Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1914 (Anul 77, nr. 242-264)
1914-11-01 / nr. 242
parte la Înmormântare şi a ne exprima acolo în mod cuvenit şi demn recunoştinţa noastră, negreşit va prinde Epitropia fundaţiei ziariştilor primul prilej pentru a se prezenta la mormântul din Orşova şi a da defunctei onoarea ce i se cuvine. Donaţiunea este perfectă şi numai unele formalităţi sunt de împlinit, cari au întârziat din cauza stărilor excepţionale în cari ne aflăm. Iar publicarea actelor s’a amânat anume până după împlinirea acestor formalităţi... * Adânc întristata familie a dat următorul anunţ: Cu inima cuprinsă de durere anunţăm tuturor rudelor, amicilor şi cunoscuţilor Încetarea din viaţă a preaiubitei noastre surori şi mătuşă a doamnei, Iuliana Stoica de Haţeg născută Iacobescu, carea după lungi şi grele suferinţe şi-a dat nobilul suflet in mânile Creatorului In etate de 76 ani, Joi, în 5 Noemvrie st. n. la 10 ore seara. Rămăşiţele terestre ale scumpei decedate se vor depune spre vecinica odihnă în cimiteriul rom. gr. or. din loc Sâmbătă în 7 crt. la 2 ore p. m. Orşova, la 6 Noemvrie st. n. 1914. Fie-i ţărâna uşoară şi memoria eternă! Elena Gogoltan şi Ecaterina Demetrovici, ca surori. Traian Henţu, înv. penz. ca nepot. Sara Henţu, născ. de Stoica, ca nepoată. Alesandrina Henţu, strănepoată. loan şi Dănilă Stoica de Haţeg nepoţi. Anton lacobescu, nepot de văr. George Peia c. şi r. major. r. nepot de văr. întregim aceste date ale anunţului cu următoarele note prinse In fugă, având Epitropia fondului ziariştilor noştri să Întregească această schiţă biografică şi să publice m Analele sale şi fotografiile Donatoarei şi soţului ei de al căror nume nemuritor va fi legat fondul de zece mii cor, trecut în administrarea Fondului ziariştilor români din Ungaria. Date Biografice. Tatăl doamnei Iuliana Stoica de Hațeg. Tatăl ei a fost protopopul Dimitrie Iacobescu, născut în Valea Noului lângă Caransebeș, ca fiu de preot. In anul 1846 patriarhul sârbesc Raiachi l-a exmis în comuna Bocşa montană, unde tot poporul trecuse la unire spre A-l Înduplecă să treacă iarăşi la legea noastră străbună, ceeace, după multă osteneală In decurs de lui an a şi reuşit. Protopopul Dimitrie Iacobescu în anul revoluţiunel (1848—49) a suferit foarte mult pentru sentimentele lui româneşti. Ura faţă de acest protopop eră aşa de mare, încât puţin a lipsit, că nu l-au spânzurat. In anul 1849 a fost administrator protopopesc în Oraviţa, iar în anul 1850 a ajuns la Mehadia ca protopop. In această calitate a servit 23 ani, până la anul 1872, când a răposat. De Şaguna a fost foarte iubit luptând foarte mult pentru reorganizarea diecezelor între Români şi Sârbi. Bărbatul Donatoarei: Isaia Stoica de Haţeg. Născut în luna lui Martie 1830, Ca fiu de grăniţer, în etate de 17 ani, a Intrat în armată şi ca voluntar în anul 1847 a mers în Italia, unde a ajuns sergent major, venind acasă din Italia şi aflând’83 coroana ungurească ascunsă lângă Orşova pe teritorul comunei Tufări, a luat parte în compania de gală, care a dus coroana găsită pe la anul 1853 la Viena. Tot pe timpul acela Intrând armata austriacă în România, la această campanie de asediare a luat parte şi dânsul, mergând la Galaţi, de unde la Inceputul lui Novembre 1854 s’a relators în patrie în societatea to-tenentului Hudovschi, acest din urmă fiind grav bolnav. In 12 Novembre 1854 s’a cununat In Mehadia cu Donatoare?.. Iuliana Stoica de Haţeg, după 8 zile s’a întors iarăşi în Galaţi la batalionul său, unde a stat până la 12 iulie 1855, când apoi dimpreună cu batalionul a venit înapoi; după aceea a mai servit în armată 2 ani, de aici a trecut la administraţia militară (Militar-Verwaltung) unde aranjând după un serviciu de