Gazeta Transilvaniei, septembrie 1908 (Anul 71, nr. 192-215)
1908-09-26 / nr. 212
iiEIACŢIUNEA, Ministraţii la si Tipografia Sraţov, piaţa mare nr. 30. TELEFON Nr. 22S. Scrisori nefrancate nu se primesc. Manuscripte nu se retrimit. Inserate se primesc la Administraţi«*» Braşov şi la următoarele BIROURI de ANUNŢURI : in Vlona la M. Dukes Naohf., Nus. Angenteld & Emeric Leaner, Heinrich Schalek. A. Oppelik Nacht'., Anton Oppelik. In Budapesta la A. V. Qolbergor. Ekstein Bernat, Iuliu Loopold (Vli Kryisébet-körut). Preţul Inserţiunilor: o serie garmond pe o coloana 10 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifă şi învoială. — RECLAME pe padina 8-a o serie 20 bani. Nr. 212 - Anul LXXI. Brașov, Vineri 26 Septemvrie (9 Octomvrie) 1908. (Număr de Duminecă 39.) Telefon: Nr. 226. GAZETA apare în ftarare ii Abonamente pentru Austro-Unnarii Pe un an 21 cor., pe șase lun 12 cor., pe trei luni 6 co~ Hrli de Dumineci 4 cor. p8 si Pentru România şi îtrimiti’u,. Pe un ar. 40 franci, pe şase luni 20 fr., pe trei luni 10 fr. N-rll de Dumineca 8 fr. pa an. Se prenumeră la toate oficiile poştale din întru şi din afară şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braşov, Administraţiunea, Piaţa mare târgul Inului Nr. 80, Stagiu I. Pe un an 20 cor., pe şase luni 10 cor., pe trei luni 5 cor. Cu dusul acasă . Pe un an 24 cor., pe şase luni 12 cor., pe trei luni 6 cor. — Un exemplar 10 bani. — At&t abonamentele, c&t şi inserţiunile a se plăti înainte. ABONAM^ LA „GAZETA TRANSILVANIEI“. Cu 1 Octomvrie st. v. 1908 se deschide nou abonament pe cvartalul trei al anului, la care invităm pe toţi amicii şi sprijinitorii fetei noastre. Preţul abonamentului: Pentru Austro-Ungaria: Pe un an 24 coroane, pe şase luni 12 coroane, pe trei luni 6 coroane, pe o lună 2 coroane. Pentru România şi străinătate: Pe un an 40 franci, pe şease luni 20 franci, pe trei luni 10 franci, pe o lună fr. 3.50. Abonamente numai la numărul poporal de Dumineca: Pentru Austro-Ungaria: Pe un an 4 coroane, pe şase luni 2 corone Pentru România şi străinătate: Pe un 8 an franci, pe şase luni 4 franci. ADMINISTRAŢIUNEA Pace ori răsboiu? Marile evenimente ce s’au petrecut zilele acestea, precum proclamarea independenţei Bulgariei şi anexarea Bosniei şi Herţegovinei de cătră Austro-Ungaria, au adus la ordinea zilei, cestiunea dacă aceste evenimente nu vor contribui cumva la tulburarea păcei prin încurcăturile ce te pot produce? E vorba aici de o acţiune a suveranului şi a guvernului principatului bulgar şi de o acţiune întreprinsă de suveranul şi guvernul Austro-Ungariei, cari ambele s’au săvârşit în contra dispoziţiunilor tractatului de la Berlin. Este totuşi o deosebire însemnată. Anexiunea Bosniei şi Herţegovinei se razima pe o dispoziţiune a tratatului din Berlin prin care Austro- Ungaria a fost îndreptăţită de-a ocupa şi administra aceste ţări fără să i-să fi pus de către marile puteri un termin cât are să dureze ocuparea şi administrarea. Proclamarea independenţei Bulgariei însă aduce cu sine anexiunea din partea principatului a Rumeliei orientale, care anexiune nu e bazată pe nici un tractat. Totodată se calcă prin proclamarea independenţei dispoziţiunea tractatului de la Berlin după care Bulgaria a fost pusă sub suzeranitatea Sultanului. Turcia fără îndoială va protesta în contra declarărei independenţei şi a anexiunei Rumeliei orientale de câtre Bulgaria şi va protesta desigur şi în contra anexiunei Bosniei şi a Herţegovinei, în urma căreia Sultanul îşi pierde suveranitatea asupra acestor provincii ce i-a păstrat’o tractatul din Berlin. Adevărat că timp de treizeci de ani, de când Austro-Ungaria domneşte de fapt în Bosnia şi Herţegovina, suveranitatea Sultanului asupra acestor ţări ari fost numai un titlu care n’a avut nici o însemnătate practică afară doară aceea, că pe moscheele turceşti din amintitele ţări, era permis până acum să fie arborat steagul turcesc pe timpul rugăciunilor, ceeace după anexiune fireşte că nu va mai fi permis. Austro-Ungaria cum se vede limpede din scrisorile autografe ale Majestăţei sale cătră şefii guvernelor şi cătră miniştri comuni, a căutat să