Gazeta Transilvaniei, iunie 1913 (Anul 76, nr. 119-141)
1913-06-11 / nr. 126
Fagina , cât atâtea promisiuni, câte au făcut reprezentanţilor neamului nostru guvernele ungare de pe vremuri şi abia vreuna, mai secondată de se va fi îndeplinit.. Oare Iancovich se va ţinea de promisiune? Şi oare cei ce vor face cercetarea, vor recunoaşte greşelile scoase la iveală? Nu ştim... Am fi însă mai siguri, că ni se va face dreptate, dacă ne impuneam cu curaj şi energie de la început în această luptă şi dacă cel puţin acum, la actul final, ar fi luat parte la şedinţă şi discuţii toţi patru prelaţii gr. cat. români, asistaţi de corul episcopesc ortodox al nostru, care asemenea este ameninţat de o episcopie maghiară Alegerea din Arad şi Românii. In timpul din urmă au apărut prin ziarele arădare şi budapestane diferite ştiri privitoare la atitudinea Românilor arădani In faţa alegerei pentru cameră fixată pe zuia de 28. c. Intre altele s’a spus, că alegătorii români vor vota cu candidatul opoziţiei. D-l deputat Dr Ştef. Pop publică acum o declaraţie, în care spune, că între împrejurările de astăzi partidului naţional român ii se impune absolută pasivitate la această alegere. Atacuri contra lui Tisza în parlamentul german. In decursul desbaterii speciale a proiectelor militare, care este la ordinea zilei în parlamentul german, dep. socialist Liebknecht vorbind în contra dictaturei militare, a atins şi chestiile din Ungaria atăcând cu vehemenţă politica contelui Tisza. Ministrul de războiu de Heeringen a respins atacurile rugând pe deputaţi să se abţină pe viitor de la astfel de atacuri îndreptate în contra guvernului unui stat, cu care Germania întreţine legături atât de strânse. Pentru armată. Despre urcarea iminentă a contingentului armatei se scriu din Viena următoarele: Urcarea contingentului e proiectată pe patru ani. Conform acesteia se împart şi spesele. Suma preliminată e de 20—30 milioane. Pe an se vin câte 5—8 milioane, pentru cari însă nu se vor face operaţii financiare separate. Spesele aceste vor fi contate în budgetul regulat. Pentru construirea de Dreadnought-uri va fi lipsă de vreo 180 milioane lcr. Disolvarea reprezentanţei oraşului Fiume. Regimul Tisza îşi revarsă binecuvântările şi asupra oraşului Fiume. Un ordin al ministrului de interne dispune disolvarea consiliului comunal şi anularea câtorva hotărâri al reprezentanţei pe motiv că reprezentanţa ar fi trecut peste cercul ei de activitate şi ar fi ajuns in opoziţie cu legile statului, cu guvernul, cu tribunalele independente şi cu autorităţile civile şi militare. Cam multe întrun răsuflet popor. Sunt convins, că Asociaţiunea ne-ar sta în ajutor şi la acţiunea aceasta. Trebue însă binecumpănite motivele, cari să scot la iveală pentru prezentarea în lumină favorabilă a diferitelor ziare sau cărţi. De potrivit şi cu efect ar fi b. o. hotărârea unui student din fiecare despărţământ al Asociaţiunii de a ţinea o prelegere poporală despre broşurile Asociaţiunii, a căror valoare nu o pricepe ţăranul din vorbirea preşedintelui sau recomandarea lor în generalităţi din partea secretarului. Nespus de mult ar câştigă în importanţă străduinţele noastre culturale, dacă ne-am năzui a dă teren de validitate şi ascultătorilor noştri, cerându-le părerea sau statul în anumite cestiuni de interes local, şi dând frâu liber fantaziei lor, dornică a ne spune proverbe, poveşti sau poezii poporale. Adunând aceste mărgăritare ale literaturei noastre, am făcut un serviciu duplu. Deoparte am câştigat încrederea ţăranului, de altă parte ne-am făcut datorinţa faţă de Asociaţiune Presp. adunarea scumpei literaturi poporale. Pentru a ajunge rezultate frumoase în ducerea la isbândă a tuturor ideilor de mai sus, e însă absolut eschisă tractarea sau şi numai atingerea cestiunilor confesionale şi politice. Nu o permit aceasta dealtfel nici statutele Asociaţiunii, dar nici nu duce la rezultat trainic ocupaţia serioasă cu atari cestiuni gingaşe. Nu e permis să turnăm pleia pe foc prin răscolirea patimilor confesionale; de altă parte studenţimea e