Gazeta Transilvaniei, martie 1911 (Anul 74, nr. 47-72)

1911-03-01 / nr. 47

Pagina 2 stre de muncă de până acum — e chemată să asigure în întregime fi­inţa neamului românesc? Nu cred. Căci o credinţă contrară ar zdrun­cina nu numai temelia acestui neam, ci ea n’ar da nici chezăşia pentru tăria acestui stat, pe care-l dorim toţi puternic şi care va fi astfel, nu­mai când el va fi sinteza unor nea­muri egal îndreptăţite — ca cel mai natural rezultat al unei sincere de­mocraţii. Mangra, moderat, ori trădător? »Uni­rea« scrie: Nu avem să ne amestecăm în afacerile »Tribunei«, cari preocupă acum aşa de mult toată lumea dela noi, fără ori­ce deosebire. Dar fie-ne permis a cere o lămurire dela redacţia acestui organ in­dependent, ca dela cei mai competenţi în materie... In articolul »Meşterul de oglinzi« se spun multe, cari n’ar trebui să se spună, chiar şi când ar fi adevărate, pe cum nu sunt. Un lucru însă nu se spune lămurit. Anume se zice : »In biserică domneşte sau corup­­ţiune, sau birocratism îngust şi nepotism, pe când sute de şcoli se pierd. Şi în vre­mea aceasta politica de maghiarizare face an de an, lună cu lună, chiar zi cu zi progrese şi cuceriri, iar în fund tabăra trădătorilor şi moderaţilor, Burzii şi Man­­grii, pândesc descompunerea partidului«. Să ne lămurească »Tribuna« in care categorie pune pe p. Mangra? Intre „tră­dătoriș ori »moderaţi«? Şi in ce raport îl pune cu stările din biserică, pe cari le zu­grăveşte? Peste tot, după legăturile din­tre p. Mangra şi Tribuna, am aştepta ca ea să analizeze şi să aprecieze mai amă­nunţit »cazul«, ca să nu trebuie să o facă alţii. Alegerile în România. Alartăeri au fost alegerile de balotaj la col. II, de ca­meră în Argeş şi Iaşi. Au fost aleşi trei deputaţi guvernamentali, 2 în Iaşi şi unul în Argeş. Chestiunea alegerii de la Orăştie­ Din Budapesta se scrie: Curtea de casaţie a publicat hotărârea in chestia contes­tării mandatului de la Orăştie. A dat loc petiţiei prezentate de alegătorii candidatu­lui naţional Dr. Aurel Vad, ordonând an­chetă pentru dovedirea cazurilor de coru­pere şi terorism. De asemenea a dat loc contra petiţiei deputatului ales Dr. Farkas Pál, în care se spune, că Românii au »agitat«.? Cu conducerea anchetei a fost însăr­cinată curtea de apel din Cluj. GAZETA TRANSILVANIEI Pentru votat aniversar. Partidul kos­­suthist a ţinut o şedinţă, în care a hotă­­rât să înceapă o acţiune energică în par­lament pentru introducerea votului uni­versal. Hotărârea partidului kossuthist se comentează în toate cercurile politice. Chestiunea votului universal va ajunge în curând la ordinea zilei. O hotărâre identică se aşteaptă şi din partea partidului lui Justh,despre care se ştie de altminteri, că a fost şi până acum pentru introducerea votului uni­versal. Toate ziarele comentează hotărârea luată de partidul kossuthist. Semioficiosul »Magyar Nemzet« in­vită partidul kossuthist să se pronunţe în mod precis şi hotărât, dacă este pentru introducerea votului universal. »Budapesti Hírlap« scrie, că partidul kossuthist nu ştie ce face, când cere In­troducerea votului universal. Organul socialst »Népszava« îşi ex­primă satisfacţia sa asupra faptului, că partidele radicale maghiare pretind Intro­ducerea votului universal. Radicalul »Világ« scrie, că hotărârea partidului kossuthist va provoca o luptă lungă şi grea în parlament, dat fiind, că clasele privilegiate sunt contra votului universal. Contele Tisza ştie, că votul uni­versal nu va folosi nimic naţionalităţilor, în schimb va aduce mari prejudicii pro­prietarilor şi puternicilor zilei. Ceea­ ce este de remarcat, şi ceea­ ce arată până la ce punct Franţa cade