Gazeta Transilvaniei, octombrie 1906 (Anul 69, nr. 217-240)

1906-10-01 / nr. 217

Pagina 2, pentru a preface toate şcoalele poporale din ţară în şcoale de stat maghiare, nu sunt bani aruncaţi în Dunăre, pe cari ni­meni nu-i va mai putea scoate de acolo ? „Acuzaţiuni neîntemeiate“. Se paare altfel? Faţă cu jandarmii, finanţii şi alţi indivizi de teapa acestora, cine ar putea aduce altfel de învinuiri, de cât neîntemeiate? — Sub titlul de mai sus, foile maghiare publică urmă­torul „entrefilet“: »In şedinţa comitetului municipal al comitatului Hunedoarei ţinută la 10 Oc­­tomvrie, s’a răspuns apelul lui Dr. Aurel Vlad, în care funcţionarii direcţiei finan­ciare şi finanţii supuşi ordinelor acestei direcţii erau acuzaţi că în timpul alegeri­lor au făcut pe agenţii electorali, terori­­sând pe alegători şi ameninţând pe câr­­ciumarii români, că li­ se va retrage debi­tul de băuturi. La ordinul ministrului de finanţe s-a deschis ancheta. Ancheta a do­vedit însă, că învinuirile aduse de Dr. Vlad au fost neîntemeiate...« Două conducătoare ale mişcării femi­niste, Mrs Carrie Chapmann-Catt prezi­­denta alianţei universale pentru drepturile femeilor şi Aletta Jacobs doctoriţă olandeză şi presidentă a alianţei olandeze pentru drepturile femeilor, au sosit la Budapesta cu scop de a ţine conferenţe publice de­­spre drepturile politice ale femeii. Un zia­rist intervievând pe cele două feministe, amândouă au declarat că votul universal numai atunci va fi cu adevărat universal, dacă li­ se va acorda şi femeilor dreptul electoral. Cele două dame sunt văduve. Bărba­tul doamnei Jacobs a fost politicicianul fruntaş Gerilsen, repausat înainte cu un an. Mrs Chapman-Gatt, o figură expre­sivă, inteligentă cu ochi albaştri şi păr sur, zice că a venit în Ungaria, să culeagă impresii personale asupra referinţelor de aici. Am auzit, că aici se prepară reforma electorală şi am socotit că e bine să vă orientăm, că interesul culturei cere a se da şi femeilor drepturi politice. In Uniunea Nordamericană femeile se bucură deja în­ 4 state de dreptul electoral activ şi pasiv In legislativa statului Colorado au şezut în timpul unei sesiuni 6 deputaţi femenini alăturea de 100 deputaţî­ bărbaţî. In Austra­lia şi Noua Zelandă femeile se bucură de asemenea de dreptul electoral. Dintre sta­tele europene numai Finlanda a acordat femeilor dreptul electoral. In primăvară vor fi acolo alegeri si mai multe dame îşi vor pune candidatura. Lupta pentru cruce. Din Iiouen se a­nunţă, că prefectul departamentului a su­spendat din funcţiune pe primarii din Le Houlme şi Heron, fiind­că au restituit în sălile şcoalei crucifixele, pe cari le înlătu­raseră învăţătorii. GAZETA TRANSILVANIEI Expozeul ministrului preşedinte Wekerle. (Şedinţa dela 12 Oct. a dietei.) Vineri în 12 Octomvrie, ministrul preşedinte Wekerle şi-a ţinut în dieta un­gară expozeul. Preliminarul budgetului pe 1907 prezentă la rubrica cheltuelilor or­dinare 1134.7 milioane coroane, cu 48 mi­lioane mai mult decât anul trecut. Chel­­tuelile extraordinare şi investiţiunile cu 127.2 milione, cu 76 milioane mai puţin. Incassările ordinare fac 11805 milioane cu 76 milioane mai mult decât anul tre­cut. Incassările extraordinare 814 milioane, faţă cu anul precedent cu 835 milioane mai puţin. Budgetul prezentă un excedent de 45.000 coroane. După cetirea­ preliminarului fu delegat la Constantinopol Coloman Ihaly în co­­misiunea pentru recepţiunea osămintelor lui Rákóczi. Camera va depune la Orşova şi Caşovia câte o cunună pe osăminte. — Kossuth presentă apoi proiectele de lege despre promovarea industriei indigene, navigaţiunea liberă, sprijinirea de cătră stat a şantierelor, expoziţii, statistică şi comereiul extern, asigurarea pentru cazuri de boală şi accidente a lucrătorilor in­dustriali, şi anunţă că proiectul pentru asigurare pentru bătrâneţe şi invaliditate este în pregătire. —Deputatul slovac Sski­­rsak anunţă violarea imunităţii sale de cătră un solgăbirău, care