Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1907 (Anul 70, nr. 241-264)
1907-11-01 / nr. 241
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI. Nr. 241.—1907. instituirea independenţei economice. Ridicarea cvotei o socoteşte de greutate, însă află recompense pentru ea în alte concesii ale pactului. Cu mulţumire ia la cunoştinţă că guvernul a rezervat Ungariei dreptul de a înfiinţa bancă autonomă. Astfel a rămas cu putinţă partidului 48-ist a-şi realiza un punct de program la care ţine şi acum. Pentru asta, partidul va propune în Cameră alegerea unei comisii parlamentare. (Adecă vorba lor: Nesze semmi fogd meg jól.) Polonyi a vorbit aproape un ceas. Află că pactul este mai rău decât cele încheiate de guvernele anterioare. Regele a asigurat status quo-ul în caz de neînţelegere. Atunci de ce s’a învoit guvernul maghiar la ridicarea cvotei? Recompense nu s’au dat pentru asta. La bancă autonomă avem drept constituţional. Resoluţia propusă de Hollo nu plătește nimic. Pe când se constitue comisia parlamentară, va fi un nou parlament pe baza noului sufragiu. Primministrul nu este aderentul băncii autonome. Guvernul trebuia să abzică. Peste două săptămâni tot el ar fi fost chemat la conducere și atunci putea încheia un pact mai bun. Apponyi vorbeşte tot atâta vreme. Recunoaşte că art. XII. din 1867 este altfel interpretat în Austria decât în Ungaria, dar până există trebue să ne plecăm. La dorinţa partidului ei părăsesc guvernul cu cea mai mare liniştire. Ţara era greu ameninţată de o criză economică. Abzicerea era desigur mai populară, dar el pune binele ţării mai presus de orice popularitate personală. Acuma, în crizele economice este un »plan drăcesc« a forţa banca independentă!« Ugran simţeşte satisfacţie că situaţia îi dă lui dreptate, care totdeauna spusese că numai gradat se vor putea realiza principiile independiste. Gaal Gaston (un proprietar bogat, care are în jurul lui o clică de agrarieni, duşmani aprinşi ai socialiştilor. Cap deştept de altfel) depune mandatul, însă dacă alegătorii îl vor trimite din nou în reprezentanţă, va vota cu bucurie pactul. (Se îndepărtează. Nu aplaudă nimeni acestei concepţii în adevăr generoase !) Farkashásy anunţă că va vota în contra ridicării cvotei, şi dacă partidul îi va cere, va ieşi. Ssapanos 1. (bătrânul de peste 70 de ani) vorbeşte de situaţiatristă a partidului ajuns în conflict cu sine, dar strigătele de: »şezi pe scaun! taci!«, îl fac să primească pactul. O mică ceartă între Polonyi şi Apponyi este încheiată cu nerăbdătoare şi îngrijorate vociferări: »să votăm, să votăm !« După o discuţie de aproape cinci oare, s’a întâmplat marele eveniment în istoria partidului independist: la votare numai 8 inşi nu s’au sculat. După ştirile cele mai noi, vor părăsi partidul — afară de Gabi, care a depus mandatul — Urmancsy, deputatul Reghinului, şi Wesselényi deputatul Clujului. In curând îşi vor trimite scrisorile la president. (Au ieșit azi. — N. R.) Intre kossuthiști este de altmintrea un curent puternic,’ care pretinde scoaterea din partid a acelora, cari vreau să măgulească alegătorilor votând în contra pactului doar honfififiifl în acelaș timmn aWWWWFOILETONUL »GAZ. TRANS. 1 de avantajele rămânerii în partid. Aseme- nea se vor lua măsuri, ca de la votarea în Cameră să nu se scape unul și altul, absentând fără motiv. Cu deosebire li-e ciudă pe Polonyi. Intre el și între vicepresidentul partidului, Hoitsy, s’a întâmplat următorul incident, pe culoare. H.: »Nu pot suferi, ca un membru al partidului să agite în contra hotărîrei de partid«. .: »Eu voi merge înaintea naţiunei cu treaba« H.: »Atât mai bine! încat ce putem lupta pe faţă!« P.: »Mâne ies din partid. Dimineaţă primiţi scrisoarea!« H.: »Merci«. Nimeni însă nu crede că va ajunge să vadă acea scrisoare. Pentru a nu-i da prea mare importanţă, despre noul partid ,politic, creştinsocial, trebue să aflaţi următoarele. El este o secţie a partidului poporal, sau, cum s’ar putea ilustra mai bine, e ediţia vulgară a politicei poporalilor. Dealmintra, ca tot socialismul creştin din Hungaria, membrii acestui partid sunt în număr disparent. La constituire au fost vreo 300 de oameni,preoţi catolici, (e creştinism catolic!) şi mici industriaşi. Anevoe vor ajunge, se aibă vreodată deputatul lor in parlament, căci cel ce-i organizase, Giesswein Al., remâne tot intră poporali. De aceştia se deosebeşte, prin acea, că n’au nici o bază de drept public, pe când poporalii stau pe baza 67—istă.