Gazeta Transilvaniei, mai 1910 (Anul 73, nr. 95-110)

1910-05-01 / nr. 95

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI, nume pe Iacob Weltner şi Eduard Baron. Candidaţii îşi vor desfăşura programul Luni, la oarele 3 d. a. în sala de la hotel Central. * Pasivitate. in cercul electoral al Şenghiurei (Bega-Szentgyörgy) alegătorii români sunt în minoritate. Au hotărât deci să râmâie în pasivitate, faţă de candidaţii unguri ai cer­cului. Spre acest scop fruntaşii Românilor din cerc au lansat următorul apel, cătră alegători : Români! Ştim, că noi Românii în cercul nos­tru electoral nu putem învinge cu candi­datul nostru naţionalist Vincenţiu Petro­­viciu, dacă nu ţin cu noi şi Nemţii, Sârbii şi Slovacii. intre împrejurările de astăzi — du­rere — aceşti fraţi de suferinţă nu ţin cu noi, fiind orbiţi de făgăduinţele lucitoare ale duşmanilor noştri politici, făgăduinţe ţinute pe buze numai, dar nu şi în inimi cum ne am convins despre aceasta de atâ­tea ori. Stând astfel lucrurile, noi ne-am ho­tărât să nu candidăm de astă-dată şi ca să nu fim acuzaţi de trădarea steagului nostru naţional, noi ne-am­ hotărât să nu votăm nici cu Papp Geza şi nici cu Kar­dos Samu, — căci nici unul nu ne vrea binele şi nici unul nu e pentru votul uni­versal curat, cum l-am dori noi şi progra­mul nostru naţional. Deci vă sfătuim Români, să şedeţi acasă. Nu vă vindeţi voturile voastre pen­tru un blid cu linte şi nu daţi duşmani­lor noştri politici înşi­vă sabia în mână, cu care să ne reteze capul. Atâta, pentru cinstea noastră naţio­nală. Trăiască Românii! Şenghiura, la 9 Maiu 1910. Vincenţiu Petroviciu preot, Dr. Di­­mitrie Chiroi advocat, Valeriu Magdu preot, Ioan Popescu preot. * Turneuri electorale. D-l O. Goga va vizita Duminecă trei comune ale cercului său Chişineu, desfă­­şurându-şi programul. La orele 10 a. m. va vorbi în Chereluş, la oara 1 în Sinitea, iar după amiazi la 4 în comuna Zărand. — Păi. Terenţiu Oprean candidatul cercului Zichyfalva, îşi începe turneul său la 15 Mai, în comuna Margitta înainte de prânz, în aceeaşi zi d. a. la 4 ore îşi va ţ­inea programul în Szt-Jănos. In 16 a. m. la 11 ore în Zichyfalva, la 5 ore în Gaiul­­mare, care a inventat acest mijloc. Ştiam, că ouăle fierte moi sunt nutritoare şi în urma conţinutului lor de fosfor au influenţă asu­pra materiei nervoase a creerilor, dar ca politicienilor să le dai minte cu ouă clo­cite, asta e cea mai mare invenţie a vea­cului al douăzecelea. De bieţii fii ai lui Israil e mai rău. Ei ce vor mai mânca, dacă nu sunt pui, raţe gâşte? Vor trebui să mânce carne de porc şi de vită. Sărmanii­­ să-şi calce legea. Aceasta i-o pot mulţămi nu­mai antisemitului conte Khuen Hedervăry. In tot răul e şi ceva bine. De gubă în ouă, dar cel puţin croitorilor li­ s’a în­mulţit lucrul şi importul de stofe din Aus­tria a crescut. Contele Tisza, contele Apponyi şi al­ţii vor trebui să-şi facă barem 5—6 rân­duri de vestminte până la nouăle alegeri. Părintelui Mangra de va mai umbla mult pe la Arad, îi vor trebui 3—4 reverenzi. Cazacilor! Vă învăţăm noi! Ori fa­ceţi politică pe placul nostru, ori de nu, Mărie r­adă ouăle de sub clacă. Moţii noştri au o zicală: Paguba ca paguba, da-mi plăcii cum marse ! N. F. Sinoadele bisericei gr.-or. române. Sinodul archidiscezar. — Raport special — Sibiiu, 12 Mai n. Şedinţa a patra. S-a deschis la oa­rele 9 dimineaţa, joi în 12 Maiu n. prin I. P. Sa­v archiepiscopul şi Mitropolitul Ioan Meţianu. Notar de şedinţă Dr. Nerva Oncu. După verificarea procesului verbal şi acordarea concediului cerut de dep. Dr. I. Popescu, se întră în ordinea de zi. Comisiunea verificatoare îşi prezen­­tează raportul în chestia alegerii deputa­ţilor mireni din cercul electoral al Iliei mureşene. Raportorul Dr. Octavian Vasu d­espune în mod amănunţit resultatul cer­cetării efectuate, la însărcinarea consisto­­riului, din