na împedecat a-şi ţinea darea de samă în faţa alegătorilor. Cazul se predă comisiunei de imunitate. Apoi se alege questorul Leszkay şi după aceasta se ridică ministrul preşedinte spre a-şi ţine expozeul. D-l Wekerle accentuează că a pre­zentat un budget bazat pe realitate. Pre­liminarul arată la cheltuielile ordinare su­me mai urcate: la cheltuelile comune cu 2 milioane, la pensiuni cu 2'/1 milioane, mi­nisterul de interne cu 7'/2 milioane, mi­­nisteriul de finanţe cu 4'/,. Căile ferate ale statului un plus de 12'/2 milioane la chel­­tueli, din cari 31/­2 milioane pentru îmbu­nătăţirea situaţiei materiale a personalului. Ministeruul de agricultură se urcă cu 3 mii., al cultelor cu 5 mii., al justiţiei cu 2 mii., al honvezilor cu 1 ,1/4 mii. Cheltuielile extraordinare şi de tranziţie sunt mai pu­ţine decât în 1906, fiindcă în budgetul de pe 1906 au fost luate multe investiţiuni, cari din causa lipsei de budget pe 1905 au trebuit luate pe 1906. Incassările sunt mai urcat preliminate la ministeriul de finanţe cu 30 milioane, fiindcă impozitele directe promit un plus de 7 milioane, iar impositele de consum şi băuturi un plus de 93/1 milioane, incassările ministerului de comerciu sunt preliminate cu 22 mi­lioane mai urcat. Reducerea cea mare a incassărilor extraordinare provine din causa, că investiţiunile sunt preliminate cu 73 milioane mai puţin, şi cu atât mai puţin vor fi întrebuinţate obligaţiunile des­tinate pentru acoperire. Wekerle a declarat, că guvernul va introduce reforme sociale. Reforma impo­zitelor încă se va presentă în lunile pro­xime. Această reformă este bazată pe progresivitate şi impozitul pe câştig, pe crearea minimului de existenţă şi uşurarea micilor existenţe. La impozitul fonciar nu se plănueşte progresivitatea, ci o nivelare dreaptă a catastrului. Deviza guvernului este consolidarea, naţională. Wekerle de­clară în sfârşit că sunt prospecte înte­meiate, că între Austria şi Ungaria se va face o transacţie, care va mulţumi ambele părţi. ŞTIRILE ZILEI. - '60 Septemvrie v. Sfânta Sofie. Mâne, Duminecă în 1 Oct. v. a c. se va celebra ziua sfintei Sofii, patroana şcoalelor centrale române din Braşov. Şcoalele vor participa la serviciul divin, iar după aceea se va săvârşi sfinţi­rea apei în sala festivă a şcoalelor. Cu această ocaziune d-l profesor Dr. Alexan­dru Bogdan va ţinea un discurs festiv. Amicii şcoalelor noastre, sunt invitaţi a participa un număr cât se poate de mare la această serbare şcolară. Convenirea »României June« în Bucu­reşti. După cum se anunţase prin jurnale societatea academică din Viena »R. J « a ţinut o convenire a foştilor şi actualilor ei membrii cu ocazia participării la Expo­ziţia naţională din Bucureşti. In seara zi­lei de 13 Sept. v. s’au adunat în marea sală a berăriei »Bragadiru« peste 300 de persoane cu toate că la »Teatrul Naţio­nal« se preda „Moş Ciocârlan« şi pe lângă toate celei:;Ite distracţii, cari le oferea ex-­­ poziţia. Convenirea a fost presidată de ac­tualul preşedinte al societăţii d-l lloria Petra­ Petrescu. D-sa a deschis şirul vorbi­rilor printr’o disertaţiune mai lungă, în care a făcut pe scurt istoricul soc, şi a schiţat importanţa ei pentru viaţa noastră intelectuală. Vorbirea se va publica cu o altă ocazie, de aceea nu inzist mai mult asupra ei. Intre urate nesfârşite s’a beut în sănătatea Suveranilor, a foştilor mem­brii ai soc. ajunşi în viaţa publică şi a so­cietăţilor surori, cari şi-au trimes delegaţi. Au urmat apoi pe rând bineventările din partea diferitelor societăţi studenţeşti:­a stud din Bucureşti, Graz, Budapesta, Ora­dea mare, Cluj, Berlin, Cernăuţi precum şi alte discursuri entuziaste din partea mem­brilor emeritaţi, ca­r­­e­ a deputaţilor noş­tri Dr. Aur. Vlad, Vas. Damian, a prof. Ioan Pop Florantin, adv. Dr. Iustin Popp, Dr. V. Bontescu, Dr. Lascu, prof. Giurescu d­ l Cepescu (membru în 1867 a soc. ante­rioare »R. J.