Gazeta Transilvaniei, martie 1911 (Anul 74, nr. 47-72)
1911-03-01 / nr. 47
Pagina 2 stre de muncă de până acum — e chemată să asigure în întregime fiinţa neamului românesc? Nu cred. Căci o credinţă contrară ar zdruncina nu numai temelia acestui neam, ci ea n’ar da nici chezăşia pentru tăria acestui stat, pe care-l dorim toţi puternic şi care va fi astfel, numai când el va fi sinteza unor neamuri egal îndreptăţite — ca cel mai natural rezultat al unei sincere democraţii. Mangra, moderat, ori trădător? »Unirea« scrie: Nu avem să ne amestecăm în afacerile »Tribunei«, cari preocupă acum aşa de mult toată lumea dela noi, fără orice deosebire. Dar fie-ne permis a cere o lămurire dela redacţia acestui organ independent, ca dela cei mai competenţi în materie... In articolul »Meşterul de oglinzi« se spun multe, cari n’ar trebui să se spună, chiar şi când ar fi adevărate, pe cum nu sunt. Un lucru însă nu se spune lămurit. Anume se zice : »In biserică domneşte sau corupţiune, sau birocratism îngust şi nepotism, pe când sute de şcoli se pierd. Şi în vremea aceasta politica de maghiarizare face an de an, lună cu lună, chiar zi cu zi progrese şi cuceriri, iar în fund tabăra trădătorilor şi moderaţilor, Burzii şi Mangrii, pândesc descompunerea partidului«. Să ne lămurească »Tribuna« in care categorie pune pe p. Mangra? Intre „trădătoriș ori »moderaţi«? Şi in ce raport îl pune cu stările din biserică, pe cari le zugrăveşte? Peste tot, după legăturile dintre p. Mangra şi Tribuna, am aştepta ca ea să analizeze şi să aprecieze mai amănunţit »cazul«, ca să nu trebuie să o facă alţii. Alegerile în România. Alartăeri au fost alegerile de balotaj la col. II, de cameră în Argeş şi Iaşi. Au fost aleşi trei deputaţi guvernamentali, 2 în Iaşi şi unul în Argeş. Chestiunea alegerii de la Orăştie Din Budapesta se scrie: Curtea de casaţie a publicat hotărârea in chestia contestării mandatului de la Orăştie. A dat loc petiţiei prezentate de alegătorii candidatului naţional Dr. Aurel Vad, ordonând anchetă pentru dovedirea cazurilor de corupere şi terorism. De asemenea a dat loc contra petiţiei deputatului ales Dr. Farkas Pál, în care se spune, că Românii au »agitat«.? Cu conducerea anchetei a fost însărcinată curtea de apel din Cluj. GAZETA TRANSILVANIEI Pentru votat aniversar. Partidul kossuthist a ţinut o şedinţă, în care a hotărât să înceapă o acţiune energică în parlament pentru introducerea votului universal. Hotărârea partidului kossuthist se comentează în toate cercurile politice. Chestiunea votului universal va ajunge în curând la ordinea zilei. O hotărâre identică se aşteaptă şi din partea partidului lui Justh,despre care se ştie de altminteri, că a fost şi până acum pentru introducerea votului universal. Toate ziarele comentează hotărârea luată de partidul kossuthist. Semioficiosul »Magyar Nemzet« invită partidul kossuthist să se pronunţe în mod precis şi hotărât, dacă este pentru introducerea votului universal. »Budapesti Hírlap« scrie, că partidul kossuthist nu ştie ce face, când cere Introducerea votului universal. Organul socialst »Népszava« îşi exprimă satisfacţia sa asupra faptului, că partidele radicale maghiare pretind Introducerea votului universal. Radicalul »Világ« scrie, că hotărârea partidului kossuthist va provoca o luptă lungă şi grea în parlament, dat fiind, că clasele privilegiate sunt contra votului universal. Contele Tisza ştie, că votul universal nu va folosi nimic naţionalităţilor, în schimb va aduce mari prejudicii proprietarilor şi puternicilor zilei. Ceea ce este de remarcat, şi ceea ce arată până la ce punct Franţa cade victimă