Gazeta Transilvaniei, mai 1910 (Anul 73, nr. 95-110)
1910-05-01 / nr. 95
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI, nume pe Iacob Weltner şi Eduard Baron. Candidaţii îşi vor desfăşura programul Luni, la oarele 3 d. a. în sala de la hotel Central. * Pasivitate. in cercul electoral al Şenghiurei (Bega-Szentgyörgy) alegătorii români sunt în minoritate. Au hotărât deci să râmâie în pasivitate, faţă de candidaţii unguri ai cercului. Spre acest scop fruntaşii Românilor din cerc au lansat următorul apel, cătră alegători : Români! Ştim, că noi Românii în cercul nostru electoral nu putem învinge cu candidatul nostru naţionalist Vincenţiu Petroviciu, dacă nu ţin cu noi şi Nemţii, Sârbii şi Slovacii. intre împrejurările de astăzi — durere — aceşti fraţi de suferinţă nu ţin cu noi, fiind orbiţi de făgăduinţele lucitoare ale duşmanilor noştri politici, făgăduinţe ţinute pe buze numai, dar nu şi în inimi cum ne am convins despre aceasta de atâtea ori. Stând astfel lucrurile, noi ne-am hotărât să nu candidăm de astă-dată şi ca să nu fim acuzaţi de trădarea steagului nostru naţional, noi ne-am hotărât să nu votăm nici cu Papp Geza şi nici cu Kardos Samu, — căci nici unul nu ne vrea binele şi nici unul nu e pentru votul universal curat, cum l-am dori noi şi programul nostru naţional. Deci vă sfătuim Români, să şedeţi acasă. Nu vă vindeţi voturile voastre pentru un blid cu linte şi nu daţi duşmanilor noştri politici înşivă sabia în mână, cu care să ne reteze capul. Atâta, pentru cinstea noastră naţională. Trăiască Românii! Şenghiura, la 9 Maiu 1910. Vincenţiu Petroviciu preot, Dr. Dimitrie Chiroi advocat, Valeriu Magdu preot, Ioan Popescu preot. * Turneuri electorale. D-l O. Goga va vizita Duminecă trei comune ale cercului său Chişineu, desfăşurându-şi programul. La orele 10 a. m. va vorbi în Chereluş, la oara 1 în Sinitea, iar după amiazi la 4 în comuna Zărand. — Păi. Terenţiu Oprean candidatul cercului Zichyfalva, îşi începe turneul său la 15 Mai, în comuna Margitta înainte de prânz, în aceeaşi zi d. a. la 4 ore îşi va ţinea programul în Szt-Jănos. In 16 a. m. la 11 ore în Zichyfalva, la 5 ore în Gaiulmare, care a inventat acest mijloc. Ştiam, că ouăle fierte moi sunt nutritoare şi în urma conţinutului lor de fosfor au influenţă asupra materiei nervoase a creerilor, dar ca politicienilor să le dai minte cu ouă clocite, asta e cea mai mare invenţie a veacului al douăzecelea. De bieţii fii ai lui Israil e mai rău. Ei ce vor mai mânca, dacă nu sunt pui, raţe gâşte? Vor trebui să mânce carne de porc şi de vită. Sărmanii să-şi calce legea. Aceasta i-o pot mulţămi numai antisemitului conte Khuen Hedervăry. In tot răul e şi ceva bine. De gubă în ouă, dar cel puţin croitorilor li s’a înmulţit lucrul şi importul de stofe din Austria a crescut. Contele Tisza, contele Apponyi şi alţii vor trebui să-şi facă barem 5—6 rânduri de vestminte până la nouăle alegeri. Părintelui Mangra de va mai umbla mult pe la Arad, îi vor trebui 3—4 reverenzi. Cazacilor! Vă învăţăm noi! Ori faceţi politică pe placul nostru, ori de nu, Mărie radă ouăle de sub clacă. Moţii noştri au o zicală: Paguba ca paguba, da-mi plăcii cum marse ! N. F. Sinoadele bisericei gr.-or. române. Sinodul archidiscezar. — Raport special — Sibiiu, 12 Mai n. Şedinţa a patra. S-a deschis la oarele 9 dimineaţa, joi în 12 Maiu n. prin I. P. Sav archiepiscopul şi Mitropolitul Ioan Meţianu. Notar de şedinţă Dr. Nerva Oncu. După verificarea procesului verbal şi acordarea concediului cerut de dep. Dr. I. Popescu, se întră în ordinea de zi. Comisiunea verificatoare îşi prezentează raportul în chestia alegerii deputaţilor mireni din cercul electoral al Iliei mureşene. Raportorul Dr. Octavian Vasu despune în mod amănunţit resultatul cercetării efectuate, la însărcinarea consistoriului, din