datoare a stă departe de vârtejul isbucnirilor pătimaşe de politică militantă, fiindcă e îndeobşte cunoscut faptul, că mântuirea şi fericirea neamului o vom ajunge numai prin mai multă lumină. Să nu uităm nicicând, că numai pregătind încetinel terenul prin cultură, e nădejde, că va ajunge şi ţărănimea la o înţelegere a rostului său în vieaţa politică. In istoria generaţiei tinere sunt anumite momente de o importanţă deosebită, cari imprimă o notă distinctivă generaţiei din epoca aceia, îmi place a crede, că de astădată încă stăm in faţa unei prefaceri, unei reforme radicale in vieaţa Tinerimii, care tot mai lămurit va înţelege rolul său ca factor social în vieaţa culturală a neamului. De-ar da Dumnezeu, ca nu peste mult să putem prăznui ziua sfântă de înrolare a lunermii întregi sub steagul culturii, răspândite cu tact şi multă răbdare pe plaiurile locuite de Români. GAZETA TRANSILVANIEI. Aplicarea protocolului dela Petersburg. Comisiile române şi bulgare la Silistra. Sâmbătă s’au început la Silistra lucrările de delimitare ale comisiunilor române şi bulgare. Din ştirile, pe cari le avem până acuma, rezultă că lucrările comisiunilor par a nu întimpina greutăţi mai mari, fiind pe ambele părţi dorinţa de a rezolva în bună înţelegere şi în mod satisfăcător chestiile de litigiu cu deosebire în ce priveşte punctul, de unde începe raza de trei chilometri. Ziarul „Adevărul“ primeşte de la corespondentul său trimis la faţa locului următoarele telegrame: Călăraşi, 20 iunie. — Iahtul »Ştefan cel Mare, având pe bord comisiile noastre pentru aplicarea protocolului I din Petersburg, plecat din Cerna-Vodă la orele 10, a ajuns la Silistra la orele 3 după amiază. Plenipotenţiarii români I au fost primiţi la Silistra de subprefectul plăşei respective, de primarul oraşului şi de poliţai. Plenipotenţiariibulgari aşteptau pe yahtul regal »Krum«. Echipagiul yahtului a dat comisiunilor române onorurile. Ataşatul militar bulgar la Bucureşti, Kisoff, a primit pe trimişii României. Comisiunile bulgare şi române întrunindu-se apoi, a urmat o lungă convorbire, pentru stabilirea programului de lucrări. Cernavodă, 20 iunie. — In conferinţa ce a avut loc pe bordul PactuluiKrum, între plenipotenţiarii ambelor ţări s’a decis să înceapă lucrările Sâmbătă , comisiile pentru delimitarea zonei Silistrei şi calcularea despăgubirilor. Dl Sarafoff, şeful comisiilor bulgare, a făcut o bună impresie asupra plenipotenţiarilor noştri, cari au oarecari speranţe, ca chestia de a se preciza de unde încep cei trei kilometri se va putea rezolvi direct şi în bună înţelegere. Generalul Vasoff pare de asemenea favorabil unei atari soluţii. La orele cinci plenipotenţiarii bulgari au întors vizita plenipotenţiarilor români pe yactul nostru unde li s’a servit băuturi răcoritoare. La orele şease yactul nostru a plecat la Ostrov, unde va staţiona noaptea. El va rămâne mâne, Sâmbătă, la Silistra, pentru începerea lucrărilor de delimitare. Acelaşi ziar publică din peana trimisului său special următoarele impresii despre întâlnirea comisiunilor In faţa Silistrei : In timp ce ni se servea cafeaua cu lapte — Vineri la 7 jumătate dimineaţa — vedem un remorcher rusesc trăgând două şlepuri pline cu cai. Aflăm că sunt destinate pentru Serbia. Colegul meu se pregăteşte să fotografieze şlepul. — E chestie de actualitate, spun eu. — Sau de... neutralitate, răspunde surâzînd d. Nestor Cincu. Vicepreşedintele Camerei avea poate dreptate!! ....Un sunet de clopot. Un şuerat lung şi ascuţit.... Dl subinspector Şerbu ordonă salutarea pământului în susul Dunărei, spre Silistra. E un moment a cărui emoţiune e lesne de înţeles. La orele 3 precis dl subinspector Şerbu ordonă salutarea pământului bulgar. Suntem în faţa Silistrei. In port staţionează yahtul regal »Krum«, care la vederea yahtului nostru salută sosirea lui. In întâmpinarea comisiilor noastre au ieşit subprefectul, ajutorul de primar şi poliţaiul oraşului Silistra. Erau în sacouri şi cu cămeşi colorate, ceea ce vădit n’a făcut o bună impresie asupra plenipotenţiarilor noştri. Imediat