Gazeta Transilvaniei, august 1911 (Anul 74, nr. 168-190)
1911-08-02 / nr. 168
Psgha 2 GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 168.—1911 Supărare patriotică — degraba. Ziarele maghiare au publicat ştirea, că P. S. S. Demetriu Radu episcopul greco-catolic din Oradea-mare a interzis de a se ţine liturghii in limba maghiară in parohia greco-catolică din Macău. Această dispoziţie a episcopului Radu este viu comentată de ziare, dar ea nu cade in competinţa episcopului, ci a Papei. De altfel în parohia greco-catolică din Macău liturghia se oficiează în trei limbi şi anume în limbile română, maghiară şi sârbească. De la ordinea zilei. — Din discursul de p. Schuller. — O voce de ziar despre Dr. V. Lucaciu.—»Republica maghiară». — »Gr. Österreich « despre circulara lui Khuen. — Deputatul sas Schuller vorbind — cum am spus — pentru proiectele militare, ca să arete, că ele sunt acceptabile, și-a pus prima întrebare, că ce urmări ar fi, dacă Ungaria ar fi un stat independent?, Schuller, ca răspuns aminteşte, că statele mici adeseori trebuie să sufere nedreptăţi din partea marilor puteri. Ba chiar şi un stat mai mare neatârnat, cum este Turcia, e nevoită să sufere amestecul marilor puteri în trebile ei interne. Apoi conclude astfel : »Eu cred, că — abstrăgând de la chestia de existenţă — Ungaria şi în deosebi acel sentiment naţional maghiar simţitor şi mândru nu ştie, că prin comunitatea cu Austria de câte şicane diplomatice e scutit. Aşa, că dacă situaţia de azi ar înceta pe un timp, eu cred, că în curând ne-am întoarce iarăşi la comunitatea de azil. Schuller arată apoi, că Ungaria e încunjurată la sud şi est cu state independente naţionale, cari într’un moment dat ar putea deveni duşmane Ungariei şi apoi zice, că a adus acest caz, ca să se vază ce grea este lupta pentru sustare chiar şi în puternica totalitate, cum este monarhia austro-ungară.Ne putem imagina — continuă elin ce situaţie am ajunge în faţa unor asemenea evenimente, dacă am fi avizaţi numai la puterile noastre«. Şi mai departe . »Eu sunt de părere, că punctul de vedere naţional maghiar şi ideia de stat maghiar au mari favoruri prin armata comună, deoarece Maghiarimea răzimată pe aceasta forţă comună, îşi poate continua politica sa naţională. Vorbind despre o eventuală armată naţională, zice, că punctul acela din programul independiştilor, care solicitează uniunea personală, s’ar dovedi sub greutatea raporturilor reale, drept o ficţiune care n’ar putea da faţă ca pericolele, ce ar urma îndată după realizarea acelui program independist, apoi zice: »De aceea cred, că politica independistă se mişcă în un circulus vitiosus, voind a creia neatârnarea statului ungar, dar prin aceasta, chiar cu considerare la raporturile europene, îl expune la un pericol, care-i ameninţă întreaga existenţă. Spune apoi, că dacă în dinastia Habsburgică se arată oarecare aversiune faţă de tendinţa de a se manifesta spiritul maghiar în unele părţi ale armatei, aceasta are să se reducă la aceea, »că se teme că vor pătrunde şi în armată acele probleme, cari ne fac atât de grea viaţa publică«. * Despre rolul părintelui Dr. V. Lucaciu la Congresul rasselor din Londra »Gross Österreich“ scrie următoarele: »Rar străbate In străinătate şi numai o rază a adevărului despre starea lucrurilor din Ungaria. Nu în zadar se îngrijeşte de aceasta administraţia poştei maghiare, şi poliţia dela granîţi. Dar s’a aflat un bărbat din Ungaria, care Englezilor şi tuturor acelor savanţi, — cari au luat parte la acel măreţ Congres, — lumii întregi a arătat marea însemnătate a chestiei naţionalităţilor din Ungaria şi în special a Românilor. După concepţia