Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1907 (Anul 70, nr. 241-264)

1907-11-01 / nr. 241

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 241.—1907. instituirea independenţei economice. Ridi­carea cvotei o socoteşte de greutate, însă află recompense pentru ea în alte concesii ale pactului. Cu mulţumire ia la­ cuno­ştinţă că guvernul a rezervat Ungariei dreptul de a înfiinţa bancă autonomă. Astfel a rămas cu putinţă partidului 48-ist a-şi realiza un punct de program la care ţine şi acum. Pentru asta, partidul va propune în Cameră alegerea unei co­misii parlamentare­. (Adecă vorba lor: Nesze semmi fogd meg jól.) Polonyi a vorbit aproape un ceas. Află că pactul este mai rău decât cele înche­iate de guvernele anterioare. Regele a asi­gurat status quo-ul în caz­ de neînţelegere. Atunci de ce s’a învoit guvernul maghiar la ridicarea cvotei? Recompense nu s’au dat pentru asta. La bancă autonomă avem drept constituţional. Resoluţia propusă de Hollo nu plătește nimic. Pe când se con­­stitue comisia parlamentară, va fi un nou parlament pe baza noului sufragiu. Prim­­ministrul nu este aderentul băncii auto­nome. Guvernul trebuia să abzică. Peste două săptămâni tot el ar fi fost chemat la conducere și atunci putea încheia un pact mai bun. Apponyi vorbeşte tot atâta vreme. Recunoaşte că art. XII. din 1867 este alt­fel interpretat în Austria decât în Unga­ria, dar până există trebue să ne plecăm. La dorinţa partidului ei părăsesc guvernul cu cea mai mare liniştire. Ţara era greu ameninţată de o criză economică. Abzice­­rea era de­sigur mai populară, dar el pune binele ţării mai presus de ori­ce populari­tate personală. Acuma, în crizele econo­mice este un »plan drăcesc« a forţa banca independentă!« Ugran simţeşte satisfacţie că situaţia îi dă lui dreptate, care totdeauna spusese că numai gradat se vor putea realiza prin­cipiile independiste. Gaal Gaston (un pro­prietar bogat, care are în jurul lui o clică de agrarieni, duşmani aprinşi ai socialişti­lor. Cap deştept de altfel) depune manda­tul, însă dacă alegătorii îl vor trimite din nou în reprezentanţă, va vota cu bucurie pactul. (Se îndepărtează. Nu aplaudă nimeni acestei concepţii în adevăr generoase !) Farkashásy anunţă că va vota în contra ridicării cvotei, şi dacă partidul îi va cere, va ieşi. Ssapanos 1. (bătrânul de peste 70 de ani) vorbeşte de situaţia­­tristă a parti­dului ajuns în conflict cu sine, dar strigă­tele de: »şezi pe scaun! taci!«, îl fac să primească pactul. O mică ceartă între Polonyi şi Apponyi este încheiată cu nerăbdătoare şi îngrijorate vociferări: »să votăm, să vo­tăm !« După o discuţie de aproape cinci oare, s’a întâmplat marele eveniment în istoria partidului independist: la votare numai 8 inşi nu s’au sculat. După ştirile cele mai noi, vor părăsi partidul — afară de Gabi, care a depus mandatul — Urmancsy, deputatul Reghi­nului, şi Wesselényi deputatul Clujului. In curând îşi vor trimite scrisorile la pre­sident. (Au ieșit azi. — N. R.) Intre kossuthiști este de altmintrea un curent puternic,’ care pretinde scoate­rea din partid a acelora, cari vreau să mă­gulească alegătorilor votând în contra pac­tului d­­oar honfififiifl în acelaș timmn aWWWWFOILETONUL »GAZ. TRANS. 