ce comisiile noastre au debarcat s’au urcat pe bordul lui »Krum« unde au fost întâmpinate de ataşatul militar Kisoff. Urcaţi pe bordul yahtului regal bulgar comisiunile şi-au prezentat scrisorile de împuternicire, după care au urmat prezentările şi fixarea programului de lucru. In port staţionau foarte mulţi silistreni din clasa de jos, cari au primit comisiile noastre într’o perfectă indiferenţă. Pericolul noului răsboiu balcanic. Criza bulgaro-sârbă a întrat într’o fază foarte acută. Controversele sunt staţionare în toate privinţele. Bulgaria insistă pe lângă respectarea convenţiunei, Serbia pentru revizuirea tratatului Bulgaria protestează în contra cruzimilor şi şicanelor săvârşite de Greci asupra locuitorilor şi soldaţilor ei, iar Grecii se pregătesc a trimite Bulgariei o notă analogă în ce priveşte persecuţiunile Grecilor îndurate din partea trupelor bulgare. In acelaşi timp pregătirile de răsboin ale aliaţilor continuă neîntrerupt. Ştirile mai nouă spun, că armatele sârbe, greceşti şi muntenegrine stau gata pentru a începe atacul în contra armatelor bulgare. In haosul acesta de ameninţări şi pregătiri se aşteaptă cu mare încordare atitudinea României în momentul isbucnirei ostilităţilor. In privinţa aceasta circuică numeroase versiuni, ni trebuie însă primite cu rerva necesară. Agravarea conflictului. Din sursă competentă vieneză se anunţă că conflictul bulgaro-sârb s-a agravat foarte mult în ultimele ore, astfel că pentru moment nu se poate şti dacă se va mai întruni conferinţa celor patru primi miniştri. Bulgaria e ferm decisă să rezolve singură conflictul. Termenul acordat Serbiei expiră azi luni, dacă până atunci guvernul sârb nu va da un răspuns satisfăcător, consimţând la executarea tratatului, Bulgaria va adresa Serbiei o notă cu caracter de ultimat, cerând răspuns în termen de trei zile. Dacă acest răspuns al Serbiei va fi defavorabil, Bulgaria va începe Miercuri operaţiunile de război. Cercurile diplomatice din Viena consideră situaţia ca foarte critică ,deşi mai sunt speranţe că Serbia va ceda în ultimul moment. Această speranţă se bazează pe faptul că Serbia nu e destul de bine pregătită din punct de vedere militar, pe când bulgarii, ocupând de pe-acum poziţiuni favorabile, au ştiut să-şi asigure un mare avantaj. Atitudinea Bulgariei. Cercurile bine informate bulgare declară că guvernul rus, în urma întrebărei făcută de cabinetul bulgar despre punctul de vedere rusesc pictor la arbitraj, ar fi răspuns că tratatul are să fie îndeplinit, dar că acest lucru e scopul intrevederei miniştrilor preşedinţi la Petersburg. Se declară aci că acest răspuns nu e satisfăcător cu atât mai mult cu cât Bulgaria declarase că nu poate lua parte la conferinţă cât timp Serbia nu va recunoaşte tratatul existent. In asemenea împrejurări e foarte puţin probabil că conferinţa balcanică de la Petersburg va putea avea loc. Ultima notă adresată Greciei de guvernul bulgar cu privire la arestările şi asupririle continue pe cari au a le suferi bulgarii de la autorităţile greceşti în regiunile ocupate de greci în Macedonia de sud, este considerată ca un ultimat. Dacă nici nota aceasta nu va pune capăt arbitrarităţilor greceşti, Grecia va avea să suporte consecinţele. După ce cartierul general al armatei a fost permutat la Sofia, starea de asediu de până acuma a fost și mai mult extinsă. S’au luat aspre măsuri contra spionajului sârbesc întrucât s’a dovedit că in ultimul timp un întreg serviciu de spionaj a fost organizat de sârbi în Bulgaria. Atitudinea Sârbiei. Ziarele sârbești sunt convinse, că săptămâna aceasta va isbucni răsboiul cu Bulgaria. In genere tonul ziarelor sârbeşti este din cale afară pătimaş, cerând unanim guvernului să continue răsboiul Ziarul «Mali Journal» scrie între altele : «Bulgaria trebuie pedepsită şi ştearsă de pe suprafaţa pământului*. In consiliul de miniştrii sârbi, ţinut alaltaeri sub presidiul regelui Petru, s’a formulat o notă-răspuns cătră Bulgaria, în care se spune că în urma atitudinei Bulgariei întrunirea celor patru prim-miniştri a devenit