câţiva ani, a trecut la Caransebeş în calitate de canterist pe lângă tribunalul grăniţeresc, aici a stat până la desfiinţarea graniţei. După desfiinţarea graniţei militare a Intrat la oficiul de dare In calitate de oficiant cl. L, unde a servit mai mulţi ani şi după aceea a trecut la penzie. După penzionare a fost ales de primar comunal In comuna Mehadia, ca primar a servit 8 ani şi în acest interval a fost ales de deputat la sinodul eparhial din Caransebeş, precum şi de deputat la Congresul nostru naţional bisericesc. La îndemnul d-lui general Doda a sezis de primărie şi a mers la Comunitatea de avere din Caransebeş ca oficiant, unde a servit 20 ani şi penzionându-se, după pcazionare la 9 luni a răposat. Doamna Donatoare, Iuliana Stoica de Haţeg. Protopopul Dimitrie Iacobescu a avut trei fiice, anume cea mai mare e Donatoarea, născută In luna lui Februarie 1838; cea mijlocie e doamna văd. Elena Gogoltan fosta soţie a maiorului In penziune răposat. Alexandru Gogoltan; cea mai mică e doamna văd. Ecatarina Demetrovici, fosta soţie a d-lui Costa Demetrovici, răposat, fost controlor la căile ferate române în România. Doamna Stoica nu a avut şi nu are copii. Ambele surori ale marinimoasei Donatoare sunt încă în viaţă, trăind împreună cu sora mai mare — acum defunctă — până în ultima minută a vieţii ei, în cea mai complectă armonie. * O viaţă nobilă s’a stins. O inimă mare a încetat a mai palpita. Dar fapta generoasă îi va păstra amintirea în veci. A fost o damă de o cultură superioară, de o minte ageră şi cu suflet generos. A urmărit cu vădit interes toate evenimentele prin cari a trecut în bogata ei viaţă şi a pronunţat sentenţe şi judecăţi, cari ar face şi celor mai inteligenţi bărbaţi onoare. Odihnească In pace. Memoria ei fie eternă. Iar pe proaspătul mormânt depunem o lacrimă fierbinte, de durerea pierderei şi de recunoştinţa nobilei fapte, care i-a dat nemurirea, să fie compromise de ameninţările germane precum şi de vasele şi de aurul german. Au urmat serii de ofenze: mai întâi, bombardarea nepermisă a porturilor deschise ruseşti, apoi năvălirea pa teritoriul egiptean, până când aliaţii cari au privit cu răbdare fără de pereche repeţirea insultelor şi ameninţările disimulate, au fost siliţi să recunoască în Turcia un duşman declarat. Acest conflict nu a fost dorit de Anglia, şi a fost chiar în contra voinţei ei. Nu poporul turc a tras sabia, ci guvernul otoman şi putem prevede că va pieri prin sabie. Nu noi, ci Poarta ,a tras clopotul de moarte al Imperiului otoman. Anglia nu a avut nici un conflict cu supuşii mohamedani ai Sultanului şi nimic nu a fost mai departe de gândurile noastre decât de a face o cruciadă în contra credinţei lor. Imperiul otoman a comis un suicid şi şi-a săpat el însuşi groapa. Vorbind de situaţia financiară a Engliterei, d. Asquith a spus că rezerva de aur a Băncii engleze posadă suma fără precedent de 69 milioane de lire Sterlinge (Îndoit de când războiul a fost declarat). Procentul băncilor e 5 la sută. Preţul alimentelor a rămas normal. Numărul celor fără lucru e mai mic decât cel obicinuit. Acest conflict va fi o luptă lungă; nimic nu ne va descuraja nici modifica hotărârile noastre. Nu vom pune spada în teacă decât după ce Belgia va redobândi tot ce a sacrificat până când Franţa va fi complet asigurată şi până când drepturile naţiunilor mici vor fi stabilite pe nişte temelii neatacabile până când, în fine, puterea militară a Prusiei, va fi complect şi definitiv distrusă. Deschiderea corpurilor legiuitoare române. O telegramă oficială din Bucureşti anunţă că deschiderea sesiunei ordinare a corpurilor legiuitoare va avea loc anul acesta ca de obiceiu în ziua de 15 Nov. v. a. c. Iradeaua Sultanului. Biroul de corespondenţă