—Cât sunt de creştini şi de socialişti, au dovedit la discuţia p. 2 din program, despre naţionalităţi. Un popă catolic a cerut măsuri aspre în contra lor, fiindcă nu-s vrednice de bună-voinţa naţiunei. Cellalt a zis: nu, încetul cu încetul te vom putea mai uşor asimila! Ne-ar părea rău, dacă nici după acestea nu s’ar lăpăda de ei acei români ,mai creştini decât alţii, cari ţineau legături cu aceşti oameni, şi le acordau cu ridicata simpatiile lor. Sunt mulţi români de aceştia, mai cu seamă preoţi, prin Sătmar şi Maramureş. kWXWV .\Vk\V' Fragmente. In toată clipita trebue să ţinem în samă nobleţă sufletului, adecă legătura lui cu Dumnezeirea, dacă vrem cu adevărat să ne validităm puterea noastră intelectuală. Căci de ce folos îmi este, dacă sunt rege, şi eu nu o ştiu ? * Numai acea se poate numi viaţă care se trăeşte cu de la sine putere, urmându-şi calea sa proprie. Iar omul să ostenească a cunoaşte pe deplin Dumnezeirea, ce locueşte în sufletul său, să spargă păreţii individualităţii naturale, ca astfel părtaş săse facă de lumea cea veşnică, de viaţa divină. * Mai întâii însă să căutăm a apropia sfinţii şi voinţii noastre ordinea din univers. Prin apropiarea ordinei, sufletul ni se adânceşte şi lărgeşte şi atunci adaptarea nu se mai poate numi o tăgăduire, ci o aprobare a vieţii proprii. Subordinaţiunea va fi un drum ce duce spre putere şi stăpânire, spre o putere de natură divină.Iar fupta singuraticului va dobândi atunci o însemnătate pentru întreaga omenire. In modul acesta ne vom înălţa peste năcazurile şi contrazicerile din viaţă, nu însă peste toate, dar piedecile ce le vom mai afla in drumul nostru nu vor fi în stare c* nu renvan«**.ă şi nici să ne micşoreze Reformele agrare şi partidul conservator. Bucureşti, 30 Octomvrie v. Luni la orele 3 p. m. a avut loc o consfătuire intimă la clubul conservator, la care au luat parte şeful partidului, d-l P. P. Carp, împreună cu căpeteniile,conservatoare, precum şi număroşi delegaţi ai cluburilor conservatoare, veniţi din provincie. Dl P. P. Carp, şeful partidului a intrat în sala cea mare a clubului şi a făcut o comunicare cam în următorii termeni : Mâne se va întruni comitetul executiv al partidului pentru a lua cunoştinţă de proectele necesitate de împrejurările actuale. Pentru că mulţi dintre d-voastră nu veţi mai fi aci, cred că este nimerit să vă spun in ce constă aceste proecte. Avem un proect pentru înfiinţare de izlazuri de păşune ; înfiinţarea monopolurilor cârciumelor în folosul comunelor; înfiinţarea de notari rurali, cari să facă actele dintre săteni; indivizibilitatea micei monrietăţi şi reforma administrativă; energia, căci din sbucni puteri noi, isvorul veşniciei vor ! Cine nu îndrăsneşte a depăşi marginile esperienţii nu va afla nici când adevărul şi nici nu va şti să lupte pentru dreptate şi adevăr. N. R. Păunaş. Cum s'a măsurat pământul. După Camille Flammarion. Sute şi mii de ani au trăit oamenii ca animalele, fără a-şi bate câtuşi de puţin capul, ce e aceea, pe ce ei trăesc şi se mişcă. Ba putem zice, că şi azi sunt mulţi, cari, încă nu s’au despărţit de starea spirituală a strămoşilor. Spre norocul omenirii, însă, au existat totdeauna spirite curioase, şi din momentul, când omul a început a cugeta, şi-a pus întrebarea, că: ce este şi ce poate fi într’adevăr cerul şi pământul! La început li s’a părut, că pământul e o pustie, un şes lat fără hotare, cu multe variaţiuni neregulate, şi că luna şi stelele să aprind, strălucind, in fiecare sară şi apoi pe încetul să sting în fiece dimineaţă. Ba unii călători au afirmat, că, în Spania, lângă strâmtoarea Gibraltar se poate auzi, cum sfârâe soarele, când cade în ocean, întocmai ca un fer încălzit băgat în apă. Observările însă în curând au dovedit, că acelaşi soare, aceiaşi lună şi aceleaşi constelaţuni apun sala la vest, pentru ca să