partea protopresbiterului Iosif Morariu. Constată, că cercetarea făcută e mancă şi nu oferă bază suficientă pentru aducerea unei hotărâri drepte. Inşiră­ man­­cităţile, cari sunt de delăturat. Propune apoi întregirea cercetării cu privire la împrejurările, cari nău sunt încă destul de lămurite. Preciseaza, că in ce direcţie este a se face întregirea cercetării. Vorbeşte în chestie deputatul Nicolae Ivan, care laudă zelul comisiunei verificatoare, cu care a studiat aceasta afacere. Crede însă, că întregirea cercetării e de prisos. Cei aleşi au majoritatea, deci ţine că mai bine e, dacă se verifică deputaţii aleşi. Pro­pune verificarea, cu delăturarea propunerei comisiunei. Deput. Vasile Dămian, constată, că sinodul din anul trecut a adus conclus cum are să se facă cercetarea. Comisiunea constată, că nu s-a satisfăcut acestui con­clus, deci­de, sine înțeles, că cercetarea trebue să fie continuată. Deputatul Dr Petru Span e pentru acceptarea propu­nerei deput. Nie. Ivan, adecă pentru veri­ficare. Deputatul Arseniu Vlaicu e pentru primirea prop. comis, verificătoare, deput. Demetriu Comșa asemenea, iar în urmă se pune la vot propunerea de verificare care se primește cu 20 contra 18, date pentru propunerea comisiunei verificatoare. Deputatul Parteniu Gosma propune să se pună la ordinea zilei alegerile pentru întregirea consi­atorului arhidiecezan. Se primeşte. Sunt de ales doi membri ordi­nari în senatul strâns bisericesc. Prezidiul numeşte scrutinători pa P. C. Lor ,Archi­­mandritul Dr. Puşcariu şi Protosincelul Dr. E­usebiu R. Roşca împreună cu depu­tatul sinodal Parteniu Cosma. Se ceteşte apelul nominal şi deputaţii sinodali îşi dau buletinele. Se constată că au votat 48 de deputaţi. Se face scrutiniul, cu rezultatul următor: Lazar Triteanu, a primit 38 vo­turi şi Galacteon Şagău. 30 voturi. Pe ambii presidiul îi declară aleşi. Se face acum alegerea a doi asesori onorari în senatul bisericesc. Se dau buletinele, se face scrutiniul, şi se declară aleşi: Dr. Vasile Bologa, cu 32 voturi, Demetriu Moldovan cu 28 voturi. 1. P. S. S. îi de­clară aleşi. Se face alegerea unui asesor onorar în senatul şcolar, în locul aseso­rului Moldovan, trecut la senatul biseri­cesc. Iese ales din urnă profesorul semi­­narial Dr. Vasile Stan, cu 26 voturi. Se declară ales. In fine se alege un membru onorar în senatul epitropesc, în persoana d-lui Demetriu Câmpean, care a întrunit 25 voturi. Fiind terminate alegerile, se pune la la ordinea zilei raportul comisiunei orga­nizatoare, în chestia fondului cultural ar­­hidiecesan. Raportorul Nicolae Ivan, ce­teşte raportul consistorului archidiecezan către sinod, şi propune ca sinodul să iee cu aprobare la cunoştinţă demersurile fă­­cute din partea conzistorului cu privire la folosirea şi augmentarea fondului cultural, şi să-l invite să încazeze cu rigoare toate restanţele, iar în sesiunea proximă să pre­zinte literele fundaţionale ale acestui fond. Vorbeşte la obiect deputatul Arseniu Vlaicu, care primeşte propunerea comi­siunei, dar cere ca contribuirile învăţă­torilor la fondul cultural să se reducă dela două procente la un procent. Deputatul Demetriu Comşa e nemulţămit cu rezulta­tul încassării cotizaţiunilor dela singu­raticii contribuenţi. Ar dori ca consis­orul să facă studiu şi se afle alt mod de con­­tribuire şi de încassare. Deputatul Dr. Petru Span e pentru reducerea procen­telor de contribuire de la 2 la unu pentru toţi contribuenţii şi pentru stabilirea unui termin de contribuți­e de es. de 10 ani. Mai vorbesc deputaţii Demetriu Mol­dovai, şi Ioan I. Lapădatu primul pentru propunerea comisiunei, al doilea pentru alimentarea fondului din alte isvoare, din contribuiri benevole, iar procentele să se reducă de la 2 la unu. P. C. Sa Arhimandritul Dr. Ilarion Puşcariu, rectifică o afirmare a antevorbi­torului, anume că