al primministrului ne trimite cu data de azi următorul comunicat telegrafic: Se anunţă din Constantinopol: Irodeaua împărătească, prin care se declară războiul zice între altele: In 29 Octomvrie, în timp ce o parte din flota otomană manevra pe marea neagră, o parte din flota rusească, despre care am aflat mai târziu, că a fost trimisă, ca să aşeze mine la intrarea în Bosfor, a conturbat manevrele şi a înaintat într’atât că trebuia să considerăm această înaintare ca un act de forţare a strâmtorii. Flota imperială a luat lupta, guvernul otoman însă pentru ca .să-şi păstreze neutralitatea şi în urma acestui incident regretabil s’a adresat guvernului rus cerând o anchetă pentru stabilirea răspunderii. Guvernul rus insă fără ca să ne mai dea răspuns, şi-a rechemat ambasadorul şi a început ostilităţile ordonând puterii înarmate, ca să treacă prin mai multe puncte hotarul nostru dinspre Erzerum. In acelaş timp şi guvernul englez şi cel francez şi-au rechemat ambasadorii începând ostilităţile, atăcând în consecinţă flota anglo-franceză Dardanelele, iar câteva crucişătoare engleze au bombardat Akaba. Deoarece aceste puteri au declarat, că se consideră în stare de războiu cu imperiul otoman, punându-mi nădejdea în sprijinul Celui Atotputernic ordon declararea de războiu. Iradeaua e semnată de Sultan şi contrasemnată de toţi miniştrii. „Drapelul*. K Bh -A- T7" I Primim subscripţiuni sub condiţii originale pentru împrumutul de stat r. a. 61 din anul 1914, liber de dare, de xeeTodia...) care se emite acum. Cu prospecte relative precum şi cu orice fel de lămuriri cu privire la acest împrumut stăm cu plăcere la dispoziţia Onor. public. DE SCONT TRANSILVANĂ Kg posta mihalovits & nussbacher — 5SS55 S B A S O TT. =====--- Pagina 2 GAZETA TRANSILVANIEI. Un discurs r&snic. Intr’o cuvântare rostită la Londra In Casa corporaţiunilor, primul ministru, dl Asquit, a spus între altele: Când răsboiul a început, s-a făcut cunoscut la Constantinopol, după o înţelegere cu aliaţii noştri, că în cazul când Turcia ar rămâne neutrală, imperiul otoman nu ar avea de suferit nimic nici ca integritate nici ca autoritate. Dar bărbaţii de stat din Turcia, adânc divizaţi în părerile lor, nehotărâţi în consiliu, au permis ca interesele cele mai vitale ale statului lor ŞTIRI. — 31 Octomvrie v. 1914. Ofiţeri români distinşi. Monitorul Oastel Nr 81 publică o nouă serie de ofiţeri şi soldaţi decoraţi între cari şi pe următorii Români: Crucea militară pentru merite cu decoraţiunea de răsboiu pentru ţinuta vitejească dovedită în faţa duşmanului s’a conferit căpitanilor Corneliu Savu din statul major general şi Mhail Nicula din reg. de inf. 50, locotenentului Teodor Stancovici din reg. de inf. 6 şi sublocotenentului Eugen Arie din reg. de inf. 34. Msj. Sa a permis să poarte „Crucea de feri cl. II, conferită de împăratul Wilhelm, căpitanului Teodor Angel în batalionul de pioneri Nr 3 comp. 3. Pentrucasa de lectură Dr. Al. Bogdane un dascăl din Zârnești a contribuit suma de 10 cor. ca un omagiu deosebit adus caracterului integru al neuitatului defunct, Primească mărinimosul donator sincerile noastre mulţămite. — Direcţiunea şcoalelor medii gr. or. român din Braşov. Universitatea din Bucureşti a hotărât ca, în cursul lunei Decembrie, să ţină o şedinţă festivă in Memoria Regelui defunct Carol I. Şedinţa se va ţine în localulFundaţiunii universitare Carol I”, după un program pe care directorul îl va alcătui din vreme. Aeroplane franceze deasupra Dardanelelor, o telegrama din Constantinopol anunţă că Marcuri au fost semnalate două aeroplane franceza evoluând deasupra întăriturilor Dardanelelor. Aeroplanele au aruncat câteva bombe asupra fortuluieanac-Cale de la Intrarea strâmtorilor fără însă a pricinui nici o pagubă. După puţin timp aeroplanele au dispărut in zare. Cununie. Silvia Popoviciu şi Ioan Nemeş absolvent de teologie ne anunţă actul cununiei lor, ce se va celebra în Biserica gr. cat. din Solomon la 22 Novembre st. n. 1914 la oarele 3 d. a. Solomon (Gorbó Salamon) Novembre 1914 Necrolog. Cu profundă durere aducem la cunoştinţă, că neuitatul nostru coleg Dr. Avram Sădean profesor de limba şi literatura română la institutul pedagogic gr.