apară în strălucire dimineaţa în părţile răsăritului şi atunci au trebuit să presupună, că toate aceste stele trec noaptea pe sub pământ. Fără îndoială această deslegare a problemei a fost cutezată, dar a fost imposibil a trece dinainte-i. Aceasta a fost prima învingere a ştiinţei astronomice, dovadă despre faptul, că pământul stă singur, separat în gol. In zadar au căutat Egiptenii să documenteze,—şi să deslege astfel problema— că pământul e aşezat pe columne puternice, iar Indienii, că e aşezat pe spatele unui elefant, care la rândul său asemenea stă pe spatele unei broaşte ţestoase puternice, ce pluteşte pe ocean. In zadar au căutat rădăcinile, cari formează baza pământului, căci toate astea au fost fără rezultat şi absurde. In fine pământul a fost aşezat de opinia publică în gol şi prin aceasta a fost aflat secretul mult dorit. Primii geografi şi-au format idei felurite despre forma pământului. Unul a zis, că e în formă de glonţ, altul l-a ţinut în formă de ou, unii i-au atribuit formă de ţară, alţii şi i-au închipuit în formă cilindrică, sau a unei corăbii răsturnate şi aşa mai departe. Acea observare, că corabia plecată dela ţărm, să micşorează din ce în ce, până când în fine dispare ; apoi cea de a doua, că cu cât au înaintat mai mult spre sud, nouă şi nouă stele au apărut pe cer,—aceste 2 observări în sfârşit au dovedit, că dintre toate formele închipuite, singura formă de glob poate fi cea adevărata. S’a primit prin urmare forma de glob, fără ca să’şi fi dat samă despre poziţia geografică a acestuia. Au crezut, că partea superioară a acestuia e locuită, până când cea inferioară a rămas cu desăvârşire necunosută înaintea lor. Cel mai vechiu geograf, Pomponius Mela, care a fost tot aşa de vestit pe terenul acesta, ca Ptolonieu şi Strabo şi care a trăit în timpul lui Cristos,a scris o carte despre poziţia pământului sub titlu: De situ orbis. El nu aminteşte nimic despre cei de pe hemisfera inferioară, ci spune numai atât, că sunt antiohteni, adecă locuitori necunoscuţi pe hemisfera sudică. Din această epocă ne-a rămas şi o hartă geografică, care ne demonstrează pe deplin cunoştinţele lor ştienţifice pe acest teren. Lumea, înconjurată de toate părţile de un ocean, afară de părţile nordice, cari apar pe ea, ca şi când ar fi cunoscute. Acestea se întind în lung dela est spre vest: de aici avem numirea gradurilor de lungime, cu cari se măsură în general lungimea; dela sud spre nord estenzimea acestor ţinuturi e mai mică, ea a format lăţimea lor), de aici au fost numite gradurile de lăţime geografică, ce se folosesc spre măsurarea lăţimei. Cu toate astea trebue să admitem, că oameni de ştiinţă ca Pytagoras, Archimedes şi alţii au ştiut, că avem antipozi, cari faţă de centrul pământului, pe care îl numesc »în jos« ca şi noi, sunt în aceeaşi poziţie ca locuitorii europeni, şi asemenea în aceeaşi poziţie faţă de atmosfera ce înconjoară pământul, pe care, întocmai ca noi, au caracterizat-o prin cuvântul »în SUS«. Aceste proecte vor tinde să îmbunătăţească starea ţăranului, dar nu sunt îndreptate în contra marei proprietăţi, pe care noi trebue s’o apărăm. Dacă nu vom apăra proprietatea mare vom vedea din nou împuşcându-se ţăranii la ţară şi muncitorii din oraşe, căci toţi ţăranii, muncitorii, slujbaşii, avocaţii, inginerii, medicii, trăesc din proprietatea mare (aplauze). Acum că cunoaşteţi proectele noastre, a zis d-1 P. P. Carp, puteţi pleca acasă, ca să vă organizaţi şi să fiţi gata pentru lupta ce se deschide. »Adevărul« de azi publică în liniamente generale care este spiritul reformelor alcătuite de d-1 P. P. Carp şi pe cari le va opune proectelor guvernului. D-l Carp împarte ţara în 6 provincii. Fiecare provincie va f administrată de un guvernator. Guvernatorii vor avea rangul de miniştri. Nici o numire în acele provincii nu va putea fi făcută fără avizul guvernatorilor de a face revocări în personalul administrativ şi chiar în personalul didactic, în special la învăţători. Descentralizarea în sensul centralizării înăuntrul celor şase provincii. Stabilirea în fiecare comună a unui notar, care să exercite oficiul unui organ contencios gratuit la dispoziţia