reducerea cea mare a incassărilor extraordinare provine din causa, că investiţiunile sunt preliminate cu 73 milioane mai puţin, şi cu atât mai puţin vor fi întrebuinţate obligaţiunile destinate pentru acoperire. Wekerle a declarat, că guvernul va introduce reforme sociale. Reforma impozitelor încă se va presentă în lunile proxime. Această reformă este bazată pe progresivitate şi impozitul pe câştig, pe crearea minimului de existenţă şi uşurarea micilor existenţe. La impozitul fonciar nu se plănueşte progresivitatea, ci o nivelare dreaptă a catastrului. Deviza guvernului este consolidarea, naţională. Wekerle declară în sfârşit că sunt prospecte întemeiate, că între Austria şi Ungaria se va face o transacţie, care va mulţumi ambele părţi. ŞTIRILE ZILEI. - '60 Septemvrie v. Sfânta Sofie. Mâne, Duminecă în 1 Oct. v. a c. se va celebra ziua sfintei Sofii, patroana şcoalelor centrale române din Braşov. Şcoalele vor participa la serviciul divin, iar după aceea se va săvârşi sfinţirea apei în sala festivă a şcoalelor. Cu această ocaziune d-l profesor Dr. Alexandru Bogdan va ţinea un discurs festiv. Amicii şcoalelor noastre, sunt invitaţi a participa un număr cât se poate de mare la această serbare şcolară. Convenirea »României June« în Bucureşti. După cum se anunţase prin jurnale societatea academică din Viena »R. J « a ţinut o convenire a foştilor şi actualilor ei membrii cu ocazia participării la Expoziţia naţională din Bucureşti. In seara zilei de 13 Sept. v. s’au adunat în marea sală a berăriei »Bragadiru« peste 300 de persoane cu toate că la »Teatrul Naţional« se preda „Moş Ciocârlan« şi pe lângă toate celei:;Ite distracţii, cari le oferea ex- poziţia. Convenirea a fost presidată de actualul preşedinte al societăţii d-l lloria Petra Petrescu. D-sa a deschis şirul vorbirilor printr’o disertaţiune mai lungă, în care a făcut pe scurt istoricul soc, şi a schiţat importanţa ei pentru viaţa noastră intelectuală. Vorbirea se va publica cu o altă ocazie, de aceea nu inzist mai mult asupra ei. Intre urate nesfârşite s’a beut în sănătatea Suveranilor, a foştilor membrii ai soc. ajunşi în viaţa publică şi a societăţilor surori, cari şi-au trimes delegaţi. Au urmat apoi pe rând bineventările din partea diferitelor societăţi studenţeşti:a stud din Bucureşti, Graz, Budapesta, Oradea mare, Cluj, Berlin, Cernăuţi precum şi alte discursuri entuziaste din partea membrilor emeritaţi, care a deputaţilor noştri Dr. Aur. Vlad, Vas. Damian, a prof. Ioan Pop Florantin, adv. Dr. Iustin Popp, Dr. V. Bontescu, Dr. Lascu, prof. Giurescu d l Cepescu (membru în 1867 a soc. anterioare »R. J.«) prof. Gherghel, Nie Barbu, ziarist din America, şi a altora. Convenirea a fost întreţesută de cântece naţionale şi a decurs în dispoziţia cea mai bună pănă după orele 12 din noapte. Ignotus, a cărei slabă închipuire licăreşte în fiecare , din noi. Să trăim în ştiinţă, să trăim în spirit, să trăim în ideal. Aceste cugetări, domnilor, nu sunt ale mele : ele mi-au fost inspirate chiar de Dv. când ori, la sosirea mea în mijjlocul Dv., am regăsit soarele de miaza-zi, lumina şi căldura sufletelor înflăcărate, şi ecoul limbei strămoşilor noştri comuni după ce am trecut prin cotele septentrionale şi prin idiomele mai reci ale limbilor Nordului. Se pare că inimile noastre, când am sosit aci, au vibrat în unison în armonia lor naturală. Daţi-mi voie, d-Ior, să salut pe aceste spirite eminente, cari trăesc în viaţa cugetărei : pe generalul Manu, savantul ■ d-v. ministru de răsboi, cunoscut de toţi matematicianii ; pe gen. Lahovary, ministrul dv. de afaceri externe, analist distins ; — pe fratele d-sale d. Ioan Lahovari, învăţatul legist, ministrul de domenii ; pe activul şi simpaticul Dr. Istrati, acest chimist celebru, care a lăsat urme importante şi ca ministru la două departamente importante, ‘instrucţiunea şi lucrările publice, care acum a preparat cu , un gust aşa de perfect strălucita d-v. expo- j I ziţie, pe d. Vlădescu, eruditul d-v. ministru j I de instrucţiune publică ; pe d. Greceanu, j ministrul d-v. de justiţie ;— pe d. Disescu, j j distinsul jurist şi profesor universitar, I fostul d-voastră ministru de instrucţiune ; I publică : — pe d. Al. Xenopol, învăţatul I istoriograf şi profesor, care presidează acest congres ; pe d-nii General Brătianu şi Io- nescu, directorii neobosiţi ai Institutului I geografic al armatei ; pe colonelul Cătu- j neanu ; pe maiorul Sofia de la acelaşi insti- j tut, pe colegul meu Hepites, directorul in- | stitutului meteorologic; pe generalul Nas- turei, eruditul ofiţer şi printre picături şi j I astronom ; să-i numesc pe toţi? mi ar fi j I imposibil ; este însă un nume pe care, to- Iuşi, nu mă pot împiedeca de a-l asocia la cea mai simpatică admiraţie a mea : acel al unuia din cei mai vechi colegi din soc. Astronomică a Franţei, d. Bernard Vermont, care înţelege atât de bine mărirea morală şi filosofică a astronomiei şi care ar vroia să vadă pe toată lumea înţelegând-o ca dânsul. Ca să resumăm, domnilor, voiu zice că scriitorul ştiinţific, fie el Buffon, Humboldt, Arago sau Darwin ; că scriitorul filosof, fie el Descartes, Pascal, Kant sau Spencer, priveşte opera cam cu alţi ochi decât scriitorii literari. Produsul pecuniar este lucrul cel mai puţin interesant pentru ei. Ceea ce doresc înainte de toate, este răspândirea ideilor lor şi ar da, cred aproape toţi autorizaţiunea gratuită de a se traduce operile lor în toate limbile, cu gândul de a folosi progresului omenirei. Totuşi, dreptatea şi echitatea trebue să planeze mai presus de aceste sentimentede altruism şi ele spun savantului, cugetă- I torului, apostolului ca şi omului de litere I şi artistului: lucrezi, lucrul d-tale repre- I zintă o valoare, nu trăieşti cu aer şi cu I apă, nu dormi pe câmp şi în pădure, ai trebuinţă, ca tot omul, de locuinţă, intremânt, îmbrăcăminte , şi eu mai suntem în epoca când lumea privea cu indiferenţă soarta lui Bernard Palissy, care îşi ardea mobilele şi îşi condamna familia la mizerie pentru a termina o invenţiune, sau a lui Kepler care cerşea în mod penibil slabelor sale emolumente la finele fiecărui termen, sau a lui Christof Columb, care a murit în părăsire la Valladolid după ce a desco- I perit lumea nouă. Dacă, absorbiţi de studiile voastre, de cercetările voastre, nu vă gândiţi la persoanele voastre, nouă, societăţii protectoare a lucrului, îi incumbă datoria de a se gândi la voi. Ei bine, nu vă mai permitem să vă daţi astfel uitărei. Voim din contră, ca viaţa voastră materială să fie asigurată în proporţiune cu sforţările voastre de a răpândi binele. Creaţiunile creerului sunt proprietăţi, tot aşa cum este un imobil sau un titlu de rentă — şi încă proprietăţi mai cu drept câştigate decât cea mai mare parte a averilor celor mari a căror origine ar fi câteodată indiscret de a se căuta — însă nu trebue să lăsaţi mai mult decât alţii ba încă şi mai puţin decât alţii, aceste proprietăţi comunismului ; aceasta ar fi o pildă rea, un raţionament de anar- chist şi de apaş. Dreptate înainte de toate!ie-căruia dreptul lui potrivit cu lucrul său. Cei ce nu fac nimic, n’au drept la nimic. Muncitorii să-şi primească fruc- I tul muncei lor. Realizând programa sa generoasă, asociaţiunea dv. internaţională va merita recunoştinţa tuturor amicilor progresului ; toate sforţările noastre trebue să tinză în unanimitate la asigurarea triumfului său. Nr. 217.