credincioşii altor bise­rici ar jertfi mai mult pentru bisericile lor decât credincioşii bisericei noastre, căci adevărul e, că nimeni nu jertfeşte atâta pentru biserică ca credincioşii noştri. De­putatul Lapădatu se esplică, iar deputatul Dr. Şenchea pledează pentru primirea pro­punerii comisiunei organizatoare cu pri­vire la fondul cultural. Asemenea şi depu­tatul V. Damian. Mai vorbeşte Arseniu Vlaicu pentru propunerea sa, iar raporto­rul pentru propunerea comisiunei organi­zatoare. In urmă I. P. S. S. Arhiepiscopul şi Metropolitul Ioan Meţianu lămureşte chestia în mod convingător, iar sinodul primeşte propunerea comisiunei organiza­toare, votând pentru propunerea d-nului Vlaicu numai propunătorul singur. Tot deputatul N. Ivan raportează în chestia completării gimnaziului din Brad şi a ridicării unei zidiri noi pe seama gim­naziului. Ceteşte raportul conzistoriului archidiecezan cătră sinod. Propune, ca edi­ficarea noului gimnaziu să o facă archi­­dieceza, ca proprietară a gimnaziului, fo­losind în scopul acesta suma colectată, iar ce nu se ajunge să anticipeze din fondu­rile sale, căutând apoi, ca suma dată să fie acoperită din continuarea colectei şi eventual din esoperarea unui ajutor de stat de la guvernul ţării. 1. P. S. S. Arhiepiscopul şi Metropo­litul Ioan Meţianu crede, că espedientul cel mai corect ar fi dacă propunerea va fi predată conzistoriului, ca să ţină per­tractări cu reprezentanţa şi comitetul gim­naziului din Brad. Deputatul Parteniu Gosma propune încheierea şedinţei. Se primeşte. Se anunţă şedinţa proximă pe ziua următoare, la orele 9. * Programul partidului naţionalist­­democrat din Român a votat în consfătuirea de la 23—24 April 1910. A. Politica externă. O politică externă, care, plecând de la conştiinţa unităţii neamului şi a interese­lor lui ,solidare în toate privinţele, să în­trebuinţeze cu înţelepciune toate împreju­rările potrivite ce se oferă, fără a se an­gaja în costisitoare şi primejdioase alianţe cu Puterile mari, şi să caute în acelaşi timp şi apropiarea de vecinii României în Peninsula Balcanică, dobândind în această unire locul hotărâtor ce se cuvine de drept şi după toată tradiţia istorică României. B. Politica internă. — Reforme pri­vitoare la clasa ţărănească. 2. Revizuirea operei de împroprietă­rire dela 1864, în sensul de a se întregi împroprietărirea acolo unde s-a dat cu lipsă şi de a se înlătura usurpatorii aces­tor pământuri. 3. Coloursarea pe moşiile statului cu plugari români aleşi şi întemeierea de fer­­me-model, cu anexe de industrii agricole. 4. Hrănirea Casei Rurale, prefăcută în instituţie de stat, cu excedentul bud­getar şi cumpărarea de cătră această Casă a moşiilor de la Societăţile de asigurare şi Instituţiile de binefacere. 5. Interzicerea dreptului de a se a­­duce lucrători agricoli străini, întru­cât în ţară sunt lucrători români disponibili şi creare­, unui oficiu permanent al muncii. 6 Desfiinţarea prestaţiei. 7. Desfiinţarea capitaţiei­­impositului personal şi aşezarea unui imposit pro­gresiv pe venit. 8. Cadastrarea proprietăţii imobilare. 9. Organizarea administrativă a pro­prietăţii moşnenilor aflaţi în indivisiune şi comasarea proprietăţii individuale. 10. încurajarea industriei casnice ţă­răneşti. 11. Interzicerea dreptului pentru stră­ini de a lua moşii în arendă. 12. Oprirea prin lege a stabilirii Evrei­lor la sate. 14. Desfiinţarea tutelei statului asu­pra Băncilor populare şi constituirea lor în federaţii independente. 15. Desvoltarea cooperaţiei rurale şi preferarea obştiilor săteşti la antreprise şi furnituri, faţă cu oricine alţii, la preţuri egale. 16. Ţinerea în seanţă a vechiului drept vicinal (protimisis)faţă­ de sătenii din satele apropiate, la vânzarea\de moşii. 17. Sporirea impositului^pentru aceia cari nu-şi caută singuri moşiile^ 18. Stabilirea In dreptul ^succesoral al unui minimum în împărţirea proprie­tăţii ţărăneşti. Reforme privitoare la ciot-­­_de mijloc. 