1 de avantajele rămânerii în partid. Aseme-­­ nea se vor lua măsuri, ca de la votarea în Cameră să nu se scape unul și altul, ab­sentând fără motiv. Cu deosebire li-e ciudă pe Polonyi. Intre el și între vicepresiden­­tul partidului, Hoitsy, s’a întâmplat urmă­torul incident, pe culoare. H.: »Nu pot su­feri, ca un membru al partidului să agite în contra hotărîrei de partid«. .: »Eu voi merge înaintea naţiunei cu treaba«­­ H.: »Atât mai bine! încat ce putem lupta pe faţă!« P.: »Mâne ies din partid. Dimineaţă primiţi scrisoarea!« H.: »Merci«. Nimeni însă nu crede că va ajunge să vadă acea scrisoare. Pentru a nu-i da prea mare impor­tanţă, despre noul partid ,politic, creştin­­social, trebue să aflaţi următoarele. El este o secţie a partidului poporal, sau, cum s’ar putea ilustra mai bine, e ediţia vulgară a politicei poporalilor. Deal­­mintra, ca tot socialismul creştin din Hun­­garia, membrii acestui partid sunt în­ nu­­măr disparent. La constituire au fost vreo 300 de oameni,­­preoţi catolici, (e creşti­nism catolic!) şi mici industriaşi. Anevoe vor ajunge, se aibă vreodată deputatul lor in parlament, căci cel ce-i organizase, Giesswein Al., remâne tot intră poporali. De aceştia se deosebeşte, prin acea, că n’au nici o bază de drept public, pe când poporalii stau pe­ baza 67—istă.—Cât sunt de creştini şi de socialişti, au dovedit la discuţia p. 2 din program, despre naţio­nalităţi. Un popă catolic a cerut măsuri aspre în contra lor, fiindcă nu-s vrednice de bună-voinţa naţiunei. Cellalt a zis: nu, încetul cu încetul te vom putea mai uşor asimila! Ne-ar părea rău, dacă nici după a­­cestea nu s’ar lăpăda de ei acei români ,mai creştini decât alţii­, cari ţineau le­gături cu aceşti oameni, şi le acordau cu ridicata simpatiile lor. Sunt mulţi români de aceştia, mai cu seamă preoţi, prin Săt­­mar şi Maramureş. kWXWV .\Vk\V' Fragmente. In toată clipita trebue să ţinem în samă nobleţă sufletului, adecă legătura lui cu Dumnezeirea, dacă vrem cu adevărat să ne validităm puterea noastră intelec­tuală. Căci de ce folos îmi este, dacă sunt rege, şi eu nu o ştiu ? * Numai acea se poate numi viaţă care se trăeşte cu de la sine putere, urmându-şi calea sa proprie. Iar omul să ostenească a cunoaşte pe deplin Dumnezeirea, ce locueşte în su­fletul său, să spargă păreţii individualităţii naturale, ca astfel părtaş să­­se facă de lu­mea cea veşnică, de viaţa divină. * Mai întâii­ însă să căutăm a apropia sfinţii şi voinţii noastre ordinea din uni­vers. Prin apropiarea ordinei, sufletul ni­ se adânceşte şi lărgeşte şi atunci adaptarea nu se mai poate numi o tăgăduire, ci o aprobare a vieţii proprii. Subordinaţiunea va fi un drum ce duce spre putere şi stă­pânire, spre o putere de natură divină.Iar fupta singuraticului va dobândi atunci o însemnătate pentru întreaga omenire. In modul acesta ne vom înălţa peste năcazurile şi contrazicerile din viaţă, nu însă peste toate, dar piedecile ce le vom mai afla in drumul nostru nu vor fi în stare c* nu renvan«**.