fără obiect. Despre desfăşurarea armatelor balcanice ziarele sârbeşti şi bulgare aduc următoarele amănunte: Desfăşurarea armatei sârbe e complect terminată. Trupele sârbe s’au unit cu armata greacă, care înaintează spre nord. In ultimele 48 ore trupele sârb s’au retras spre regiunea Vardarului, unde au ocupat poziţiuni întărite. Armata bulgară e de asemenea complect desfăşurată la vest de Salonic. Ministrul muntenegrean de război a făcut toate pregătirile necesare. In caz de război întreaga armată va fi mobilizată. Trei divizii se află în drum spre Ipek. Muntenegru a primit din Serbia mari cantităţi de material de război. Regele Nichita a declarat, că conflictul sârbo-bulgar e foarte penibil pentru Muntenegru. A exprimat însă speranţa că în cele din urmă se va găsi o soluţie paşnică.. In caz de război însă, muntenegrenii vor lupta alături de fraţii lor sârbi în semn de recunoştinţă pentru concursul acestora la Scutari. Atitudinea României. In cercurile diplomatice europene se cunoaşte marea importanţă, pe care o are în aceste momente atitudinea României. Bărbaţii politici ai României ştiu prea bine, că în cazul isbucnirei unui război, acesta nu se va da pentru victoria unuia sau celuilalt dintre statele balcanice ci în jurai intereselor Rusiei şi Austro-Ungariei pe cari le au aceste imperii în Balcani şi pentru cari ambele imperii se întropun cu toată puterea cercând să-şi validiteze influenţa lor cu deosebire asupra României. Deaici situaţia de tot dificilă a ţării româneşti ! »Avem o situaţie din cele mai importante — scrie ziarul »înainte« — şi depinde numai de noi ca să jucăm rolul cel mai însemnat în aceste grele momente pentru Europa. *Noi nu avem să facem treburile nimănui şi avem să ne ocupăm numai de interesele noastre. »Răbdare am avut destulă, decepţii am îndurat de asemenea destule, ingratitudine şi nelealitate am cules de ajuns. »Nimeni nuare dreptul să ne ceară să ne sacrificăm pentru alţii. »Suntem siguri că guvernul va proceda cu energie şi va face să triumfe interesele României«. Cvincvenalele preoţilor. — Hotărârea preoţimii gr. cat. din district protopopesc al Reghinului.— »Preoţimea română gr. cat. din districtul Reghinului, împreună cu întregul cler al provinciei metropolitane de Alba-Iulia şi Făgăraş, a fost greu şi nedrept atinsă deja când prin articolul de lege XIV — din 1898 vistieria ţării noastre a dat întregire până la 1600 respective 800 coroane numai necatolicilor, ca şi cum catolicii nu în acelaşi loc şi ar vărsa contribuţiile sale ba cei gr. cat. chiar şi sângele copilaşilor săi. Nedreptatea a scăzut numai, dar nu s’a şters când prin articlul de lege XIII — din 1909 s’a regulat şi congrua preoţimei catolice, pentrucă acesteia i-a dat întregirea nu numai visteria ţării ca celorlalţi, ci şi fondul religionar catolic, ba şi beneficiile mai mari (arhiereşti) deci aceia cari ar trebui să întoarcă acestea sume mai bune spre alte scopuri bisericeşti. Să mai pun şi condiţii cari şi în cele disciplinare şi mai ales în asigurarea uneori a însăşi congruei dau amestec celor, cari în biserică urmăresc alte ţinte, nu moralizarea şi independenţa clerului, fără care sufere biserica însăşi. Numai puţin vătămătoare în articlul de lege XIII din 1909 e şi dispoziţia § 3 în care pentru parohii nouă să poftesc 800 suflete spre a da întregirea, dar şi atunci numai de jumătate, iar jumătate să o deie parohia. In urmă vine să le pună vârf la toate monstruosul proiect despre cvincvenalele preoţeşti prezentat camerei deputaţilor de actualul ministru de culte în luna Iunie 1913. In acest proiect abia este paragraf nejignitor pen- Hr. 126,1915. I tru preoţimea noastră românească în I general, iar în deosebi, § 2 şi 4 limitează maximul de venit congruă şi cvincvenal la 3000 coroane — fără deosebire—deci sub minimul statorit pentru învăţători, cărora însă nu li se cere decât cvalificaţie de cel puţin 4 d. gimnaziale. De alţi mulţi oficiali nu mai vorbim; § 3eschide de la cvincvenalele regulate deşi sunt deplin cvalificaţi pe cateheţi şi preoţii suplenţi, deci