19. Reformarea în sens prac­tic a şco­­lilor de comerţ şi meserii şi acordarea; lege de garanţii şi de ajutoare materiale absolvenţilor români. 20. Crearea de şcoli practice de in­dustrie şi comerţ şi instalarea în regiu­nile ameninţate de concurenţa străinilor şi a unor depozite de produse şi mărfuri pentru vânzarea en-gros a acestor mărfuri la comercianţii români. 21. Crearea unui credit comercial şi industrial, pentru ajutorarea comercianţi­lor şi industriaşilor români. 22. înlăturarea streinilor de la furni­turi şi lucrări şi acordarea lor de prefe­rinţă la asociaţii de meseriaşi români. 23. Scutirea de patentă pe timp de un an de zile a micilor întreprinderi co­­­merciale şi industriale româneşti. 24. Naţionalizarea industriilor care se­­ bucură de favoarea legilor protecţioniste. 25. Măsuri de înfrânare a falimente­lor frauduloase și înfrânarea cartelurilor și trusturilor comerciale și industriale; schimbarea legilor comerciale în sensul infrânării moratoriilor. 26. Declararea și verificarea capita­lului initial al comerciantului începător, de către camerele de comerț. 27. Asigurarea lucrătorilor şi munci­torilor români în contra accidentelor mun­cii şi bătrâneţelor, cu proteguirea muncii, minorilor şi femeilor în fabrici. 28. Monopolul asigurărilor de către stat. 29. Organizarea pe nouă caze arbi­­trale a legislaţiei privitoare la conflictele muncii. 30. Transformarea docurilor, făcân­­du-se din ele debuşeuri de căpetenie ale producţiei agricole şi industriale româ­neşti. 31. înlăturarea tarifelor privilegiate de la C. F. R. pentru societăţile străine. Reforme privitoare la clasa dirigentă. 31. Naţionalizarea învăţământului şi a educaţiei în şcoală, fără a se excepta şcolile particulare. 33. Apropierea universităţilor de des­voltarea şi nevoile actuale ale neamului şi autonomia lor desăvârşită. 34. Organizarea autonomă a clerului şi crearea unui fond religionar. 35 Şcoli de administraţie, inamovi­bilitatea administrativă a tuturor funcţio­narilor statului, judeţului şi comunei. 36. îmbunătăţirea situaţiei materiale a corpului didactic. 37. încurajarea mişcării artistice na­ţionale. 38. Crearea unei Academii comerciale în porturile dunărene Galaţi şi Brăila, pen­tru formarea înaltei culturi comerciale şi industriale. Reforme cu caracter general. 39 Ridicarea oştirii române până la o putere măcar îndoită faţă de aceia a oricărui stat balcanic şi educaţia militară a poporului. 40. Scoaterea Evreilor din armată. 41. Monopolul alcoolului şi educaţia antialcoolică prin şcoală şi armată. Sinodul diecezei Aradului. Din hotărârile mai însemnate aduse în şedinţele de Miercuri reţinem urmă­toarele : In afacerea propunerei învăţământu­lui în limba maghiară în şcoalele de repe­tiţie se decide, ca conzistoriul aradan să remonstreze la ministru şi totoddată să re­­cerce conzistoriul metropolitan, ca şi acesta să remonstreze la guvern în cauza învă­ţământului din şcoalele de sepetiţie pen­tru întreaga metropolie. In ce priveşte constatarea din rapor­tul general al Conzistoriului privitor la rezultatul insuficient în învăţământ, Sino­dul decide, In considerare, că fiecare popor în şcoalele poporale e­em­entare numai în limba sa maternă poate fi instruit şi fiind că articolul de lege XXVII din 1907 îm­piedecă în şcoalele elementare instruirea tineretului in limba maternă, prin ce în­văţământul elementar sufere, sinodul re­cearcă Conzistoriul metropolitan, ca acesta prin o reprezentaţiune să recerce guvernul a lua dispoziţiuni pentru modificarea ar­ticolului de lege XXVII din 1907 în acel sens, ca tineretul din şcoalee poporale să fie instruit numai în limba sa maternă şi pentru înlăturarea condiţiunilor grele, sub cari se dau ajutoare de stat şcoalelor con­fesionale. Nr. 95 —1910.

Next