unei himere primejdioase, e faptul următor : Din Germania nu au luat parte la această anchetă decât 7 inşi, din care 5 ziarişti şi nici un singur profesor! Dintre englezi au răspuns 11 inşi, dintre care 7 ziarişti, doi rentieri, doi pictori şi nici un singur profesor. Nu este destul de elocvent? * George Bonnamour protestează cu vehemenţă împotriva antimilitarismului şi arată cât de puerile sunt teoriile acelor »cugetători« şi »intelectuali« cari cred, că pot suprima războiul prin simpla lor voinţă şi cari cer dezarmarea Franţei, pe când în celelalte ţări nici nu sunt tolerate asemenea doctrine pe cât de utopice, pe atât de primejdioase. »E o copilărie derizorie din partea acelora cari se întitulează »cugetători« când proclamă, că trebue să ne temem şi să urâm un sfârşit pe care structura şi Insaşi condiţiile vieţei noastre ne obligă să-l suferim într’o zi şi dela care nimeni nu va scăpa (moartea). A implora, a plânge şi a geme în faţa morţei este şi inutil şi laş. E mai bărbătesc, mai eficace a primi moartea în faţă, pentru a şti care sunt căile unde ea ne poate abate, de a lupta contra cuie curaj atâta timp, cât ne îngădue forţele noastre şi de a o accepta la urmă ca o necesitate a evoluţiei şi a perfecţionărei rasei omeneşti. E pueril să condamnăm războiul, când el este pretutindeni în univers, căci lumea vizibilă sau invizibilă, este supusă domniei forţei, cum că intelectualii vor să-i substitue, cu mai multă ambiţie decât succes, domnia spiritului. Războiul este pretutindeni, ia aer, în apă, ca şi pe pământ între minerale, plante, germeni, animale şi oameni. Organismul nostru în întregime nu este decât un vast câmp de război, în care ultramicroscopul ne arată forţa triumfând ca pretutindeni. Viaţa noastră reprezintă o continuă luptă feroce între mici grupe mimice, care circulă în sângele din vinele noastre«. Am rezumat o parte din ancheta lui George Bonnamour, în care autorul arată, că antimilitarismul, această himeră fatală unei naţiuni, mai cu seamă unei naţiuni ca Franţa, care ţine să joace primul rol în lume, este opera intelectualilor. Pentru a se vedea pe ce povârniş primejdios alunecă Franţa, e suficient de remarcat, că Germania şi Anglia, nici nu visează la dezarmări şi la suprimarea războiului. Externe. Lupte sângeroase în Mexico. După o ştire sosită din Saltlake city, o luptă a avut loc lângă Casas Grandes (Mexic). Trupele mexicane au câştigat o mare victorie asupra insurgenţilor. Trupele feudale au perdut 100, iar insurgenţii 200 de oameni. Cuirasatele »Tennessee«, »Montana« şi »Northcarolina« au plecat spre golful de Mexic. Se zvoneşte, că după ce se va fi terminat mobilizarea, preşedintele Taft va vizita moşiile din Texas ale fratelui său. Preşedintele Taft se va folosi de această ocaziune spre a inspecta trupele de la frontiera mexicană. * Situaţia în Albania. Cercurile diplomatice din Sofia, pe baza informaţiunilor controlate ce au, se arată foarte alarmate în ce priveşte situaţia în Albania. Se aşteaptă, ca peste câteva săptămâni să izbucnească revoluţia, care se va manifesta din capul locului prin atentate la viaţa ofiţerilor şi funcţionarilor turci. Un diplomat strein s-a exprimat astfel despre acţiunea de desarmare în Albania . Turcii, prin raziile lor din anul trecut, şi-au făcut un depozit de arme vechi din Turcia. Se scrie din Constantinopol, că patru şefi druzi implicaţi în răscoala de la Yemen, au fost osândiţi la moarte, pentru că au luat parte la răscoală. Dânşii au fost spânzuraţi la Damasc, ce nu mai sunt bune la nimic, iar albanezii au profitat de ocazie spre a-şi procura arme moderne. Dacă Albanezii