şi pe administratorii parohiali, cu toate că toţi aceştia încă împlinesc munca parohilor; § 5 conţine nedreptatea isbitoare, că cine are mai mult venit din parohie şi deci mai puţină congruă — în bani gata — primeşte mai multe cvincvenale de es. unul cu 400 cor. venit fasionat din ,parohie capătă congruă 1200 coroane, respective 400 cor. prin urmare nici unul din aceştia nu primeşte adaus, cvincvenal după acest paragraf, pe când cel cu 700 coroane fasionate are congruă 900 coroane deci poate primi şi 1200 coroane evincvenale pe lângă cvalificaţie şi ani de serviciu egali; § 9 dă ministrului dreptul de a sista neatârnarea parohiilor cu mai puţin de 300 suflete, deci chiar parohii în care de regulă singur preotul este conducătorul şi bunul sfătuitor şi îndrumător al nepriceputului popor sătean, iar la noi ar înceta pe calea asta aproape jumătate din parohiile de azi, ales în unele părţi. § 10 e un paragraf de incviziţie şi inealtă politică, dând regimului drept arbitrar de a remunera (!) pe preoţi eschişi prin legea aceasta „dela evincvenare. E cel mai grozav fmijloc de a corumpe elementele slabe, cari pot compromite tagma preoţească, păzitoarea moralului public, fără care statul civil să prăbuşeşte în ruină . § 11 în dispoziţia ultimului alineat incă jigneşte echitatea întru cât poate asigura dela stat numai jumătate cvincvenalele, lăsând cealaltă jumătate în sarcina parohiei. Preoţimea noastră protestează îndeosebi şi contra nesocotirea clerului cu calificaţie sub 8 d. gimnaziale cari la congruă sunt luaţi pe jumătate, iar la cvincvenale ca o cantitate absolut neglijabilă, deşi sunt puşi la aceleaşi greutăţi, ba uneori şi mai mari, având de regulă parohii mai mici. Cerem egalitate deplină în cler, căci de vitregia vremilor, cari au impus pe preoţii mai puţin cvalificaţi, nu aceştia sunt vinovaţi. Considerând pe lângă aceste că preoţimea noastră românească în multe locuri numai cu ajutorul venitelor familiare a susţinut statului veacuri dearândul cetăţeni credincioşi şi morali; considerând, că scopul legii nu poate fi, decât a avea preoţi pe o formă de capabili a servi statului şi pe viitor cetăţeni vrednici, statul e dator a le pune la dispoziţie pe o formă şi mijloacele materiale, considerând silinţele şi de până aci ale superiorităţii noastre bisericeşti şi exprimând recunoştinţa noastră pentru aceasta, cerem şi aşteptăm, ca acum când desconsiderarea noastră în special a preoţilor români de la culme, din nou să steie în frunte şi toţi arhireii români din patrie să se pună neamânat în capul unei mari deputaţiuni din cler, care la regimul ţării şi la Maiestatea Sa, supremul patron al bisericii, să ceară ca să se retragă proiectul şi să i se deie o altă formă, care să respecte dreptatea şi egalitatea între confesiunile, cărora în alte privinţe le asigură egalitatea de desvoltare. Numai puţin aşteaptă clerul cu toată încrederea, că deputaţii şi Preasfinţiţii arhierei români în cameră şi în casa de sus a ţării vor susţinea cu ultima energie drepturile egale ale preoţimei române, desconsiderate aşa de făţiş prin proiectul descris mai sus. Ştiri din România. Sâmbătă a fost ultima zi a cursului de istorie a popoarelor balcanice, pe care d-l prof. N. Iorga îl ţine la Universitatea din Bucureşti. Principele Carol, care a audiat la început acest curs, a ţinut să asiste şi la această lecţie de închidere. D-l N. Iorga a ţinut o scurtă cuvântare în care, adresându-se prinţului, spune că învăţând istoria neamurilor vecine României şi istoria în general, cunoscând faptele din trecutul românesc istoric, se va dezvolta mai lesne sentimentul iubirii de ţară şi neam, al iubirii de adevăr şi muncă. Educaţia depinde sufletul cu sinceritate şi numai cu această calitate sufletească va şti în viitor ce înseamnă devotamentul. La urmă d-ra Florian, studentă, a dat prinţului un buchet de flori". — Ziarele din Ţară publică informaţia din sursă demnă de încredere, că linia strategică Medjidia se lucrează cu multă activitate şi în curând va fi pusă în circulaţie. Importanţa acestei linii stra-