-or. român din Arad, locotenent reg. ung. Ia regimentul 8 de honvezi, a murit moarte eroică pe câmpul de răsboiu din Galiţia, în al 34-lea an alităţii şi al 7-lea al activităţii sale rodnice în serviciul şcoalei noastre. — Binecuvântată fie memoria lui in veci 1 Arad, 28 Octomvrie (10 Noomv.) 1914. — Corpul profesoral dela institutul ped.-teol. gr.-or. rom. din Arad. Nu se mai trag clopote^ prin comuneie aproape de hotarii Sârbiei. Prea Sfinţia Sa Dr. M. Cristea, Episcopul Caransebeşului, a dat următoarea circulară . Comanda militară din »Raionul Pănatului« cere, pentru cuvinte însemnate, a se înceta deocamdată tragerea clopotelor dela bisericile noastre, în comunele de pe teritorul cercurilor pretoriale dealungul Dunărei de jos : Orșova, Moldova-nouă, Biserica-albă și Cubin. Fiindcă în aceste zile de răsboi, toţi suntem datori a uşura pe toate căile scopurile urmărite de comandele militare, rânduim potrivit şi cu recercarea comisarului reg. 24 Oct. n. ca, până la alte îndrumări, să nu să tragă la nici un prilej clopotele de la biserica noastră din oraşul Biserica albă şi din comunele de pe teritorul cercurilor pretoriale de mai sus. Oficiile parohiale să facă paşii de lipsă pentru ţinerea acestei îndrumări, spre a încunjura neplăcerile ce ar putea izvorâ din neţinerea lui. ApollO-BIO. Program pentru Sâmbătă şi Duminecă: Braţele Dunării (Vederi), »Polidor se grăbeşte« (Umor), Petru cel obraznic (Umor), »Dumitru ca bucătar« (Umor), Micul Aventurier. (Dramă), »înlocuit« Comedie In 2 acte. »Mirza« dramă In 3 acte. AvlZ. Avem onoare a vă aduce la cunoştinţă On. noastre clientele şi On. public, că institutul nostru este designat din partea înaltului ministeru de finanţe ca loc de subscripţiune publică, pentru împrumutul de război proiectat de a fi contras de cătră stat, prospectele şi condiţiunile mai detailate să vor publica în curând, atragem însă de pe acum atenţiunea On. public, că acest Împrumut de stat, pe lângă aceea, că serveşte înalte interese patriotice, mai este din punct de vedere financiar şi foarte lucrativ şi că institutul nostru stă bucuros în afacerea aceasta la dispoziţiunea On. public. „Timişiana“ institut de credit şi economii societate pe acţii. 2 3. Se caută un ingrijitor de casă. Pentru casa proprie în care se mută ziarul nostru, căutăm de urgenţă un îngrijitor însurat, care în acelaşi timp să fie şi servitorul institutului nostru de editură. Amănunte se pot lua la redacţia ziarului nostru. Sunt preferiţi cei, cari st-au copii, sau cel mult 1—2. TIPARUL TMODRAFIEI A. MURRSIANU BRAJflâCE & COMP BRASOV. Nr. 242—1941. Aviz abonaţilor şi clientelei noastre. Aducem la cunoştinţa stimaţilor noştri abonaţi precum şi onor. public românesc că în ziua de 2015 Noem. a. c. atelierul nostru tipografic precum şi redacţia şi administraţia ziarului „Gazeta Transilvaniei“ vor fi mutate în casele proprii din Strada Prundului Nr. 15 (vis-a-vis de băile de abur). începând de la acest termin (2/15 Nov.) rugăm a ni se adresa toate scrisorile şi comandele la adresa de mai sus. Direcţiunea Societăţii in comandita: „Tipografia A. Mureşianu: Branisce et Comp“. Poşta redacţiei: V. M. Ing. Carta a sosit. Mulţumire pentru informaţiunea trimisă. Proprietar: Tip. A. Mureşianu : Branisce & Comp. Redactor responsabil: Ioan Lacea.