Maghiarilor şi a ziarelor liberale vieneze subvenţionate din Ungaria, naţionalităţi nu există şi acei savanţi nu puţin s’or fi surprins, când Dr. Lucaciu — acel luptător neobosit al Românilor naţionaliceşte neîndreptăţiţi — a declarat, că în statul aparent naţional al lui Tisza locuiesc aproape 4 mii. Români, uniţi cu ceilalţi 12 mii. de fraţi din Bucovina, Basarabia şi România, prin legăturile indisolubile ale culturei. Nu puţini se vor întreba, cum se poate, ca acest popor tare să fie abia cunoscut Europei, pentru ce acest popor cauzează diplomaţilor numai atâta gând. Şi ei au ascultat surprinşi, când declara Dr. Lucaciu, că acest popor este un effiument distins al păcii, al liniştei şi al ordinei, un popor, care, ca nu un al doilea din Europa, îşi iubeşte domnitorul, respectează legile ţării, un popor cult şi pe lângă toate acestea silit a geme, special în Ungaria, în jugul politicei naţional-şoviniste a statului. D-rului Lucaci i se cuvine mulţumită deosebită pentru lucrarea bărbătească — deşi nu o pretinde. Doar i-a fost viaţa întreagă un şir de jertfe aduse pe altarul naţiunei sale, fără să aştepte recunoştinţă, mulţumită. El îşi împlineşte numai datorinţa, şi atât ii ajunge. Dar e timpul ca numele acestui politician atât de persecutat, al acestui bărbat, — care o viaţă întreagă a lucrat la educarea poporului său în iubire pentru pământul patriei, în particularitatea sa naţională, în alipirea la dinastie — în toate părţile, şi nu pe urmă în Viena, să fie numit pe cum se cuvine«. * Nagy György, fostul deputat in cameră adună abonamente pentru o foaie republicană »Magyar Köztársaság«, care va apare în 14 a fiecărei luni, în amintirea zilei de 14 Aprilie 1848. In prospectul ziarului scrie intre altele, că va propaga fără nici o frică ideile republicane. »In foaia mea — zice el — voiu scrie adevărul curat despre toate şi despre oricine, dar aceasta voiu scrie-o şi despre forma regatului şi despre Francisc Iosif I. Aşa să-mi ajute Dumnezeu«. * »Gross-Österreich« făcând cunoscută circulara contelui Khuen şi înşirând instituţiile, cărora s-a trimis, zice următoarele : »Din aceste 28 de corporaţiuni se vor pronunţa abia patru necondiţionat pentru sufragiul universal adevărat, nouă instituţii vor fi contra unei reforme electorale democratice, celelalte 15 vor lua o atitudine nepronunţată, spunând păreri cam în doi peri. Cu aceste guvernul va avea material suficient pentru falsificarea reformei electorale. In definitiv aceasta comedie de anchetă nu este altceva, decât o manevră de amânare a reformei, căci până vor întră răspunsurile și vor fi studiate, trece timp. Acest prim pas a lui Khuen cu circulara ne arată tendinţa guvernului de a eluda reforma electorală democratică. Dar guvernele se duc şi popoarele rămân şi popoarele Ungariei încă vor ajunge la drepturile lor, cu toate uneltirile.« In comuna Vâlcele, vechie staţiune de băi, mai înainte funcţiona o şcoală confesională gr. or., al cărei învăţător era cântăreţul bisericei, C. de tel chiar din Vâlcele şi om cu dare de mână. Acesta într-un moment de slăbiciune, s-a lăpădat de religia strămoşească gr. or. şi a trecut la religia calvină (reformată). Guvernul, ca să răsplătească această faptă rătăcită, a desfiinţat şcoala confesională românească, şi a înfiinţat o şcoală de stat, numind ca învăţător pe acel rătăcit, care a funcţionat câţiva ani, apoi l-a pus in penzie, iar azi funcţionează un alt învăţător maghiar. In o comună curat românească. Ca acest lucru Blab să Înceteze, Onor. conzistor archidiecezan din Sibiiu a decis, că doreşte să se reînfiinţeze şcoala confesională română din Vâlcele, conform cerinţelor guvernului maghiar, şi