ă şi nici să ne­ micşoreze Reformele agrare şi partidul conservator. Bucureşti, 30 Octomvrie v. Luni la orele 3 p. m. a avut loc o consfătuire intimă la clubul conservator, la care au luat parte şeful partidului, d-l P. P. Carp, împreună cu căpeteniile,con­servatoare, precum şi număroşi delegaţi ai cluburilor conservatoare, veniţi din pro­vincie. D­l P. P. Carp, şeful partidului a in­trat în sala cea mare a clubului şi a fă­cut o comunicare cam în următorii ter­meni : Mâne se va întruni comitetul execu­tiv al partidului pentru a lua cunoştinţă de proectele necesitate de împrejurările ac­tuale. Pentru că mulţi dintre d-voastră nu veţi mai fi aci, cred că este nimerit să vă spun in ce constă aceste proecte. Avem un proect pentru înfiinţare de izlazuri de păşune ; înfiinţarea monopolu­rilor cârciumelor în folosul comunelor; în­fiinţarea de notari rurali, cari să facă ac­tele dintre săteni; indivizibilitatea micei m­onrietăţi şi reforma administrativă; energia, căci din sbucni puteri noi, isvorul veşniciei vor ! Cine nu îndrăsneşte a depăşi margi­nile esperienţii nu va afla nici când ade­vărul şi nici nu va şti să lupte pentru dreptate şi adevăr. N. R. Păunaş. Cum s'a măsurat pământul. După Camille Flammarion. Sute şi mii de ani au trăit oamenii ca animalele, fără a-şi bate câtu­şi de pu­ţin capul, ce e aceea, pe ce ei trăesc şi se mişcă. Ba putem zice, că şi azi sunt mulţi, cari, încă nu s’au despărţit de starea spi­rituală a strămoşilor. Spre norocul ome­nirii, însă, au existat totdeauna spirite cu­rioase, şi din momentul, când omul a în­ceput a cugeta, şi-a pus întrebarea, că: ce este şi ce poate fi într’adevăr cerul şi pământul! La început li s’a părut, că pă­mântul e o pustie, un şes lat fără hotare, cu multe variaţiuni neregulate, şi că luna şi stelele să aprind, strălucind, in fiecare sară şi apoi pe încetul să sting în fiece dimineaţă. Ba unii călători au afirmat, că, în Spania, lângă strâmtoarea Gibraltar se poate auzi, cum sfârâe soarele, când cade în ocean, întocmai ca un fer încălzit băgat în apă. Observările însă în curând au do­vedit, că acelaşi soare, aceiaşi lună şi ace­leaşi constelaţ­uni apun sala la vest, pen­­tru ca să apară în strălucire dimineaţa în părţile răsăritului şi atunci au trebuit să presupună, că toate aceste stele trec noap­tea pe sub pământ. Fără îndoială această deslegare a problemei a fost cutezată, dar a fost imposibil a trece dinainte-i. Aceasta a fost prima învingere a ştiinţei astrono­mice, dovadă despre faptul, că pământul stă singur, separat în gol. In zadar au căutat Egiptenii să docu­menteze,—şi să deslege astfel problema— că pământul e aşezat pe columne puter­nice, iar Indienii, că e aşezat pe spatele unui elefant, care la rândul său asemenea stă pe spatele unei broaşte ţestoase pu­ternice, ce pluteşte pe ocean. In zadar au căutat rădăcinile, cari for­mează baza pământului, căci toate astea au fost fără rezultat şi absurde. In fine pământul a fost aşezat de opinia publică în gol şi prin aceasta a fost aflat secretul mult dorit. Primii geografi şi-au format idei fe­lurite despre forma pământului. Unul a zis, că e în formă de glonţ, altul l-a ţinut în formă de ou, unii i-au atribuit formă de ţară, alţii şi i-au închipuit în formă ci­lindrică, sau a unei corăbii răsturnate şi aşa mai departe. Acea observare, că co­rabia plecată dela ţărm, să micşorează din ce în ce, până când în fine dispare ; apoi cea de a doua, că cu cât au înaintat mai mult spre sud, nouă şi nouă stele au apărut pe cer,—aceste 2 observări în sfâr­şit au dovedit, că dintre toate formele în­chipuite, singura formă de glob poate fi cea adevărata. S’a primit prin urmare forma de glob, fără ca să’şi fi dat samă despre poziţia geografică a acestuia. Au crezut, că partea superioară a acestuia e locuită, până când cea inferioară a rămas cu desăvârşire ne­­cunosută înaintea