Gazeta Transilvaniei, septembrie 1908 (Anul 71, nr. 192-215)

1908-09-26 / nr. 212

iiEIACŢIUNEA, Ministraţii la si Tipografia Sraţov, piaţa mare nr. 30. TELEFON Nr. 22S. Scrisori nefrancate nu se primesc. Manuscripte nu se retrimit. Inserate se primesc la Administraţi«*» Braşov şi la următoarele BIROURI de ANUNŢURI : in Vlona la M. Dukes Naohf., Nus. Angenteld & Emeric Lea­ner, Heinrich Schalek. A. Op­­pelik Nacht'., Anton Oppelik. In Budapesta la A. V. Qolber­­gor. Ekstein Bernat, Iuliu Lo­­opold (Vli Kryisébet-körut). Preţul Inserţiunilor: o serie garmond pe o coloana 10 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învo­ială. — RECLAME pe padina 8-a o serie 20 bani. Nr. 212 - Anul LXXI. Brașov, Vineri 26 Septemvrie (9 Octomvrie) 1908. (Număr de Duminecă 39.) Telefon: Nr. 226. GAZETA apare în ftarare ii Abonamente pentru Austro-Unnarii Pe un an 21 cor., pe șase lun 12 cor., pe trei luni 6 co~ H­rli de Dumineci 4 cor. p8 si Pentru România şi îtrim­iti’u,. Pe un ar. 40 franci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rll de Dumineca 8 fr. pa an. Se prenumeră la toate ofi­ciile poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braşov, Administraţiunea, Piaţa mare târgul Inului Nr. 80, Stagiu I. Pe un an 20 cor., pe şase luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul acasă . Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. — Un exem­­plar 10 bani. — At&t abona­mentele, c&t şi inserţiunile a se plăti înainte. ABONAM^ LA „GAZETA TRANSILVANIEI“. Cu 1 Octomvrie st. v. 1908 se deschide nou abonament pe cvartalul trei al anului, la care invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii fetei noastre. Preţul abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: Pe un an 24 coroane, pe şase luni 12 coroane, pe trei luni 6 coroane, pe o lună 2 coroane. Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şease luni 20 franci, pe trei luni 10 franci, pe o lună fr. 3.50. Abonamente numai la numărul poporal de Dumineca: Pentru Austro-Ungaria: Pe un an 4 coroane, pe şase luni 2 corone Pentru România şi străinătate: Pe un 8 an franci, pe şase luni 4 franci. ADMINISTRA­ŢI­UNEA Pace ori răsboiu? Marile evenimente ce s’au petre­cut zilele acestea, precum proclama­rea independenţei Bulgariei şi anexa­rea Bosniei şi Herţegovinei de cătră Austro-Ungaria, au adus la ordi­nea zilei, cestiunea dacă aceste eve­nimente nu vor contribui cumva la tulburarea păcei prin încurcăturile ce te pot produce? E vorba aici de o acţiune a su­veranului şi a guvernului principatu­lui bulgar şi de­ o acţiune întreprinsă de suveranul şi guvernul Austro-Un­­gariei, cari ambele s’au săvârşit în con­tra dispoziţiunilor tractatului de la Berlin. Este totuşi o deosebire însem­nată. Anexiunea Bosniei şi Herţego­vinei se razima pe­ o dispoziţiune a tratatului din Berlin prin care Austro- Ungaria a fost îndreptăţită de-a ocupa şi administra aceste ţări fără să i-să fi pus de către marile puteri un ter­min cât are să dureze ocuparea şi administrarea. Proclamarea independenţei Bul­­gariei însă aduce cu sine anexiunea din partea principatului a Rumeliei orientale, care anexiune nu e bazată pe nici un tractat. Totodată se calcă prin proclamarea independenţei dis­­poziţiunea tractatului de la Berlin după care Bulgaria a fost pusă sub suze­ranitatea Sultanului. Turcia fără îndoială va protesta în contra declarărei independenţei şi a anexiunei Rumeliei orientale de câ­­tre Bulgaria şi va protesta de­sigur şi în contra anexiunei Bosniei şi a Herţegovinei, în urma căreia Sultanul îşi pierde suveranitatea asupra aces­tor provincii ce i-a păstrat’o tracta­tul din Berlin. Adevărat că timp de treizeci de ani, de când Austro-Un­garia domneşte de fapt în Bosnia şi Herţegovina, suveranitatea Sulta­nului asupra acestor ţări ari fost numai un titlu care n’a avut nici o însemnătate practică afară doară aceea, că pe moscheele turceşti din aminti­tele ţări, era permis până acum­ să fie arborat steagul turcesc pe timpul rugăciunilor, ceeace după anexiune fireşte că nu va mai fi permis. Au­stro-Ungaria cum se vede limpede din scrisorile autografe ale Majes­­tăţei sale cătră şefii guvernelor şi cătră miniştri