partea protopresbiterului Iosif Morariu. Constată, că cercetarea făcută e mancă şi nu oferă bază suficientă pentru aducerea unei hotărâri drepte. Inşiră mancităţile, cari sunt de delăturat. Propune apoi întregirea cercetării cu privire la împrejurările, cari nău sunt încă destul de lămurite. Preciseaza, că in ce direcţie este a se face întregirea cercetării. Vorbeşte în chestie deputatul Nicolae Ivan, care laudă zelul comisiunei verificatoare, cu care a studiat aceasta afacere. Crede însă, că întregirea cercetării e de prisos. Cei aleşi au majoritatea, deci ţine că mai bine e, dacă se verifică deputaţii aleşi. Propune verificarea, cu delăturarea propunerei comisiunei. Deput. Vasile Dămian, constată, că sinodul din anul trecut a adus conclus cum are să se facă cercetarea. Comisiunea constată, că nu s-a satisfăcut acestui conclus, decide, sine înțeles, că cercetarea trebue să fie continuată. Deputatul Dr Petru Span e pentru acceptarea propunerei deput. Nie. Ivan, adecă pentru verificare. Deputatul Arseniu Vlaicu e pentru primirea prop. comis, verificătoare, deput. Demetriu Comșa asemenea, iar în urmă se pune la vot propunerea de verificare care se primește cu 20 contra 18, date pentru propunerea comisiunei verificatoare. Deputatul Parteniu Gosma propune să se pună la ordinea zilei alegerile pentru întregirea consiatorului arhidiecezan. Se primeşte. Sunt de ales doi membri ordinari în senatul strâns bisericesc. Prezidiul numeşte scrutinători pa P. C. Lor ,Archimandritul Dr. Puşcariu şi Protosincelul Dr. Eusebiu R. Roşca împreună cu deputatul sinodal Parteniu Cosma. Se ceteşte apelul nominal şi deputaţii sinodali îşi dau buletinele. Se constată că au votat 48 de deputaţi. Se face scrutiniul, cu rezultatul următor: Lazar Triteanu, a primit 38 voturi şi Galacteon Şagău. 30 voturi. Pe ambii presidiul îi declară aleşi. Se face acum alegerea a doi asesori onorari în senatul bisericesc. Se dau buletinele, se face scrutiniul, şi se declară aleşi: Dr. Vasile Bologa, cu 32 voturi, Demetriu Moldovan cu 28 voturi. 1. P. S. S. îi declară aleşi. Se face alegerea unui asesor onorar în senatul şcolar, în locul asesorului Moldovan, trecut la senatul bisericesc. Iese ales din urnă profesorul seminarial Dr. Vasile Stan, cu 26 voturi. Se declară ales. In fine se alege un membru onorar în senatul epitropesc, în persoana d-lui Demetriu Câmpean, care a întrunit 25 voturi. Fiind terminate alegerile, se pune la la ordinea zilei raportul comisiunei organizatoare, în chestia fondului cultural arhidiecesan. Raportorul Nicolae Ivan, ceteşte raportul consistorului archidiecezan către sinod, şi propune ca sinodul să iee cu aprobare la cunoştinţă demersurile făcute din partea conzistorului cu privire la folosirea şi augmentarea fondului cultural, şi să-l invite să încazeze cu rigoare toate restanţele, iar în sesiunea proximă să prezinte literele fundaţionale ale acestui fond. Vorbeşte la obiect deputatul Arseniu Vlaicu, care primeşte propunerea comisiunei, dar cere ca contribuirile învăţătorilor la fondul cultural să se reducă dela două procente la un procent. Deputatul Demetriu Comşa e nemulţămit cu rezultatul încassării cotizaţiunilor dela singuraticii contribuenţi. Ar dori ca consisorul să facă studiu şi se afle alt mod de contribuire şi de încassare. Deputatul Dr. Petru Span e pentru reducerea procentelor de contribuire de la 2 la unu pentru toţi contribuenţii şi pentru stabilirea unui termin de contribuție de es. de 10 ani. Mai vorbesc deputaţii Demetriu Moldovai, şi Ioan I. Lapădatu primul pentru propunerea comisiunei, al doilea pentru alimentarea fondului din alte isvoare, din contribuiri benevole, iar procentele să se reducă de la 2 la unu. P. C. Sa Arhimandritul Dr. Ilarion Puşcariu, rectifică o afirmare a antevorbitorului, anume că