se agită pe cont propriu ori sunt sprijiniţi de vreo putere străină — asta nu se poate încă preciza. « Din Portugalia. »Pal! Mall Gazette« publică amănunte asupra conspiraţiei pentru reîntronarea regelui Manuel. Ziarul află, că după toate probabilităţile monarhiste îşi vor realiza planul în 3 luni, când se vor fi efectuat nouile alegeri în Portugalia. Regele Manuel are mulţi partizani, nu numai printre aristocraţie, ci şi printre locuitorii din provincie. Guvernul portughez are cunoştinţă despre acest plan şi a orânduit supravegherea severă a monarhiştilor din Portugalia şi Londra.* La graniţa turco-greacă. O goeletă din marina comercială greacă încărcată, pe când trecea prin dreptul capului Skafidaki din golful Preveza, a fost atacată dinspre uscat de un detaşament turc, care a tras asupra vasului 60 de focuri de puşcă, dintre cari jumătate au atins ținta lăsând urme pe pânze. Echipajul a ripostat trăgând asupra detaşamentului turc. Vasul a putut, scăpa graţie vântului favorabil. De altă parte se anunţă, că un nou incident a avut loc la graniţă în ziua de 0 Martie. Un soldat grec din staţiunea Strati Gortsa, lângă Dereli, transportând apă, a căzut într-o cursă, între soldaţii turci. In lupta care a urmat apoi între greci şi turci, un soldat a fost ucis. Căpitanul comandant al staţiunilor turceşti a asigurat pe ofiţerul grec, că incidentul se datoreşte unei greşeli şi că va lua măsuri spre a preveni pe viitor asemenea întâmplări.* Întinderea revoluţiei în Paraguay. Ziarele din Buenos Aires spun, că mişcarea revoluţionară se întinde în Paraguay. Revoluţionarii au pus stăpânire pe câteva sate. O luptă serioasă a avut loc, în care trupele guvernului au învins pe cele revoluţionare, sunt număroşi morţi şi răniţi. Se comunică din Asompcion, că guvernul din Paraguay a decretat starea de asediu pe timp de şase luni. * * Din camera engleză. Şedinţa de Sâmbătă a camerei deputaţilor a durat până dimineaţa la oarele 4 In cursul nopţii s-au petrecut scene furtunoase, cum nu s a mai pomenit de mult în cameră. La ordinea zilei era bugetul. Deputatul opoziţionist Austin Chamberlain a propus o moţiune, în sensul ca discuţiunea asupra bugetului să fie amânată. Ministrul Churchill a declarat în numele guvernului, că nu acceptă această propunere, guvernul fiind convins despre necesitatea votării bugetului. Moţiunea opoziţiei a fost respinsă. Unioniştii începură să vocifereze în mod violent, apostrofând pe ministrul Churchill şi împedecându 1 de a lua cuvântul. In cursul desbaterilor ce au urmat după aceea, opoziţia a repetat moţiunea la fiecare paragraf. Furtuna izbucni din nou de câte ori a fost respinsă moţiunea opoziţiei. Din Bucovina, Societatea pentru literatura şi cultura română din Bucovina şi-a ţinut adunarea generală ordinară în 5 Martie n. c., în care s a cetit şi aprobat raportul general al comitetului societăţii. In raport comitetul dă seamă despre administrarea averii societăţii, apoi trece la activitatea culturală a societăţii, despre care raportează următoarele: Ingrijindu-se de partea administrativă a Societăţii, comitetul n’a neglijat de loc chestiunile culturale, literare şi naţionale. Din potrivă, atenţiunea comitetului a fost pururea îndreptată mai ales spre aceste chestiuni de cea mai mare importanţă pentru desvoltarea neamului nostru. O grijă specială şi stăruitoare a acordat comitetul chestiunii Românilor din satele mixte. Pentru cultura şi progresul instituţiilor culturale din aceste sate, comitetul a făcut tot ce a fost in puterea lui. Chiar in prima şedinţă a comitetului, secretarul Societăţii a primit însărcinarea, ca să