lor. Cel mai vechiu geograf, Pomponius Mela, care a fost tot aşa de vestit pe terenul acesta, ca Ptolo­­ni­eu şi Strabo şi care a trăit în timpul lui Cristos,­a scris o carte despre poziţia pământului sub titlu: De situ orbis. El nu aminteşte nimic despre cei de pe hemis­­fera inferioară, ci spune numai atât, că sunt antiohteni, adecă locuitori necunos­cuţi pe hemisfera sudică. Din această epocă ne-a rămas şi o hartă geografică, care ne demonstrează pe deplin cunoştinţele lor ştienţifice pe acest teren. Lumea, înconju­rată de toate părţile de un ocean, afară de părţile nordice, cari apar pe ea, ca şi când ar fi cunoscute. Acestea se întind în lung dela est spre vest: de aici avem nu­mirea gradurilor de lungime, cu cari se măsură în general lungimea; dela sud spre nord estenzim­ea acestor ţinuturi e mai mică, ea a format lăţimea lor), de aici au fost numite gradurile de lăţime geografică, ce se folosesc spre măsurarea lăţimei. Cu toate astea trebue să admitem, că oameni de ştiinţă ca Pytagoras, Archime­des şi alţii au ştiut, că avem antipozi, cari faţă de centrul pământului, pe care îl nu­mesc »în jos« ca şi noi, sunt în aceeaşi poziţie ca locuitorii europeni, şi asemenea în aceeaşi poziţie faţă de atmosfera ce în­conjoară pământul, pe care, întocmai ca noi, au caracterizat-o prin cuvântul »în­ SUS«. Aceste proecte vor tinde să îmbună­tăţească starea ţăranului, dar nu sunt în­dreptate în contra marei proprietăţi, pe care noi trebue s’o apărăm. Dacă nu vom apăra proprietatea mare vom vedea din nou împuşcându-se ţăranii la ţară şi muncitorii din oraşe, căci toţi ţăranii, muncitorii, slujbaşii, avocaţii, in­ginerii, medicii, trăesc din proprietatea mare (aplauze). Acum că cunoaşteţi proectele noas­tre, a zis d-1 P. P. Carp, puteţi pleca acasă, ca să vă organizaţi şi să fiţi gata pentru lupta ce se deschide. »Adevărul« de azi publică în linia­­mente generale care este spiritul refor­melor alcătuite de d-1 P. P. Carp şi pe cari le va opune proectelor guvernului. D-l Carp împarte ţara în 6 provincii. Fiecare provincie va f administrată de un guvernator. Guvernatorii vor avea rangul de miniştri. Nici o numire în acele pro­vincii nu va putea fi făcută fără avizul gu­vernatorilor de a face revocări în perso­nalul administrativ şi chiar în personalul didactic, în special la învăţători. Descen­tralizarea în sensul centralizării în­­ăun­­trul celor şase provincii. Stabilirea în fie­care comună a unui notar, care să exer­cite oficiul unui organ contencios gratuit la dispoziţia sătenilor, cari au nevoe de acte judecătoreşti. Modificarea tocmelilor agricole in sen­­zul adoptărei sistemului în bani sau în dijmă, dar fără fixarea unui maximum de învoeli şi minimum de salariu. Limitarea ruşfeturilor în Muntenia. In Moldova, an­gajamentele şi plăţile să se facă prin băn­cile de stat din comună, cari se vor crea prin lege specială, şi cari vor fi interme­diarele dintre proprietari şi ţărani. In pri­vinţa păşunelor : încurajarea păşunelor ar­tificiale: 1) pentru arendaşi şi proprietari scăzându-se de la impozitul fonciar de trei ori cantitatea de pământ cultivată ca pă­şune artificială; 2) pentru ţărani, premii în bani. Cronica din afara. Din Sobrania bulgară. Sobrania a în­ceput discuţiunea proiectului de Adresă ca răspuns la discursul tronului. Proiectul de Adresă declară că in ceea ce priveşte