a dispus părintelui protopop, ca să aducă la cunoştinţa poporului decisiunea aceasta. Onor. protopop al comitatului Treiscaunelor, după săvârşirea slujbei în ziua de sfântul Ilie, a adus la cunoştinţa poporului această dispoziţie a Conzistorului, şi a esplicat printr-o cuvântare frumoasă, îndemnând poporul ca să contribue fiecare după putere, la care va contribui şi Onor. Conzistor din Sibiiu, ca să se facă un început şi să construiască un local de şcoală conform cerinţelor guvernului maghiar. După aceasta povaţă şi îndemn, poporul adunat în sinod sub prezidenţia Onor, protopop şi al tânărului preot al comunei Vâlcele, a decis ca deocamdată să contribuie fiecare parohian cu câte 2 (doi) florini pe an şi cu ce va contribui şi Onor. Conzistor din Sibiiu şi din ofrandele marinimoase şi liste de subscripţie pentru acest scop, la care sunt sigur, că va contribui şi marele public din regat, să înceapă construirea unui local de şcoală românească. Frumoasă şi înălţătoare este aceasta iniţiativă a Onor. Conzistor din Sibiiu, şi tot aşa de înălţătoare şi patriotică a fost şi cuvântarea Onor. domn protopop al Treiscaunelor, pentru înfiinţarea unei şcoli in comuna Vâlcele. Totodată, in legătură cu aceasta, subsemnatul semnalez şi fac apel la Onor, Conzistor al Metropoliei din Sibiiu, şi la Onor, protopop al Treiscaunelor, pe care îl priveşte direct, ca să-şi întoarcă privirea, ca o astfel de iniţiativă şi îndemn să se facă cât de curând şi pentru construirea şi înfiinţarea unei şcoli confesionale române gr. or. şi pentru comuna Ozun (Uzod), cu Gliile (Sfântul loan, Laborfalău, Comălău şi lunca Ozunului), care este lipsită de şcoală confesională gr. or. mai bine de 30 ani şi unde copii români sunt complect maghiarizaţi, ca şi poporul românesc din comitatul Treiscaunelor. Această iniţiativă se impune de urgent, cu atât mai mult, căci Ozunul ca mare comună, situată In centrul celor trei comune filiale, are o populaţiune de peste 300 familii de români. — In speranţa realizărei acestui act măreţ, voiu fi cel dintâiu, care voiu stărui pentru colectarea cu o listă de subscripţiuni, şi voi contribui şi eu materialmente după puterea mea. Micu Davidescu, profesor de cursul primar în Bucureşti, drept recompenză, să le îndulcească încă puţinele zile ale bătrâneţelor prin vre-o distingere«... Faţă cu aceste afte st. public cetitor următoarele stări reale în afacerea aceasta : Prezidiul senatului scol. gr. cat. din Reghin a fost incunoştiinţat despre pensionarea învăţătorului său la 19 Iulie 1911 sub nrul 2102 al inspectoratului reg. de şcoale. In 21 Iulie sen. şcol. a şi ţinut şedinţă extraordinară şi In chip demn şi şi cuviincios a adus laude iubitului său vechiu dascăl, prezent la şedinţă. S-a hotărât sub acelaşi punct protocolar aranjarea unei seri de adio pe la jumătatea lunei curente. E şi fixat pe 17 crt. Protocolul îi poate vedea ori şi cine. Acest protocol a şi fost trimis ordinariatului archiepiscopesc, ca să poată îngriji la vreme de umplerea locului vacant. Ordinariatul încă sub nrul 5755 prezid. dela 29 Iulie a cerut unele desluşiri, cari i s’au dat sub nrul pr. ppesc 625 dela 3 crt. Nici timpul fizic nu era suficient pentru o rezolvire definitivă a acestei afaceri. Atât pentru informarea corectă a sf. public cetitor. Ariton M. Popa, prot-par. gr. cat. Să înfiinţăm scoale confesionale. Vâlcele, Aug. c. In ziua de 20 Iulie st. v. (Sfântul Ilie) am asistat ca oaspe al băilor de la Vâlcele (Előpatak), în biserică la sfânta slujbă. După săvârşirea slujbei, Onor, protopop al Treiscaunelor d-1 C. Dimian, a ţinut o frumoasă şi patriotică cuvântare cătră poporul care a luat parte la sfânta