Gazeta Transilvaniei, iulie 1910 (Anul 73, nr. 141-161)
1910-07-01 / nr. 141
REDACŢIUÎÎEA, r.’pngrafia şi Administraţiunea BRAŞOV, Piaţa-mare 30. ' Scrisori nefrancate nu ee primesc.— Manuscripte nu se retrimit — I INSERATE: fee primesc la Administraţiune Braşov şi la birourile următoare : iViena la M. Dukes Nachf., Heinrich jSchalek, Rudolf Mosee. — In Budapesta la Eckstein Bern At, Iulius Leo! pold, Blockner I. j PREȚUL INSERATELOR : [Un sir petit 20 bani pentru o publicare. Publicări mai dese după tarifa și învoiala. [Reclame pe pag. a 3-a 1 sir 20 bani. Nr. 141. mm a. LXXIII. Telefon: Nr. 226. Biblioteca Metern ASTRA *P1180 „GAZETA" apare ZILNIC. Abonamente pentru Austro-Ungar. ..- im pe un an : _____ 74 cor. pe 6 luni 12 cor. pe trei luni 6 cor. —N-rii de Duminecă : patru cor. pe an. Pumni România si străinătate: e un an 40 franci, pe șase luni 20 franci, pe trei luni 10 franci. N-rii de Dumineca 8 fr an. ce poate prenumăra la toate oficiile poştale precum şi la d-nii colectori. Abonamentul pentru Braşov! La Administraţia „GAZETEI“, pe 1 an 20 C. Pe 6 luni 10 C. pe trei luni 5 C. Cu duşul «casa : Pe un an 24 Cor. Pe 6 luni 12 Cor. Pe trei luni 6 Cor. Un exemplar 10 bani. Atât abonamantele cât şi inserţiunile se plătesc nainte. Braşov, Mercuri-Joi 1 (14) Iulie 1910. Proiectul adresei partidului naţionalităţilor la mesagiu. Majestate imperială şi Regală Apostolică ! ! Trimitem salutul nostru omagial [Majestăţii Voastre şi cu inimile pline de recunoştinţă mulţumim lui Dumnezeu pentru bunătatea cu care a îngăduit ca Majest. Voastră să deschideţi în persoană şi actualul ciclu al corpurilor legiuitoare, ca să putemîncepe activitatea noastră, care tinde la înălţarea strălucirii tronului şi laîntărirea puterii ţării. Adânc pătrunşi de convingerea că puterea monarhiei, strălucirea tronului, consolidarea statului şi fericirea popoarelor ţării nu se poate realiza, dcât printr’o activitate constituţională întemeiată pe deplina armonie dintre cei doi factori ai legislaţiunei, — atunci, când dăm expresie acestei convingeri, credem că avem datoria patriotică de a arăta Majestăţii Voastre şi acea convingere a noastră, că această armonie atât de mult dorită şi într’adevăr necesară nu se va putea realiza decât numai ţinându-se samă de trebuinţele acele de a căror necesitate popoarele ţării sunt pătrunse. Şi îngrijoraţi foarte de viitorul patriei, trebue să declarăm acum, mai înainte de toate înaintea feţii preaînalte a Majestăţii Voastre, că dieta ţării întrunită cu această ocazie nu reprezintă adevărata voinţă a popoarelor ţării din cauză, că pe de o parte prin însăşi legea electorală ce este în vigoare masele mari de cetăţeni sunt lipsite de posibilitatea de a contribui cu voturile lor la o formare a reprezentanţei ţării în conformitate cu necesităţile într-adevăr simţite de popoarele ţării, iar de altă parte la alegerile de deputaţi ce au trecut s’au făptuit atari abuzuri, faţă de cari voinţa adevărată a popoarelor nu s’a putut validita. Coruperile s’au făcut cu totul pe faţă, influinţarea prin bani a conştiinţei alegătorilor şi a convingerilor lor politice nu numai că a stârnit scandalizarea în întreagă ţara, dar trebue să inspire deja şi din consideraţii de moravuri publice cele mai serioase îngrijorări în inimele tuturor cetăţenilor cari ţin la tron şi la ţară. Funcţionarii din administraţie, organele statului şi chiar jandarmeria regească s’au amestecat în mod parţial în alegeri în aşa măsură, cum nu s’a mai putut observa nici odată subtera guvernării constituţionale şi dispoziţiile legii au fost nesocotite şi de o parte mare dintre preşedinţii alegerilor. In consecinţă, oricât ne-am dat samă de împrejurarea, că dela par-I lamentul actual îşi aşteaptă rezolvarea numeroase probleme urgente şi importante şi oricât de mult dorim desvoltarea paşnică şi întărirea pe toate liniile a ţării noastre, nu putem să ascundem acea convingere, că majoritatea parlamentară creată între atari împrejurări şi cu astfel de mijloace nu este îndreptăţită a se provoca în acţiunile