sătenilor, cari au nevoe de acte judecătoreşti. Modificarea tocmelilor agricole in senzul adoptărei sistemului în bani sau în dijmă, dar fără fixarea unui maximum de învoeli şi minimum de salariu. Limitarea ruşfeturilor în Muntenia. In Moldova, angajamentele şi plăţile să se facă prin băncile de stat din comună, cari se vor crea prin lege specială, şi cari vor fi intermediarele dintre proprietari şi ţărani. In privinţa păşunelor : încurajarea păşunelor artificiale: 1) pentru arendaşi şi proprietari scăzându-se de la impozitul fonciar de trei ori cantitatea de pământ cultivată ca păşune artificială; 2) pentru ţărani, premii în bani. Cronica din afara. Din Sobrania bulgară. Sobrania a început discuţiunea proiectului de Adresă ca răspuns la discursul tronului. Proiectul de Adresă declară că in ceea ce priveşte Macedonia, opera de reforme nu a dat până acum un rezultat care să poată asigura interesele materiale şi culturale ale populaţiunei macedonene. Aceasta a influeţat populaţiunea din principat şi a întărîtat spiritele. Deputaţii speră ca guvernul va lucra pentru o mai repede executare a reformelor. Guvernul poate compta în această privinţă pe întregul sprijin al poporului bulgar. D. Zanoff, şeful democraţilor radicali, a atacat cu violenţă guvernul căruia i se reproşează violarea constituţiei şi a legilor. Când Zanoff a zis că politica guvernului a provocat în ianuarie trecut o demonstraţiune contra prinţului Ferdinand, câţiva deputaţi guvernamentali au înlăturat cu forţa pe orator dela tribună. Un mare sgomot s'a produs în urma căruia şedinţa a fost suspendată Temeri de revolte agrare în Italia. In Porto Magiore s’a descoperit la societatea lucrătorilor agricoli un mare depozit de arme. Ziarul »Popolo romano« vorbind de această descoperire, spune următoarele: Faptul descoperirei acestui depozit de arme, dă loc la cele mai mari îngrijorări. De mult timp se ştie că muncitorii agricoli ai acestei societăţi se organizează şi se pregătesc pentru o răscoală politică. Mai are importanţă această descoperire, pentru că de la dânsa se deduce că şi filialele societăţii, din restul ţârii, trebue să-şi aibă şi ele aprovizionate depozite de arme. Perchiziţia ce s’a făcut la unii membrii ai societăţii, întăreşte presupunerile de mai sus. In cameră s’a anunţat alaltăieri o interpelare în această chestie, cerând măsurile cele mai stricte în potriva lucrătorilor cari prepară revolta armată. O afacere de spionagiu în Rusia. Ziarul berlinez »Lokal-Anzeiger« află din Varşovia. Poliţia secretă a descoperit o mare afacere de trădare a unor secrete militare ruseşti. In afacerea aceasta, care se ţine încă în cel mai mare secret, sunt compromişi mai mulţi ofiţeri superiori. E vorba de un mare număr de planuri de ale fortăreţelor, cari au fost vândute Angliei. S’au făcut până acum mai multe arestări şi se vor mai face şi altele. ŞTIRILE ZILEI. — 31 Octomvrie v. Teatrul Bârsan. Pentru reprezentaţia teatrală de mâne seară se manifestă un mare interes din partea publicului românesc. Ii vom revedea pe Z. Bârsan în puternica dramă a lui Bracco şi în piesa »Un prietin« unde se zice că artistul are o foarte originală creaţie. După vânzarea biletelor d© pănă acuma suntem siguri, că mâne seară sala de la Redută va fi plină. E şi vremea să i se arate toată dragostea neobositului artist, care munceşte cu atâta tragere de inimă pentru teatrul românesc de la noi. Bilete se află de vânzare la Eremias Nepoţii, iar seara începând de la orele 7 la cassă, începutul reprezentaţiei la 8 ore precis. Eştt din temniţă. Luni seara a sosit în Lugoj, d-l Dr. Corneliu Jurca, venind din temniţa din Seghedin, unde petrecuse 8 luni de închisoare. Lugojenii au făcut vrednicului fruntaş lugojan o primire doamnă, întâmpinându-l la gară şi conducându-l într’un măreţ cortegiu la locuinţa d-sale. Din cauza epidemiei de scarlatină,care bântue în Braşov s’a închis începând cu ziua de azi pe timp de 3 săptămâni şcoala primară centrală gr. or. română de băieţi din Braşov. Au mai fost închise pe timp de 3 săptămâni şcoala civilă maghiară de fete, şcoala civilă rom. cat. de fete, şcoala primară maghiară din oraş, şcoala primară