—1908 »Unde se poate ?« După cunoscutul şovinist Réthi, a venit la Deva inspector şcolar un oarecare Dénes Karoly. Cine o fi nu ştim, prin lexicoane numele nu i-i-am găsit. Dar iată ce cetim despre ordinul lui adresat de curând directorilor şcoalelor de stat şi comunale în chestia repatriării osămintelor lui Rákóczi: La 27 Oct. »dacă se poate“, să fie rugate autorităţile bisericeşti să se tragă clopotele timp de o oră. In aceeaşi zi să se dea o serbare a tinerimei. Tinerimea să fie procesiune cu făclii prin sat, iar pe drum să cânte cântece patriotice. Pe vârful dealurilor să se aprindă focuri. La 28 Oct. trebue adunaţi elevii spre a li se spune ce se întâmplă în ziua aceea în Budapesta. In Oct. 29, ziua înmormântării la Casovia, să se dea vacanţă. Şcolile trebue împodobite cu crengi verzi şi comuna să îmbrace haine de sărbătoare. »Unde să poate« să se ţie slujbă la biserică cu predică. După biserică festival la şcoală cu următorul program : a) Cântece curuţeşti, b) Declamaţie patriotică (referitoare la Rákóczi) c) învăţătorul ţine discurs despre Rákóczi şi epoca lui, d) Declamaţiune patriotică (referitoare la Rákóczi) e) Himnusz. Cu asemenea exagerări de »patriotism« , domnul inspector este foarte prudent când adaugă pe ici pe colo cuvintele: »unde se poate«, căci în comitatul Hunedoarei, dacă am interpreta aceste cuvinte »ad litteram«, ar trebui să zicem şi noi nu condiţionat, ci interogativ: „Unde se poate?“... Creştinismul în Japonia. Revista deutsche Revue“ în numărul sau din Octomvrie publică un articol din condeiul contelui. Vay de Vaya, protonotar apostolic, despre prospectele creştinismului în Japonia şi bazat pe însuşirile morale şi evoluţiunea poporului japonez autorul îşi exprimă părerea că nu o departe ziua, în care poporul japonez se va converti în masse la creştinism. Contele Vay face istoricul creştinismului în Japonia, care dateaza de la S. Francisc Xavier (1549). Au urmat apoi persecuţiuni şi aproape extirparea totală a creştinismului. Actualmente sunt în Japonia 66.000 creştini cu 135 preoţi. A patra parte din preoţi sunt japonezi. Cu ocaziunea ultimei vizite a părintelui Way în Japonia, biserica catolică avea acolo 32 şcoli secundare cu 3198 elevi şi numai 7 şcoli primare cu 973 elevi. Mai departe 20 preparandii şi 2 seminare. Surorile mizericordiane întreţin în Tokio o preparandie de fete şi 4 institute cu 320 eleve. Creştinii mai întreţin 18 orfelinate. Curtea cu juraţi din Deva a condamnat alaităeri pe Tesztala János la 15 ani recluziune. Tesztala şi-a omorît la 14 Maia pe mamă-sa, pentru ca să ajungă mai curând la moştenire. O vindecare surprinzătoare, o femee din Londra a orbit înainte cu 20 ani în urma unui accident la aparenţă de mică importanţă. Cineva i-a scos scaunul, de pe care se sculase un moment şi când a vrut să se aşeze a căzut jos. Căderea subită a avut efect atât de straşnic asupra nervilor vederii, încât şi-a pierdut momentan lumina ochilor... Alaltăieri femeia alunecând pe trepte s’a lovit cu capul atât de strașnic încât a leşinat. Când s’a trezit vedea