sale la voin,a popoarelor ţării şi nu este nici chemată, nici corespunzătoare pentru a îndeplini reforma vieţii noastre de stat, reclamată de evoluţia vremilor şi care reformă nu se mai poate amâna de aci înainte. Majestate Imperială şi Regală Apostolică! Forţele vitale ale Ungariei sunt înăbuşite de criza politică ce doinueşte de zeci de ani şi toate încercările făcute pentru înlăturarea definitivă a acestei crize şi pentru statornicirea unor referinţi, cari să garanteze mersul neconturbat al vieţii de stat au rămas fără rezultat. Recunoaşterea temeinică a cauzelor acestei împrejurări regretabile ne-a întărit în acea credinţă a noastră, că pentru a satisface trebuinţelor de stat şi de viaţă publică ale Ungariei, cadrele de până aci ale constituţiei nu sunt suficiente şi că a sosit timpul, ca aceste cadre să fie lărgite şi să li se dea un conţinut corespunzător schimbării referinţelor politice, sociale şi de naţionalitate. Numai prin înscrierea în legi a dreptului de vot universal, egal, direct, secret, cu votarea în comune se poate realiza cu succes reorganizarea Ungariei a măsurat spiritului timpului. Toate încercările ce s’ar îndrepta spre falsificarea acestei idei sub pretextul unor lozinci diferite, cari ar putea eventual să placă unora sau altora, ar amâna numai posibilitatea consolidării ţării şi făcând imposibilă, prin meşteşugiri, manifestarea constituţională a adevăratei voinţi a popoarelor împedecă punerea unei temelii solide pentru armonia dintre cei doi factori ai legislaţiunii, care armonie numai atunci poate fi sinceră şi dăinuitoare, când parlamentul ţării reprezintă adevărata voinţă, adevăratele dorinţi şi trebuinţă ale popoarelor ţării, pentru că numai din satisfacerea acestei voinţi, acestor trebuinci şi acestor dorinţi juste poate să rezulte hotărîrea patriotică a milioanelor populaţiei de a garanta bucuroşi şi cu mâna largă desvoltarea instituţiilor necesare. Având în vedere împrejurările arătate în cele premergătoare şi acomodându-ne şi dorinţii părinteşti a Majestăţii Voastre, manifestate în Mesagiile atât din 1906 cât şi de acum ale înaltului Tron, aşteptăm, ca numaidecât după ce se vor fi rezolvit cele mai neamânabile necesităţi de stat, guvernul Majestăţii Voastre să prezinte camerii înaintea oricâror aitor probleme, proiectul de lege despre sufragiul universal egal, direct, secret cu votarea în comune şi un proiect să se prevadă toate precauţiunile necesare pentru garantarea libertăţii şi a curăţeniei alegerilor Avem toată încrederea, că Maiestatea Voastră nu veţi permite crearea unei legi electorale în aşa fel, ca să rămâe exclusă şi pentu viitor din cadrele constituţii acea parte a populaţiei, care este cea mai preţioasă din punctul de vedere al înfloririi ţării iar de altă parte prin împărţirea cercurilor electorale sau prin alte meşteşugiri să se vateme interesele popoarelor nemaghiare ale ţării, care măsură, făcând deosebire între popoarele ţării în împărţirea drepturilor ar face într’adins din nou imposibilă consolidarea ţării, care nu se poate întemeia pe nedreptate sau pe supremaţia unui popor oarecare asupra celorlalte popoare al ţării, ci numai pe mulţumirea deopotrivă a intereselor tuturor popoarelor şi dându-se fiinţă acelui sentiment obştesc, în care fiecare cetăţean vede cu drept cuvânt în interesele ţării interesele sale proprii Pentru aceste consideraţii vedem cu durere, că în înaltul Mesaj al Majestăţii Voastre rezolvirea chestiei de naţionalitate în conformitate cu sistemul modern de stat întemeiat pe desăvârşită egală îndreptăţire nu este indicată printre problemele de urgenţă ale Camerii deşi această chestiune a fost atras asupra sa atenţiunea preaînaltă a Majestăţii Voastre încă din timpuri de mai de demult şi Majestatea Voastră urmând unei părinteşti îngrijiri a drepturilor tuturor popoarelor de sub sceptrul Majestăţii Voastre la 1861 şi 1866 aţi adresat prea graţios dietei ungare avertismentul ca naţionalităţilor nemaghiare să le acorde drepturile lor şi să se îngrijească de a crea atari instituţii