credincioşii altor biserici ar jertfi mai mult pentru bisericile lor decât credincioşii bisericei noastre, căci adevărul e, că nimeni nu jertfeşte atâta pentru biserică ca credincioşii noştri. Deputatul Lapădatu se esplică, iar deputatul Dr. Şenchea pledează pentru primirea propunerii comisiunei organizatoare cu privire la fondul cultural. Asemenea şi deputatul V. Damian. Mai vorbeşte Arseniu Vlaicu pentru propunerea sa, iar raportorul pentru propunerea comisiunei organizatoare. In urmă I. P. S. S. Arhiepiscopul şi Metropolitul Ioan Meţianu lămureşte chestia în mod convingător, iar sinodul primeşte propunerea comisiunei organizatoare, votând pentru propunerea d-nului Vlaicu numai propunătorul singur. Tot deputatul N. Ivan raportează în chestia completării gimnaziului din Brad şi a ridicării unei zidiri noi pe seama gimnaziului. Ceteşte raportul conzistoriului archidiecezan cătră sinod. Propune, ca edificarea noului gimnaziu să o facă archidieceza, ca proprietară a gimnaziului, folosind în scopul acesta suma colectată, iar ce nu se ajunge să anticipeze din fondurile sale, căutând apoi, ca suma dată să fie acoperită din continuarea colectei şi eventual din esoperarea unui ajutor de stat de la guvernul ţării. 1. P. S. S. Arhiepiscopul şi Metropolitul Ioan Meţianu crede, că espedientul cel mai corect ar fi dacă propunerea va fi predată conzistoriului, ca să ţină pertractări cu reprezentanţa şi comitetul gimnaziului din Brad. Deputatul Parteniu Gosma propune încheierea şedinţei. Se primeşte. Se anunţă şedinţa proximă pe ziua următoare, la orele 9. * Programul partidului naţionalistdemocrat din Român a votat în consfătuirea de la 23—24 April 1910. A. Politica externă. O politică externă, care, plecând de la conştiinţa unităţii neamului şi a intereselor lui ,solidare în toate privinţele, să întrebuinţeze cu înţelepciune toate împrejurările potrivite ce se oferă, fără a se angaja în costisitoare şi primejdioase alianţe cu Puterile mari, şi să caute în acelaşi timp şi apropiarea de vecinii României în Peninsula Balcanică, dobândind în această unire locul hotărâtor ce se cuvine de drept şi după toată tradiţia istorică României. B. Politica internă. — Reforme privitoare la clasa ţărănească. 2. Revizuirea operei de împroprietărire dela 1864, în sensul de a se întregi împroprietărirea acolo unde s-a dat cu lipsă şi de a se înlătura usurpatorii acestor pământuri. 3. Coloursarea pe moşiile statului cu plugari români aleşi şi întemeierea de ferme-model, cu anexe de industrii agricole. 4. Hrănirea Casei Rurale, prefăcută în instituţie de stat, cu excedentul budgetar şi cumpărarea de cătră această Casă a moşiilor de la Societăţile de asigurare şi Instituţiile de binefacere. 5. Interzicerea dreptului de a se aduce lucrători agricoli străini, întrucât în ţară sunt lucrători români disponibili şi creare, unui oficiu permanent al muncii. 6 Desfiinţarea prestaţiei. 7. Desfiinţarea capitaţieiimpositului personal şi aşezarea unui imposit progresiv pe venit. 8. Cadastrarea proprietăţii imobilare. 9. Organizarea administrativă a proprietăţii moşnenilor aflaţi în indivisiune şi comasarea proprietăţii individuale. 10. încurajarea industriei casnice ţărăneşti. 11. Interzicerea dreptului pentru străini de a lua moşii în arendă. 12. Oprirea prin lege a stabilirii Evreilor la sate. 14. Desfiinţarea tutelei statului asupra Băncilor populare şi constituirea lor în federaţii independente. 15. Desvoltarea cooperaţiei rurale şi preferarea obştiilor săteşti la antreprise şi furnituri, faţă cu oricine alţii, la preţuri egale. 16. Ţinerea în seanţă a vechiului drept vicinal (protimisis)faţă de sătenii din satele apropiate, la vânzarea\de moşii. 17. Sporirea impositului^pentru aceia cari nu-şi caută singuri moşiile^ 18. Stabilirea In dreptul ^succesoral al unui minimum în împărţirea proprietăţii ţărăneşti. Reforme privitoare la ciot-_de mijloc. 