«) prof. Gherghel, Nie Barbu, ziarist din America, şi a altora. Convenirea a fost întreţesută de cân­tece naţionale şi a decurs în dispoziţia cea­­ mai bună pănă după orele 12 din noapte. Ignotus, a cărei slabă închipuire licăreşte în fie­care , din noi. Să trăim în ştiinţă, să trăim în spirit,­­ să trăim în ideal. Aceste cugetări, domnilor, nu sunt­­ ale mele : ele mi-au fost inspirate chiar­­ de Dv. când ori, la sosirea mea în mij­­j­locul Dv., am regăsit soarele de miaza-zi, lumina şi căldura sufletelor înflăcărate, şi ecoul limbei strămoşilor noştri­ comuni după ce am trecut prin cotele septentrio­nale şi prin idiomele mai reci ale limbilor Nordului. Se pare că inimile noastre, când am sosit aci, au vibrat în unison în armonia lor naturală. Daţi-mi voie, d-Ior, să salut pe­­ aceste spirite eminente, cari trăesc în viaţa­­ cugetărei : pe generalul Manu, savantul ■ d-v. ministru de răsboi, cunoscut de toţi­­ matematicianii ; pe gen. Lahovary, mini­strul d­v. de afaceri externe, analist di­stins ; — pe fratele d-sale d. Ioan Laho­­vari, învăţatul legist, ministrul de dome­nii ; pe activul şi simpaticul Dr. Istrati, acest chimist celebru, care a lăsat urme importante şi ca ministru la două depar­tamente importante, ‘instrucţiunea şi lu­crările publice, care acum a preparat cu , un gust aşa de perfect strălucita d-v. expo- j I ziţie, pe d. Vlădescu, eruditul d-v. ministru j I de instrucţiune publică ; pe d. Greceanu,­­ j ministrul d-v. de justiţie ;— pe d. Disescu, j j distinsul jurist şi profesor universitar,­­ I fostul d-voastră ministru de instrucţiune ; I publică : — pe d. Al. Xenopol, învăţatul I istoriograf şi profesor, care presidează acest­­ congres ; pe d-nii General Brătianu şi Io-­­ nescu, directorii neobosiţi ai Institutului­­ I geografic al armatei ; pe colonelul Cătu- j­­ neanu ; pe maiorul Sofia de la acelaşi insti- j tut, pe colegul meu Hepites, directorul in- | stitutului meteorologic; pe generalul Nas-­ turei, eruditul ofiţer şi printre picături şi j I astronom ; să-i numesc pe toţi? mi ar fi j I imposibil ; este însă un nume pe care, to-­­ I­­uşi, nu mă pot împiedeca de a-l asocia la­­ cea mai simpatică admiraţie a mea : acel al unuia din cei mai vechi colegi din soc. Astronomică a Franţei, d. Bernard Ver­mont, care înţelege atât de bine mărirea morală şi filosofică a astronomiei şi care ar vroia să vadă pe toată lumea înţelegân­­d-o ca dânsul. Ca să resumăm, domnilor, voiu zice că scriitorul ştiinţific, fie el Buffon, Hum­boldt, Arago sau Darwin ; că scriitorul fi­losof, fie el Descartes, Pascal, Kant sau Spencer, priveşte opera cam cu alţi ochi decât scriitorii literari. Produsul pecuniar este lucrul cel mai puţin interesant pen­tru ei. Ceea ce doresc înainte de toate, este răspândirea ideilor lor şi ar da, cred aproape toţi autorizaţiunea gratuită de a se traduce operile lor în toate limbile, cu gândul de a folosi progresului omenirei. Totuşi, dreptatea şi echitatea trebue­­ să planeze mai presus de aceste sentimente­­de altruism şi ele spun savantului, cugetă- I torului, apostolului ca şi omului de litere I şi artistului: lucrezi, lucrul d-tale repre- I zintă o valoare, nu trăieşti cu aer şi cu I apă, nu dormi pe câmp şi în pădure, ai trebuinţă, ca tot omul, de locuinţă, intre­­mânt, îmbrăcăminte , şi eu mai suntem în epoca când lumea privea cu indiferenţă soarta lui Bernard Palissy, care îşi ardea mobilele şi îşi condamna familia la mizerie pentru a termina o invenţiune, sau a lui­­ Kepler care cerşea în mod penibil slabelo­r sale emolumente la finele fie­cărui termen,­­ sau a lui Christof Columb, care a murit­­ în părăsire la Valladolid după ce a desco- I perit lumea nouă. Dacă, absorbiţi de studiile voastre, de cercetările voastre, nu vă gândiţi la persoanele voastre, nouă, societăţii protec­toare a lucrului, îi incumbă datoria de a se gândi la voi. Ei bine, nu vă mai permitem să vă daţi astfel uitărei. Voim din contră, ca viaţa voastră materială să fie asigurată în proporţiune cu sforţările voastre de a ră­­pândi binele. Creaţiunile creerului sunt proprietăţi, tot aşa cum este un imobil sau un titlu de rentă — şi încă proprie­tăţi mai cu drept câştigate decât cea mai mare parte a averilor celor mari a căror origine ar fi câte­odată indiscret de a se căuta — însă nu trebue să lăsaţi mai mult decât alţii ba încă şi mai puţin decât alţii, aceste proprietăţi comunismului ; aceasta ar fi o pildă rea, un raţionament de anar-­­ chist şi de apaş. Dreptate înainte de toate!