mai îndulcească acţiunea sa, care totuşi vine în contrazicere cu tractatul dela Berlin, şi prin aceea, că s’a hotărât sâ deşerteze sandjacul Novibazar de trupele ce le ţinea acolo ca garnizoană şi să-l lase cu totul în stăpânirea Turcilor. Faptul acesta este privit ca un fel de renunţare la planul de aşi estinde monarchia noastră puterea până la Salonic. Iată, zice dr. Aerenthal, ne retragem trupele din Novihazar şi printr’asta recunoaştem că Turcia de azi nu mai e ce a fost acum treizeci de ani şi că nu mai aspirăm să-i luăm alt teritoriu, ci voim să trăim cu ea în pace. Bulgaria este într’o situaţiune mai puţin favorabilă faţă cu tractatul şi cu Turcia, şi nu-i rămâne decât să se provoace la voinţa poporului şi la hotărârea lui de a aduce toate jertfele pentru apărarea independenţei sale. Proclamarea acestei independenţe dă de mai multe dificultăţi. E interesant, că după cum sunt grupate marile puteri aşa stau faţă şi cu nouele evenimente, Ilusia, Englitera şi Franţa desaproabă purtarea porteiunui Ferdinand al Bulgariei şi nu se împacă nici cu anexiunea Bosniei. Ruşii mai ales impută prinţului Ferdinand, că el cu Bulgarii lui vrea să facă servicii politicei germane şi că de aceea s’a făcut unealta ei favorizând prin purtarea sa şi planurile Austro-Ungariei. Germania păstrează mare rezervă dar în fond merge mână în mână cu Austro-Ungaria şi nu e duşmană nici acţiunei bulgare. Italia ca membră a triplei alianţei este iarăşi mai reservată, dar prin aceea că s’a grăbit a primi, în „principiu, propunerea Rusiei ca să se întrunească o conferenţâ sau un congres pentru aplanarea definitivă a tuturor divergenţelor, a dat să cunoască că vrea să fie nepărtinitoare. Dintre marele puteri este Anglia care protestează mai mult contra celor ce se petrec în Balcani şi dintre statele mici balcanice e Serbia şi sunt Sârbii cari, dacă ar putea, ar declara răsboiu deodată şi Bulgariei şi Austro-Ungariei. Iată pe scurt situaţia. Până azi preponderează speranţele în susţinerea păcii. Dar cine garantează că ziua de mâne nu va aduce râsboiul? FOILETONUL »GAZ. TRANS.« Legenda Speranţei. (Poemă.) Sfârşind Dumnezeu ultima sa operă „Lumea“, răsădi în câmpul ei diferite zeităţi, cărora le dete binecuvântarea cerească, pornindu-le în drumul zărilor, ca fiecare să împlinească în lume datoria pentru care erau menite. Plecă deci înaintea tuturor „înţelepciunea“ şi „Răbdarea“, străbat grădini cu fiori alese, aleg şi adun din toată calea, îndreaptă pretutindeni. Dar, nemulţumirea murmură în jurul lor. Ce să fie? se întreabă bătrânii zei... De prin tot locul s’aud şoapte jalnice. Desperarea tângite până şi în freamătul frunzei. Din toate unghiurile pare că oftează lipsa unei dorinţi neînţelese.... Oare Domnul nostru să fi uitat el ceva încă pentru complectarea acestui întreg?... Şi tot întrebându-se astfel iată că zăresc în cale, pe ţărmul unei mări întinse, „o copilă“, frumoasă ca soarele şi care amarnic jălea!... Cuvinte neînţelese îngânau lacrămile ei de mărgăritar şi numele Domnului răsuna ecoul singurătăţei unde se afla !........................ „O voi!... înţelepţi părinţi“, zise ea la apropierea lor, „razele Domnului văd că vă împodobesc şi menirea voastră în frunte vă e scrisă, mergeţi şi spuneţi cerescului nostru iată că în treacăt uitatu-m’a!... Din suflarea lui divină sunt şi eu ca voi născută, dar lăsatu-m’a fără nume şi sarcină în mijocul acestui neînţeles.... Nu sfârşi însă vorba şi iată că glasul lui Dumnezeu despică văzduhul cuvântând : „Deoarece ai fost uitată îţi voiu ursi ca să trăieşti vecinie şi d’apururea să încolţeşti în tot locul, iar numele tău fie „Speranţa“. Tu eşti cea de pe urmă făptură dintre solii împărăţiei mele. — Deci până la venirea mea „de apoi“, zâmbeşte fiecărui trecător al pământului unde te las — şi atunci fi-vei cea dintâiu pe care voiu ridica-o lor.... Zis aceasta, — şi totul reluă tăcerea. Undele mărei amuţiră, razele apuneau în taină pe întinsul luciului lor, zefirul încetă suflarea, greerul câmpului adormi şi el!... Numai ecoul unei lungi depărtări vibra în aer dulce, dulce de tot numele: „Speranţa“, „Speranţa“............................................... De-atunci