19. Reformarea în sens practic a şcolilor de comerţ şi meserii şi acordarea; lege de garanţii şi de ajutoare materiale absolvenţilor români. 20. Crearea de şcoli practice de industrie şi comerţ şi instalarea în regiunile ameninţate de concurenţa străinilor şi a unor depozite de produse şi mărfuri pentru vânzarea en-gros a acestor mărfuri la comercianţii români. 21. Crearea unui credit comercial şi industrial, pentru ajutorarea comercianţilor şi industriaşilor români. 22. înlăturarea streinilor de la furnituri şi lucrări şi acordarea lor de preferinţă la asociaţii de meseriaşi români. 23. Scutirea de patentă pe timp de un an de zile a micilor întreprinderi comerciale şi industriale româneşti. 24. Naţionalizarea industriilor care se bucură de favoarea legilor protecţioniste. 25. Măsuri de înfrânare a falimentelor frauduloase și înfrânarea cartelurilor și trusturilor comerciale și industriale; schimbarea legilor comerciale în sensul infrânării moratoriilor. 26. Declararea și verificarea capitalului initial al comerciantului începător, de către camerele de comerț. 27. Asigurarea lucrătorilor şi muncitorilor români în contra accidentelor muncii şi bătrâneţelor, cu proteguirea muncii, minorilor şi femeilor în fabrici. 28. Monopolul asigurărilor de către stat. 29. Organizarea pe nouă caze arbitrale a legislaţiei privitoare la conflictele muncii. 30. Transformarea docurilor, făcându-se din ele debuşeuri de căpetenie ale producţiei agricole şi industriale româneşti. 31. înlăturarea tarifelor privilegiate de la C. F. R. pentru societăţile străine. Reforme privitoare la clasa dirigentă. 31. Naţionalizarea învăţământului şi a educaţiei în şcoală, fără a se excepta şcolile particulare. 33. Apropierea universităţilor de desvoltarea şi nevoile actuale ale neamului şi autonomia lor desăvârşită. 34. Organizarea autonomă a clerului şi crearea unui fond religionar. 35 Şcoli de administraţie, inamovibilitatea administrativă a tuturor funcţionarilor statului, judeţului şi comunei. 36. îmbunătăţirea situaţiei materiale a corpului didactic. 37. încurajarea mişcării artistice naţionale. 38. Crearea unei Academii comerciale în porturile dunărene Galaţi şi Brăila, pentru formarea înaltei culturi comerciale şi industriale. Reforme cu caracter general. 39 Ridicarea oştirii române până la o putere măcar îndoită faţă de aceia a oricărui stat balcanic şi educaţia militară a poporului. 40. Scoaterea Evreilor din armată. 41. Monopolul alcoolului şi educaţia antialcoolică prin şcoală şi armată. Sinodul diecezei Aradului. Din hotărârile mai însemnate aduse în şedinţele de Miercuri reţinem următoarele : In afacerea propunerei învăţământului în limba maghiară în şcoalele de repetiţie se decide, ca conzistoriul aradan să remonstreze la ministru şi totoddată să recerce conzistoriul metropolitan, ca şi acesta să remonstreze la guvern în cauza învăţământului din şcoalele de sepetiţie pentru întreaga metropolie. In ce priveşte constatarea din raportul general al Conzistoriului privitor la rezultatul insuficient în învăţământ, Sinodul decide, In considerare, că fiecare popor în şcoalele poporale eementare numai în limba sa maternă poate fi instruit şi fiind că articolul de lege XXVII din 1907 împiedecă în şcoalele elementare instruirea tineretului in limba maternă, prin ce învăţământul elementar sufere, sinodul recearcă Conzistoriul metropolitan, ca acesta prin o reprezentaţiune să recerce guvernul a lua dispoziţiuni pentru modificarea articolului de lege XXVII din 1907 în acel sens, ca tineretul din şcoalee poporale să fie instruit numai în limba sa maternă şi pentru înlăturarea condiţiunilor grele, sub cari se dau ajutoare de stat şcoalelor confesionale. Nr. 95 —1910.