vic­timă unei himere primejdioase, e faptul următor : Din Germania nu au luat parte la această anchetă decât 7 inşi, din care 5 ziarişti şi nici un singur profesor! Dintre englezi au răspuns 11 inşi, dintre care 7 ziarişti, doi rentieri, doi pic­tori şi nici un singur profesor. Nu este destul de elocvent? * George Bonnamour protestează cu vehemenţă împotriva antimilitarismului şi arată cât de puerile sunt teoriile acelor »cugetători« şi »intelectuali« cari cred, că pot suprima războiul prin simpla lor vo­inţă şi cari cer dezarmarea Franţei, pe când în celelalte ţări nici nu sunt tole­rate asemenea doctrine pe cât de uto­pice, pe atât de primejdioase. »E o copilărie derizorie din partea acelora cari se întitulează »cugetători« când proclamă, că trebue să ne temem şi să urâm un sfârşit pe care structura şi Insa­şi condiţiile vieţei noastre ne obligă să-l suferim într’o zi şi dela care nimeni nu va scăpa (moartea). A implora, a plânge şi a geme în faţa morţei este şi inutil şi laş. E mai bărbătesc, mai eficace a primi moartea în faţă, pentru a şti care sunt căile unde ea ne poate abate, de a lupta contra cuie curaj atâta timp, cât ne îngădue forţele noastre şi de a o accepta la urmă ca o necesitate a evoluţiei şi a perfecţionărei ra­sei omeneşti. E pueril să condamnăm războiul, când el este pretutindeni în univers, căci lumea vizibilă sau invizibilă, este supusă domniei forţei, cum că intelectualii vor să-i substitue, cu mai multă ambiţie de­cât succes, domnia spiritului. Războiul este pretutindeni, ia aer, în apă, ca şi pe pă­­mânt între minerale, plante, germeni, ani­male şi oameni. Organismul nostru în întregime nu este decât un vast câmp de război, în care ultramicroscopul ne arată forţa triumfând ca pretutindeni. Viaţa noastră reprezintă o continuă luptă feroce între mici grupe mimice, care circulă în sângele din vinele noastre«. Am rezumat o parte din ancheta lui George Bonnamour, în care autorul arată, că antimilitarismul, această himeră fatală unei naţiuni, mai cu seamă unei naţiuni ca Franţa, care ţine să joace primul rol în lume, este opera intelectualilor. Pentru a se vedea pe ce povârniş primejdios alunecă Franţa, e suficient de remarcat, că Germania şi Anglia, nici nu visează la dezarmări şi la suprimarea răz­boiului. Externe. Lupte sângeroase în Mexico. După o ştire sosită din Saltlake city, o luptă a avut loc lângă Casas Grandes (Mexic). Trupele mexicane au câştigat o mare victorie asupra insurgenţilor. Tru­pele feudale au perdut 100, iar insurgenţii 200 de oameni. Cuirasatele »Tennessee«, »Montana« şi »Northcarolina« au plecat spre golful de Mexic. Se zvoneşte, că după ce se va fi ter­minat mobilizarea, preşedintele Taft­ va vizita moşiile din Texas ale fratelui său. Preşedintele Taft se va folosi de această ocaziune spre a inspecta trupele de la fron­tiera mexicană. * Situaţia în Albania. Cercurile diplomatice din Sofia, pe baza informaţiunilor controlate ce au, se arată foarte alarmate în ce priveşte situa­ţia în Albania. Se aşteaptă, ca peste câte­va săptămâni să izbucnească revoluţia, care se va manifesta din capul locului prin a­­tentate la viaţa ofiţerilor şi funcţionarilor turci. Un diplomat strein s-a exprimat ast­fel despre acţiunea de desarmare în Al­bania . Turcii, prin raziile lor din anul tre­cut, şi-au făcut un depozit de arme vechi din Turcia. Se scrie din Constantinopol, că patru şefi druzi implicaţi în răscoala de la Ye­men, au fost osândiţi la moarte, pentru că au luat parte la răscoală. Dânşii au fost spânzuraţi la Damasc, ce nu mai sunt bune la nimic, iar alba­nezii au profitat de ocazie spre a-şi pro­cura arme moderne. Dacă Albanezii se