­­ie-căruia dreptul lui potrivit cu lu­­­­crul său. Cei ce nu fac nimic, n’au drept­­ la nimic. Muncitorii să-şi primească fruc- I tul muncei lor. Realizând programa sa generoasă, asociaţiunea d­v. internaţională va merita recunoştinţa tuturor amicilor progresului ; toate sforţările noastre trebue să tinză în unanimitate la asigurarea triumfului său. Nr. 217.—1908 »Unde se poate ?« După cunoscutul şo­­vinist Réthi, a venit la Deva inspector şco­­lar un oarecare Dénes Karoly. Cine o fi nu ştim, prin lexicoane numele nu i-i-am­ găsit. Dar iată ce cetim despre ordinul lui adresat de curând directorilor şcoalelor de stat şi comunale în chestia repatriării osă­mintelor lui Rákóczi: La 27 Oct. »dacă se poate“, să fie rugate autorităţile bisericeşti să se tragă clopotele timp de o oră. In aceeaşi zi să se dea o serbare a tinerimei. Tinerimea să fie procesiune cu făclii prin sat, iar pe drum să cânte cântece patrio­tice. Pe vârful dealurilor să se aprindă focuri. La 28 Oct. trebue adunaţi elevii spre a li­ se spune ce se întâmplă în ziua aceea în Budapesta. In Oct. 29, ziua înmormân­tării la Casovia, să se dea vacanţă. Şcolile trebue împodobite cu crengi verzi şi co­muna să îmbrace haine de sărbătoare. »Unde să poate« să se ţie slujbă la biserică cu predică. După biserică festival la şcoală cu următorul program : a) Cântece curuţeşti, b) Declamaţie patriotică (referitoare la Rá­kóczi) c) învăţătorul ţine discurs despre Rákóczi şi epoca lui, d) Declamaţiune pa­triotică (referitoare la Rákóczi) e) Him­nusz. Cu asemenea exagerări de »patrio­tism« , domnul inspector este foarte pru­dent când adaugă pe ici pe colo cuvintele: »unde se poate«, căci în comitatul Hune­doarei, dacă am interpreta aceste cuvinte »ad litteram«, ar trebui să zicem şi noi nu condiţionat, ci interogativ: „Unde se poate?“... Creştinismul în Japonia. Revista deu­tsche Revue“ în numărul sau din Octom­vrie publică un articol din condeiul conte­lui. Vay de Vaya, protonotar apostolic, des­pre prospectele creştinismului în Japonia şi bazat pe însuşirile morale şi evoluţiu­­nea poporului japonez autorul îşi exprimă părerea că nu o departe ziua, în care po­­­­porul japonez se va converti în masse la creştinism. Contele Vay face istoricul creştinismului în Japonia, care dateaza de la S. Francisc Xavier (1549). Au urmat apoi persecuţiuni şi aproape extirparea totală a­­ creştinismului. Actualmente sunt în Japo­­­­nia 66.000 creştini cu 135 preoţi. A patra­­ parte din preoţi sunt japonezi. Cu ocaziu­­nea ultimei vizite a părintelui Way în Ja­ponia, biserica catolică avea acolo 32 şcoli secundare cu 3198 elevi şi numai 7 şcoli primare cu 973 elevi. Mai departe 20 pre­parandii şi 2 seminare. Surorile mizeri­­cordiane întreţin în Tokio o preparandie de fete şi 4 institute cu 320 eleve. Creş­tinii mai întreţin 18 orfelinate. Curtea cu juraţi din Deva a condam­nat alaităeri pe Tesztala János la 15 ani recluziune. Tesztala şi-a omorît la 14 Maia pe mamă-sa, pentru­ ca să ajungă mai curând la moştenire. O vindecare surprinzătoare, o femee din Londra a orbit înainte cu 20 ani în urma unui accident la aparenţă de mică importanţă. Cineva i-a scos scaunul, de pe care se sculase un moment şi când a vrut să se aşeze a căzut jos. Căderea subită a avut efect atât de straşnic asupra nervilor vederii, încât şi-a pierdut momentan lu­­mina ochilor... Alaltăieri femeia alunecând pe trepte s’a lovit cu capul atât de straș­nic încât a leşinat. Când s’a trezit vedea

Next