facă un raport amănunţit cu privire la această chestiune. Acest raport a servit de temelie discuţiilor în şedinţele comitetului şi cu ocazia anchetei convocate de comitet, la care au participat şi reprezentanţii Românilor din teritoriile periclitate şi ameninţate de desnaţionalizare. Societatea a adus spre acest scop şi jertfe materiale, care se urcă la suma însemnată de 6000 coroane. Dar nu numai de situaţia culturală a satelor amintite s’a interesat comitetul Societăţii, ci grija lui a fost îndreptată asupra stării culturale a întregului nostru neam dela sate. Unele din proiectele comitetului nu s’au putut realiza — nu din vina comitetului. Aşa nu s’a realizat proiectul conferinţelor ţinute de studenţi universitari pe la sate, nici proiectul publicării de broşuri poporale, pentru cari nu s’au putut câştiga lucrări potrivite. Comitetul a tipărit broşura păr. A. Gherman «Sfaturi prietineşti» in 5000 de exemplare, din care — durere — s’au vândut numai foarte puţine. Comitetul a făcut o încercare originală, angajându-l pe gospodarul Favel Percec din Crasna-Putnei, ca conferenţiar popular. Percec a ţinut 10 conferinţe într-o serie de sate indicate de comitet şi rezultatul a fost satisfăcător. Comitetul a trimis din cărţile sale mai multe sute de broşuri de lectură şi cărticele de rugăciuni societăţilor, instituţiunilor şi particularilor cari le-au cerut, iar soc. «Dacia» a pus la dispoziţie tot cărţi de aceste, ca să le împărţească intre sătenii cărturari. Comitetul a cumpărat 2000 exemplare din «Calendarul copiilor», editat de soc. acad. «Dacia» şi le-a împărţit gratuit copiilor din satele mixte. In dar a primit comitetul de la «Liga culturală» 2000 exemplare din «Istoria Românilor» de N. Iorga, pe cari le-a împărţit în ţară. Din mijloacele sale, comitetul a votat mai multe subvenţii literare. D-lui Gavriil Rotariu (Câmpulung) ca încurajare pentru volumul de poezii, i-a votat o subvenţie de 300 cor., iar de 100 cor. a cumpărat volume; revistei «Junimea Literară» o subvenţie de 500 coroane; d lui Silvestru Daniiescu (Pâtrăuţi de Şirete) ca încurajare pentru broşurile tipărite în folosul tinerimii şcolare, 45 cor. Subvenţii s’au mai dat societăţilor studenţeşti «Dacia» şi «Junimea», şi anume celei dintâiu 160 cor. pentru cursul de analfabeţi şi conferinţele cu skeopticonul, iar soc. «Junimea» 180 cor. Comitetul a cumpărat dela profesorul Lazar Vicol manuscriptul comentariilor la vieţile lui Cornelius Nepos şi le va tipări in folosul şcoalelor noastre. Studenţilor universitari şi dela şcoalele scanidare şi profesionale li s’au votat, în afară de bursele devenite vacante, subvenţii in suma de mai multe sute de coroane. Pentru casa naţională din Suceava s’au subscris 6 acţiuni a 100 coroane. Comitetul Societăţii are deosebita satisfacţie să poată raporta adunării generale şi despre şezători literare, conferinţe şi reprezentări teatrale. In luna lui Ianuarie a întreprins Societatea scriitorilor români, subt conducerea nuvelistului M. Sadoveanu, un turneu prin Bucovina, aranjând şezători literare în Suceava, Câmpulung, Rădăuţi şi Cernăuţi, în amintirea povestitorului poporal Ioan Creangă. La aceste şezători au participat, pe lângă preşedintele societăţii, Mihaiu Sadoveanu, scriitorii: Natalia Iosif- Negru, Anghel, St. O. Iosif, E. Gârleanu, Caton Theodorian, I. Minulescu, A. Herz, Cincinat Pavelescu. Deşi acest turneu n’a fost aranjat de Societatea noastră, totuşi ea a grijit de aranjarea şezătorii din Cernăuţi, la care secretarul societăţii a ţinut o conferinţă, care a fost repeţită şi în Rădăuţi. Scriitorii au aranjat în Cer Nr. 47.—1911