agită pe cont pro­priu ori sunt sprijiniţi de vre­o putere străină — asta nu se poate încă preciza. « Din Portugalia. »Pal! Mall Gazette« publică amănunte asupra conspiraţiei pentru reîntronarea re­gelui Manuel. Ziarul află, că după toate probabili­tăţile monarhiste îşi vor realiza planul în 3 luni, când se vor fi efectuat nouile ale­­geri în Portugalia. Regele Manuel are mulţi partizani, nu numai printre aristo­­craţi­e, ci şi printre locuitorii din pro­vincie. Guvernul portughez are cunoştinţă despre acest plan şi a orânduit suprave­gherea severă a monarhiştilor din Portu­galia şi Londra.* La graniţa turco-greacă. O goeletă din marina comercială greacă încărcată, pe când trecea prin drep­tul capului Skafidaki din golful Preveza, a fost atacată din­spre uscat de un deta­şament turc, care a tras asupra vasului 60 de focuri de puşcă, dintre cari jumătate au atins ținta lăsând urme pe pânze. Echi­pajul a ripostat trăgând asupra detaşa­mentului turc. Vasul a putut, scăpa graţie vântului favorabil. De altă parte se anunţă, că un nou incident a avut loc la graniţă în ziua de 0 Martie. Un soldat grec din staţiunea Strati Gortsa, lângă Dereli, trans­portând apă, a căzut într-o cursă, între soldaţii turci. In lupt­a care a urmat apoi între greci şi turci, un soldat a fost ucis. Căpitanul comandant al staţiunilor tur­ceşti a asigurat pe ofiţerul grec, că inci­dentul se datoreşte unei greşeli şi că va lua măsuri spre a preveni pe viitor ase­menea întâmplări.* Întinderea revoluţiei în Paraguay. Ziarele din Buenos Aires spun, că mişcarea revoluţionară se întinde în Pa­raguay. Revoluţionarii au pus stăpânire pe câteva sate. O luptă serioasă a avut loc, în care trupele guvernului au învins pe cele revoluţionare, sunt număroşi morţi şi răniţi. Se comunică din Asompcion, că guvernul din Paraguay a decretat starea de asediu pe timp de şase luni. * * Din camera engleză. Şedinţa de Sâmbătă a camerei depu­taţilor a durat până dimineaţa la oarele 4 In cursul nopţii s-au petrecut scene furtunoase, cum nu s a mai pomenit de mult în cameră. La ordinea zilei era bugetul. Depu­tatul opoziţionist Austin Chamberlain a­­ propus o moţiune, în sensul ca discuţiunea asupra bugetului să fie amânată. Ministrul Churchill a declarat în nu­mele guvernului, că nu acceptă această propunere, guvernul fiind convins despre necesitatea votării bugetului. Moţiunea opoziţiei a fost respinsă. Unioniştii începură să vocifereze în mod violent, apostrofând pe ministrul Churchill şi împedecându 1 de a lua cuvântul. In cursul desbaterilor ce au urmat după aceea, opoziţia a repetat moţiunea la fiecare paragraf. Furtuna izbucni din nou de câte ori a fost respinsă moţiunea opo­ziţiei. Din Bucovina, Societatea pentru literatura şi cul­tura română din Bucovina şi-a ţinut adu­narea generală ordinară în 5 Martie n. c., în care s a cetit şi aprobat raportul ge­neral al comitetului societăţii. In raport comitetul dă seamă despre administrarea averii societăţii, apoi trece la activitatea culturală a societăţii, despre care rapor­tează următoarele: Ingrijindu-se de partea administra­tivă a Societăţii, comitetul n’a neglijat de loc chestiunile culturale, literare şi naţi­onale. Din potrivă, atenţiunea comitetului a fost pururea îndreptată mai ales spre aceste chestiuni de cea mai mare im­portanţă pentru desvoltarea neamului nostru. O grijă specială şi stăruitoare a a­­cordat comitetul chestiunii Românilor din satele mixte. Pentru cultura şi progresul instituţiilor culturale din aceste sate, co­mitetul a făcut tot ce a fost in puterea lui. Chiar in prima şedinţă a comitetului, secretarul Societăţii a primit însărcinarea, ca să facă