comuni, a căutat să mai îndulcească acţiunea sa, care to­tuşi vine în­ contrazicere cu tractatul dela Berlin, şi prin aceea, că s’a ho­tărât sâ deşerteze sandjacul Noviba­­zar de trupele ce le ţinea acolo ca garnizoană şi să-l lase cu totul în stăpânirea Turcilor. Faptul acesta este privit ca un fel de renunţare la planul de aşi es­­tinde monarchia noastră puterea până la Salonic. Iată, zice dr. Aerenthal, ne retragem trupele din Novihazar şi printr’asta recunoaştem că Turcia de azi nu mai e ce a fost acum treizeci de ani şi că nu mai aspirăm să-i luăm alt teritoriu, ci voim să trăim cu ea în pace. Bulgaria este într’o situaţiune mai puţin favorabilă faţă cu tractatul şi cu Turcia, şi nu-i rămâne decât să se provoace la voinţa poporului şi la hotărârea lui de a aduce toate jert­fele pentru apărarea independenţei sale. Proclamarea acestei indepen­denţe dă de mai multe dificultăţi. E interesant, că după cum sunt grupate marile puteri aşa stau faţă şi cu nouele evenimente, Ilusia, En­­glitera şi Franţa desaproabă purtarea porteiunui Ferdinand al Bulgariei şi nu se împacă nici cu anexiunea Bosniei. Ruşii mai ales impută prinţului Fer­dinand, că el cu Bulgarii lui vrea să facă servicii politicei germane şi că de aceea s’a făcut unealta ei favori­zând prin purtarea sa şi planurile Austro-Ungariei. Germania păstrează mare rezervă dar în fond merge mână în mână cu Austro-Ungaria şi nu e duşmană nici acţiunei bulgare. Italia ca membră a triplei alianţei este iarăşi mai reser­­vată, dar prin aceea că s’a grăbit a primi, în „principiu, propunerea Ru­siei ca să se întrunească o confe­­renţâ sau un congres pentru apla­narea definitivă a tuturor divergen­ţelor, a dat să cunoască că vrea să fie nepărtinitoare. Dintre marele puteri este Anglia care protestează mai mult contra ce­lor ce se petrec în Balcani şi dintre statele mici balcanice e Serbia şi sunt Sârbii cari, dacă ar putea, ar declara răsboiu deodată şi Bulgariei şi Aus­tro-Ungariei. Iată pe scurt situaţia. Până azi­­ preponderează speranţele în susţine­rea păcii. Dar cine garantează că ziua de mâne nu va aduce râsboiul? FOILETONUL »GAZ. TRANS.« Legenda Speranţei. (Poem­ă.) Sfârşind Dumnezeu ultima sa operă „Lumea“, răsădi în câmpul ei diferite zeităţi, cărora le dete bine­cuvântarea cerească, pornindu-le în drumul zărilor, ca fiecare să împli­nească în lume datoria pentru care erau menite. Plecă deci înaintea tuturor „în­ţelepciunea“ şi „Răbdarea“, străbat grădini cu fiori alese, aleg şi adun din toată calea, îndreaptă pretutindeni. Dar, nemulţumirea murmură în jurul lor. Ce să fie? se întreabă bătrânii zei... De prin tot locul s’aud şoapte jalnice. Desperarea tângite până şi în freamătul frunzei. Din toate unghiu­rile pare că oftează lipsa unei dorinţi neînţelese.... Oare Domnul nostru să fi uitat el ceva încă pentru complec­­tarea acestui întreg?... Şi tot între­­bându-se astfel iată că zăresc în cale, pe ţărmul unei mări întinse, „o co­pilă“, frumoasă ca soarele şi care amarnic jălea!... Cuvinte neînţelese îngânau lacrămile ei de mărgăritar şi numele Domnului răsuna ecoul sin­­gurătăţei unde se afla !........................ „O voi!... înţelepţi părinţi“, zise ea la apropierea lor, „razele Domnu­lui văd că vă împodobesc şi menirea voastră în frunte vă e scrisă, mergeţi şi spuneţi cerescului nostru iată că în treacăt uitatu-m’a!... Din suflarea lui divină sunt şi eu ca voi născută, dar lăsatu-m’a fără nume şi sarcină în mijocul acestui neînţeles.... Nu sfârşi însă vorba şi iată că glasul lui Dumnezeu despică văzdu­hul cuvântând : „De­oarece ai fost uitată îţi voiu ursi ca să trăieşti veci­nie şi d’apururea să încolţeşti în tot locul, iar numele tău fie „Speranţa“. Tu eşti cea de pe urmă făptură din­tre solii împărăţiei mele. — Deci până la venirea mea „de apoi“, zâmbeşte fiecărui trecător al pământului unde te las — şi atunci fi-vei cea dintâiu pe care voiu ridica-o lor.... Zis aceasta, — şi totul reluă tă­cerea. Undele mărei amuţiră, razele apuneau în taină pe întinsul luciului lor, zefirul încetă suflarea, greerul câmpului adormi şi el!... Numai ecoul unei lungi depărtări vibra în aer dulce, dulce de tot numele: „Speranţa“, „Speranţa“............................................... De-atunci Speranţa încolţi peste tot, veselia luă loc pe faţa tuturor, veacuri trecură şi vor trece „şi ni­mic “ fără „Speranţă“. Lupta în contra votului plural conti­nuă în întreaga ţară. Dumineca trecută au ţinut Românii din cercul Sebeşului să­sesc o mare întrunire, la care au luat parte vre­o 4000 Români. In contra votului plural au rostit discursuri energice şi în­sufleţite deputaţii I. Maniu, Vlad, advocaţii Dr. Liviu Lemenyi, Bojiţa, Dr. Lazar şi d-nii O. Goga şi Dr. Comşa. Comitetul central al partidului slo­vac a ţinut Sâmbătă o şedinţă, în care a hotărât ca Slovacii să meargă mână în mână cu toate partidele din ţară, cari vor lupta contra votului plural. Pe zilele vii­toare s-au convocat numeroase­­întruniri slovace. Partidul ţărănesc ungar a ţinut Du­mineca trecută 43 adunări în comitatele Hajdu, Bihor, Szabolcs şi Sătmar, în care au hotărât să sprijinească din toate pute­rile la greva generală politică, ce au de Lucreţia Căpitan Stergeanul-Piso. Inalţă-te! S’avântă şoimii ’n nesfârşitul zării, Se şterge, piere ’n largurile-albastre, Adânc sub el prin ceaţă viorie Şî­ înalţă munţii culmile sihastre. Şi e lumină sfântă şi curată... Dar jos, mai jos în văi, sub văl de ceaţă gând s’o declare socialiştii în care se va prezenta dietei proiectul votului plural. Socialiştii din întreaga ţeară ţin aproape zilnic adunări contra votului plu­ral. Socialiştii proiectează declararea gre­vei generale, dacă nu se va retrage votul plural. Fostul ministru Kristoffy şi votul plural. La un banchet aranjat zilele tre­cute de o parte ai vechilor liberali, Kris­toffy a ţinut un mare discurs, în care a vorbit îndeosebi despre reforma electorală şi votul plural al lui Andrassy. După Kristoffy votul plural nu numai că nu va întări elementul maghiar, din potrivă îl va slăbi. Dovedeşte cu statistica în mână că dintre toţi economii mici ai ţării, Ma­ghiarii dovedesc numai 399%, iar străinii 60­^, că prin urmare deja aci începe pierderea elementului maghiar. A mai spus Kristoffy, că introducerea plura­lităţii stă în contrazicere flagrantă cu pactul, căci pe baza pactului guvernul a luat angajamentul de a da un« proiect ■»cel puţin atât de larg ca al lui Kristoffy«. Mai semnificative sunt însă cuvintele ros­tite de Kristoffy ca de încheiere: »Eu am urmărit cu introducerea reformei elec­torale un singur scop şi anume ca să se curme în ţara aceasta situaţia desperată, ca aici să domnească numai 2—3 familii, de la a căror întrecere, vanitate şi interese să depindă soartea şi desvoltarea ţării întregi«. Anexarea Bosniei şi Herţegovinei la Austro-Ungaria. In timp de patru zile s’au pe­trecut în constelaţia politică din Bal­cani două evenimente însemnate, a căror urmări astăzi încă nu se pot prevedea cu siguranţă. Lunia trecută a fost proclamat principatul Bulgariei regat independent, iar cri Maj. Sa Monarchul a adresat o proclamaţiune cătră poporaţiunea Bosniei şi Her­ţegovinei, în care se spune, că a sosit timpul a acorda ambelor ţări institu­­ţiuni constituţionale şi a creea astfel basa legală pentru representarea do­rinţelor şi necesităţilor populaţiunei provinciilor ocupate. Despre această hotărâre a sa Maj. Sa a încunoştiinţat prin autografe speciale pe miniştrii lor. Aehrenthal şi Burian şi pe prim­­miniştrii Wekerle şi Beck ordonân­­du-le sâ supună parlamentelor pro­iectele de legi referitoare la anexarea Bosniei şi Herţegovinei. Pierdut în fumuri tânguie-şi oraşul înfrigurata, neagra lui viaţă. Şi pismă-i pretutindeni jos acolo Şi patimi bolnave-şi sporesc gunoiul — Fii, suflete, tu şoimul înălţimii La şoim în cer n’ajunge ’n veci noroiul! Vasi’le Stoica. Poveste din Peru de Multatuli. (Fine.) »O, dar Telesco într’adins îmi lăsă mie biruinţa, el cu numele tău îşi omora pofta de mărire!« »De ai şti, în ce versuri admirabile te-a preamărit pe tine Rusko !« »Şi în ce melodii divine te-a cântat pe tine Telesco !« »Gândeşte, că Kusko ar muri, dacă nu l’ai iubi pe el singur.« »Dar crezi că Telesco, ar mai putea trăi, fără de-a avea dragostea ta?« »Şi pe tine Kusko şi pe tine Telesco, vă iubesc ! zise în sfârşit fata. Vă jur pe strălucitoarea lumină, că nu ştiu pe care

Next