Ma­cedonia, opera de reforme nu a dat până acum un rezultat care să poată asigura interesele materiale şi culturale ale popu­­laţiunei macedonene. Aceasta a influeţat populaţiunea din principat şi a întărîtat spiritele. Deputaţii speră ca guvernul va lucra pentru o mai repede executare a re­formelor. Guvernul poate compta în acea­stă privinţă pe întregul sprijin al poporu­lui bulgar. D. Zanoff, şeful democraţilor radicali, a atacat cu violenţă guvernul căruia i se reproşează violarea constituţiei şi a legi­lor. Când Zanoff a zis că politica guver­nului a provocat în ianuarie trecut o de­­monstraţiune contra prinţului Ferdinand, câţiva deputaţi guvernamentali au înlătu­rat cu forţa pe orator dela tribună. Un mare sgomot s'a produs în urma căruia şedinţa a fost suspendată Temeri de revolte agrare în Italia. In Porto Magiore s’a descoperit la societatea lucrătorilor agricoli un mare depozit de arme. Ziarul »Popolo romano« vorbind de această descoperire, spune următoarele: Faptul descoperirei acestui depozit de ar­me, dă loc la cele mai mari îngrijorări. De mult timp se ştie că muncitorii agri­coli ai acestei societăţi se organizează şi se pregătesc pentru o răscoală politică. Mai are importanţă această descoperire, pentru că de la dânsa se deduce că şi filialele societăţii, din restul ţârii, trebue să-şi aibă şi ele aprovizionate depozite de arme. Perchiziţia ce s’a făcut la unii mem­brii ai societăţii, întăreşte presupunerile de mai sus. In cameră s’a anunţat alaltăieri o in­terpelare în această chestie, cerând măsu­rile cele mai stricte în potriva lucrătorilor cari prepară revolta armată. O afacere de spionagiu în Rusia. Ziarul berlinez »Lokal-Anzeiger« află din Var­şovia. Poliţia secretă a descoperit o mare afacere de trădare a unor secrete militare ruseşti. In afacerea aceasta, care se ţine încă în cel mai mare secret, sunt compro­mişi mai mulţi ofiţeri superiori. E vorba de un mare număr de planuri de ale for­­tăreţelor, cari au fost vândute Angliei. S’au făcut până acum mai multe arestări şi se vor mai face şi altele. ŞTIRILE ZILEI. — 31 Octomvrie v. Teatru­l Bârsan. Pentru reprezen­taţia teatrală de mâne seară se manifestă un mare interes din partea publicului ro­mânesc. Ii vom revedea pe Z. Bârsan în puternica dramă a lui Bracco şi în piesa »Un prietin« unde se zice că artistul are o foarte originală creaţie. După vânzarea biletelor d© pănă acuma suntem siguri, că mâne seară sala de la Redută va fi plină. E şi vremea să i­ se arate toată dragostea neobositului ar­tist, care munceşte cu atâta tragere de inimă pentru teatrul românesc de la noi. Bilete se află de vânzare la Eremias Ne­poţii, iar seara începând de la orele 7 la cassă, începutul reprezentaţiei la 8 ore precis. Eştt din temniţă. Luni seara a sosit în Lugoj, d-l Dr. Corneliu Jurca, venind din temniţa din Seghedin, unde petrecuse 8 luni de închisoare. Lugojenii au făcut vrednicului fruntaş lugojan o primire doamnă, întâmpinându-l la gară şi condu­­cându-l într’un măreţ cortegiu la locuinţa d-sale. Din cauza epidemiei de scarlatină,care bântue în Braşov s’a închis începând cu ziua de azi pe timp de 3 săptămâni şcoala primară centrală gr. or. română de băieţi din Braşov. Au mai fost închise pe timp de 3 săptămâni şcoala civilă maghiară de fete, şcoala civilă rom. cat. de fete, şcoala primară maghiară din oraş, şcoala primară

Next