Speranţa încolţi peste tot, veselia luă loc pe faţa tuturor, veacuri trecură şi vor trece „şi nimic “ fără „Speranţă“. Lupta în contra votului plural continuă în întreaga ţară. Dumineca trecută au ţinut Românii din cercul Sebeşului săsesc o mare întrunire, la care au luat parte vreo 4000 Români. In contra votului plural au rostit discursuri energice şi însufleţite deputaţii I. Maniu, Vlad, advocaţii Dr. Liviu Lemenyi, Bojiţa, Dr. Lazar şi d-nii O. Goga şi Dr. Comşa. Comitetul central al partidului slovac a ţinut Sâmbătă o şedinţă, în care a hotărât ca Slovacii să meargă mână în mână cu toate partidele din ţară, cari vor lupta contra votului plural. Pe zilele viitoare s-au convocat numeroaseîntruniri slovace. Partidul ţărănesc ungar a ţinut Dumineca trecută 43 adunări în comitatele Hajdu, Bihor, Szabolcs şi Sătmar, în care au hotărât să sprijinească din toate puterile la greva generală politică, ce au de Lucreţia Căpitan Stergeanul-Piso. Inalţă-te! S’avântă şoimii ’n nesfârşitul zării, Se şterge, piere ’n largurile-albastre, Adânc sub el prin ceaţă viorie Şî înalţă munţii culmile sihastre. Şi e lumină sfântă şi curată... Dar jos, mai jos în văi, sub văl de ceaţă gând s’o declare socialiştii în care se va prezenta dietei proiectul votului plural. Socialiştii din întreaga ţeară ţin aproape zilnic adunări contra votului plural. Socialiştii proiectează declararea grevei generale, dacă nu se va retrage votul plural. Fostul ministru Kristoffy şi votul plural. La un banchet aranjat zilele trecute de o parte ai vechilor liberali, Kristoffy a ţinut un mare discurs, în care a vorbit îndeosebi despre reforma electorală şi votul plural al lui Andrassy. După Kristoffy votul plural nu numai că nu va întări elementul maghiar, din potrivă îl va slăbi. Dovedeşte cu statistica în mână că dintre toţi economii mici ai ţării, Maghiarii dovedesc numai 399%, iar străinii 60^, că prin urmare deja aci începe pierderea elementului maghiar. A mai spus Kristoffy, că introducerea pluralităţii stă în contrazicere flagrantă cu pactul, căci pe baza pactului guvernul a luat angajamentul de a da un« proiect ■»cel puţin atât de larg ca al lui Kristoffy«. Mai semnificative sunt însă cuvintele rostite de Kristoffy ca de încheiere: »Eu am urmărit cu introducerea reformei electorale un singur scop şi anume ca să se curme în ţara aceasta situaţia desperată, ca aici să domnească numai 2—3 familii, de la a căror întrecere, vanitate şi interese să depindă soartea şi desvoltarea ţării întregi«. Anexarea Bosniei şi Herţegovinei la Austro-Ungaria. In timp de patru zile s’au petrecut în constelaţia politică din Balcani două evenimente însemnate, a căror urmări astăzi încă nu se pot prevedea cu siguranţă. Lunia trecută a fost proclamat principatul Bulgariei regat independent, iar cri Maj. Sa Monarchul a adresat o proclamaţiune cătră poporaţiunea Bosniei şi Herţegovinei, în care se spune, că a sosit timpul a acorda ambelor ţări instituţiuni constituţionale şi a creea astfel basa legală pentru representarea dorinţelor şi necesităţilor populaţiunei provinciilor ocupate. Despre această hotărâre a sa Maj. Sa a încunoştiinţat prin autografe speciale pe miniştrii lor. Aehrenthal şi Burian şi pe primminiştrii Wekerle şi Beck ordonându-le sâ supună parlamentelor proiectele de legi referitoare la anexarea Bosniei şi Herţegovinei. Pierdut în fumuri tânguie-şi oraşul înfrigurata, neagra lui viaţă. Şi pismă-i pretutindeni jos acolo Şi patimi bolnave-şi sporesc gunoiul — Fii, suflete, tu şoimul înălţimii La şoim în cer n’ajunge ’n veci noroiul! Vasi’le Stoica. Poveste din Peru de Multatuli. (Fine.) »O, dar Telesco într’adins îmi lăsă mie biruinţa, el cu numele tău îşi omora pofta de mărire!« »De ai şti, în ce versuri admirabile te-a preamărit pe tine Rusko !« »Şi în ce melodii divine te-a cântat pe tine Telesco !« »Gândeşte, că Kusko ar muri, dacă nu l’ai iubi pe el singur.« »Dar crezi că Telesco, ar mai putea trăi, fără de-a avea dragostea ta?« »Şi pe tine Kusko şi pe tine Telesco, vă iubesc ! zise în sfârşit fata. Vă jur pe strălucitoarea lumină, că nu ştiu pe care