slujbă. Iată despre ce este vorba: O întâmpinare. Reghin, 12 August c. Corespondentul d-voastră, d-l Teodor Bogdan, învăţător în Bistriţa, dă în numărul dv. 164 dela 10 crt. un mozaic de ştiri de prin Reghin şi jur, în care hcuieşte la mijloc şi pensionarea învăţătorului nostru G. Maior. De-ar fi schiţat d-l Bogan bogata şi frumoasa activitate a acestui veteran învăţător, pensionat acum după 43 ani de serviciu, săvârşia un lucru vrednic de laudă. Dânsul Insă ţine mai necesar a mustra autorităţile confesionale cu vorbele: »Nu pricepem, cum de forurile noastre... bisericeşti.. nu au făcut paşii de lipsă, ca acest bine meritat stegar să fie împărtăşit cu o distincţie pentru serviciu, după cum o fac alte foruri. Ori aceste foruri nu află cu cale, ca şi biserica noastră unor astfel de muncitori vrednici, ca ŞTIRI — 1 August v. Din Arhidieceza gr. cat- «Unirea» anunţă: Profesorii gimnaziali Alexiu Viciu şi Aron Deac au fost trecuţi la pensie cu 31 August 1911. Profesorul Ioan Fodor, care până acum a fost aplicat la şcoala civilă de fete, a fost trecut la preparandie, iar prof. Aurel B. Gaja a fost trecut de la preparandie la şcoala civilă de fete. Alexandru Borza, teolog ales. şi profesor diplomat din geografie şi ştiinţele naturale, a fost aplicat ca profesor suplent la gimnaziul nostru. Convenire. Fraţilor, cari am maturizat la gimn. din Blaj în anul 1891, prin aceasta îmi iau voie să vă avizez, că convenirea colegială de 20 ani se va ţinea în sara de 27 Aug. 1911 în Blaj. întâlnirea în sem. teal. In vederea serbărilor iubilare ale «Astrei» din 27—31 Aug. m’am rugat de biroul de incvartirare să bînevoiască a rezerva pe sama noastră cvartir comun. In urma acestei rugări acelaș birou cu cita de 27 Iulie Nr. 7—1911 a binevoit a mă încunoştiinţa că pentru 20 bărbaţi şi soţii a rezervat cvartir corespunzător. Drept aceea, cari doriţi să fim laolaltă în cvartir, binevoiţi a mă aviza momentan, ca despre locurile, ce eventual nu s’ar umplea cu de ai noştrii să pot încunoştiinţa imediat acel binevoitor birou. Până la întâlnirea dorită vă salută cu dragoste de conşcolar. Pata 1911. Mihai Hodârnău, paroh. Serbările Ligei culturale. Privitor la serbările, ce le va aranja Liga culturală în zilele de 28—30 Aug. st. v., al căror progam amănunţit l-am publicat în unul din numerii trecuţi, atragem atenţia publicului asupra punctului din program, cu privire la Expoziţia de costume naţionale şi produse casnice româneşti din toate ţinuturile locuite de Români. Îndemnând totodată publicul românesc de pretutindenea, ca apreciind acest măreţ scop al numitei expoziţii, — să trimeată pe adresa dnei Russu Şirianu, (Bucureşti Str. Fântânei 1) orice produse de asemenea natură, cu menţiunea: «Pentru expoziţia din parcul Carol, Aug. 1911», pentru a fi scutite de vamă. Racoviţenii la ministrul de justiţie. Cetim în „Unirea“ următoarele: Comuna Avrig a intentat din nou proces contra comunei Racoviţa pentru un teritor de pădure şi păşunat din muntele Racoviceanul. Procesul se va pertracta la faţa locului în munte in jumătatea intâiu a lunei Septemvrie a. c. In acel proces sunt citaţi la vre-o 305 martori, toţi săteni români. — De referent este numit din partea tribunalului din Sibiiu judecătorul Elie Antal, un om, care nu posede limba română. — Comuna Racoviţa a cerut însă dela preşedintele tribunalului din Sibiiu, ca acela să vândue un judecător, care să poseadă limba română. Preşedintele tribu- Recomandăm magazinul nostru ca cel mai eftin şi mai solid ; avem toate obiectele de modă pentru dame şi domni, pregătim costume în timpul cel mai scurt. Cel mai mare asortiment în lingerie şi confecţiune. — Fraţii Simay.