un raport amănunţit cu privire la această chestiune. Acest raport a ser­vit de temelie discuţiilor în şedinţele co­mitetului şi cu ocazia anchetei convocate de comitet, la care au participat şi re­prezentanţii Românilor din teritoriile pe­riclitate şi ameninţate de desnaţionalizare. Societatea a adus spre acest scop şi jertfe materiale, care se urcă la suma însemnată de 6000 coroane. Dar nu numai de situaţia culturală a satelor amintite s’a interesat comitetul Societăţii, ci grija lui a fost îndreptată asupra stării culturale a întregului nostru neam dela sate. Unele din proiectele co­mitetului nu s’au putut realiza — nu din vina comitetului. Aşa nu s’a realizat pro­iectul conferinţelor ţinute de studenţi universitari pe la sate, nici proiectul pu­blicării de broşuri poporale, pentru cari nu s’au putut câştiga lucrări potrivite. Comitetul a tipărit broşura păr. A. Gherman «Sfaturi prietineşti» in 5000 de exemplare, din care — durere — s’au vândut numai foarte puţine. Comitetul a făcut o încercare originală, angajându-l pe gospodarul Favel Percec din Crasna-Put­­nei, ca conferenţiar popular. Percec a ţi­nut 10 conferinţe într-o serie de sate indicate de comitet şi rezultatul a fost satisfăcător. Comitetul a trimis din căr­ţile sale mai multe sute de broşuri de lectură şi cărticele de rugăciuni societă­ţilor, instituţiunilor şi particularilor cari le-au cerut, iar soc. «Dacia»­­ a pus la dispoziţie tot cărţi de aceste, ca să le împărţească intre sătenii cărturari. Comi­tetul a cumpărat 2000 exemplare din «Ca­lendarul copiilor», editat de soc. acad. «Dacia» şi le-a împărţit gratuit copiilor din satele mixte. In dar a primit comi­tetul de la «Liga culturală» 2000 exem­plare din «Istoria Românilor» de N. Iorga, pe cari le-a împărţit în ţară. Din mijloacele sale, comitetul a vo­tat mai multe subvenţii literare. D-lui Gavriil Rotariu (Câmpulung) ca încurajare pentru volumul de poezii, i-a votat o sub­venţie de 300 cor., iar de 100 cor. a cum­părat volume; revistei «Junimea Literară» o subvenţie de 500 coroane; d lui Silves­tru Daniiescu (Pâtrăuţi de Şirete) ca în­curajare pentru broşurile tipărite în fo­losul tinerimii şcolare, 45 cor. Subvenţii s’au mai dat societăţilor studenţeşti «Da­cia» şi «Junimea», şi anume celei dintâiu 160 cor. pentru cursul de analfabeţi şi conferinţele cu skeopticonul, iar soc. «Ju­nimea» 180 cor. Comitetul a cumpărat dela profesorul Lazar Vicol manuscriptul comentariilor la vieţile lui Cornelius Ne­­pos şi le va tipări in folosul şcoalelor noastre. Studenţilor universitari şi dela şcoalele scanidare şi profesionale li s’au votat, în afară de bursele devenite va­cante, subvenţii in suma de mai multe sute de coroane. Pentru casa naţională din Suceava s’au subscris 6 acţiuni a 100 coroane. Comitetul Societăţii are deosebita sa­tisfacţie să poată raporta adunării gene­rale şi despre şezători literare, conferinţe şi reprezentări teatrale. In luna lui Ianuarie a întreprins So­cietatea scriitorilor români, subt conduce­rea nuvelistului M. Sadoveanu, un turneu prin Bucovina, aranjând şezători literare în Suceava, Câmpulung, Rădăuţi şi Cer­năuţi, în amintirea povestitorului poporal Ioan Creangă. La aceste şezători au par­ticipat, pe lângă preşedintele societăţii, Mihaiu Sadoveanu, scriitorii: Natalia Iosif- Negru, Anghel, St. O. Iosif, E. Gârleanu, Caton Theodorian, I. Minulescu, A. Herz, Cincinat Pavelescu. Deşi acest turneu n’a fost aranjat de Societatea noastră, totuşi ea a grijit de aranjarea şezătorii din Cernăuţi, la care secretarul societăţii a ţinut o conferinţă, care a fost repeţită şi în Rădăuţi. Scriitorii au aranjat în Cer Nr. 47.—1911

Next