cari să garanteze fiinţa naţională a diferitelor popoare ale Ungariei. Este un lucru notorie şi se dovedeşte şi prin datele numerotării populaţiei săvârşite prin organele statului că aproximativ jumătate din populaţia ţării este nemaghiară. Şi popoarele nemaghiare ale ţării sunt mândre de a fi dovedit totdeauna credinţă nestrămutată faţă de tron şi patrie şi nici între împrejurările cele mai grele nu s’au clătinat în această credinţă a lor. Cu drept cuvânt, deci, pot aştepta popoarele nemaghiare ale patriei, ca postulatele lor naţionale să fie satisfăcute în cadrele statului nostru. Urmând părinteştii purtări de grije a Majestăţii Voastre dieta din 1868 a creat articolul de lege XLIV din acel an despre egala îndreptăţire a naţionalităţilor. Deşi această lege satisface postulatele juste naţionale ale popoarelor nemaghiare numai în măsură foarte neînsemnată, totuşi nici măcar această lege sancţionată de Majestatea Voastră n’a fost executată nici odată şi nu se execută nici astăzi. Din contră guvernele ce s’au perindat au dat la ordonanţe, iar parlamentele au creat legi, cari nu s’au mărginit să scoată din vigoare cei mai mulţi paragrafi ai articolului de lege 44 din 1869 ei au de scop a despoia pe popoarele nemaghiare ale ţării de individualitatea lor naţională şi a le contopi în naţiunea maghiară etnică. Intelectualii popoarelor nemaghiare sunt aproape cu totul preferaţi în administraţie, în jurisdicţie precum şi în celelalte funcţiuni ale statului. In contra dispoziţiilor categorice ale legii, limbile popoarelor nemaghiare sunt nesocotite pe teritoriile locuite de aceste popoare nu numai în faţa judecătoriilor şi în institutele de educaţie poporale ale statului şi ale comunelor, dar şi în administraţiile comunale şi municipale. Articolul de lege 27 din 1907 pretextând intenţia unei instruiri mai cu succes a limbii maghiare, împedecă pe popoarele nemaghiare nu numai întru a se cultiva în limba lor maternă cel puţin în şcolile lor, ci le face imposibilă câştigarea celor mai necesare cunoştinţi elementare chiar în şcolile lor şi guvernul precedent s-a pus în contrazicere cu dispoziţiile lămurite ale tuturor legilor existente şi amestecându-se fără nici un drept şi fără nici o cădinţă în chestiile instrucţiei religioase s’a încumetat a limita folosirea limbii materne şi în instrucţia religioasă. Drept consecinţă a acestei politice nepatriotice popoarele nemaghiare ale ţării sunt cuprinse de o adâncă nemulţumire şi vedem cu îngrijorare pagubele nenorocitelor lupte de rasă gata a izbucni şi cari vor putea să atingă char temeliile fiinţei statului nostru. Nu se poate permite ca Ungaria să fie expusă la primejdii de felul acesta şi pentru aceea trebue să se puie capăt sistemului acestuia. Consolidarea statului nostru nu trebue să o căutăm, provocând într’adins, prin o politică greşită împerecheri între popoarele ţării, ci să o căutăm in buna înţelegere a acestor popoare. Iar buna înţelegere nu se poate întemeia pe unitatea de limbă şi de altfel nerealizabilă ci numai pe aceea unitate a sentimentelor patriotice, care izvorăşte din comunitatea de interese cimentată in timp de o mie de ani şi cari sentimente patriotice sunt înăscute conştiinţei naţionale şi a celorlalte popoare întocmai ca şi conştiinţei naţionale a Maghiarilor. Credinţa noastră este, că numai acea politică va putea realiza o consolidare firească a Ungariei, care va şti să împace postulatele integrităţii teritoriale ca stat a ţării cu condiţiile de existenţă naţională a diferitelor ei popoare. In consecinţă aşteptăm de la guvernul Majestăţii Voastre să prezinte parlamentului de urgenţă atari proiecte de legi, cari vor putea să realizeze această armonie şi cari vor satisface dreptele postulate naţionale ale popoarelor nemaghiare ale ţării. Dar şi până când se va face aceasta, cerem, ca guvernul, abandonând principiul respectării discreţionare a legilor practicat de guvernele de mai înainte, să aplice legile existente fără a da cuvânt oarecăror consideraţii particulare ce le-ar avea pentru sau