Gazeta Transilvaniei, noiembrie 1914 (Anul 77, nr. 242-264)

1914-11-26 / nr. 260

Pagina 2 Scrisoare de pe câmpul de luptă. Ocuparea Belgradului. Dela vechiul nostru colaborator Dr. I. L ofiţer într’un batalion de etapă am primit as­tăzi următoarea scrisoare cenzurată : B..­ 914 XII/5. Stimate die redactor! Am cetit atât în folie budapestane, cât şi în »Românul« veştile despre o­­cuparea Belgradului şi m’am mirat de conţinutul lor fantastic. In calitate de colaborator estern al DV. şi ca şi unul, care sunt la o de­părtare de 14 chilometri de fosta capi­tală a Serbiei. Vă voi descrie pe scurt şi sincer intrarea trupelor noastre în Belgrad. In 1 Decemvrie n. au început tu­nurile noastre din S.... şi jur un foc de descoperire (Aufklärungs­feuer), la care însă din partea dujmanului nu s’a răspuns. In urma aceasta în 2 Decemvrie mai multe patrule de ale noastre con­duse de ofiţeri au trecut Dunărea şi au intrat în Belgrad, pe care insă l’au aflat evacuat de trupele sârbeşti. Nu corăs­­pund deci adevărului vestea lăţită de »Az Est«, că ar fi fost un asalt în con­tra Belgradului, ci adevărul e, că dupăce comanda supremă a aflat că Sârbii au evacuat Belgradul, dupâce în zorile di­mineţii de 3 Decemvrie au sosit şi tru­pele generalului Krauss, acesta şi ge­neralul Frank Liboriu, s’au făcut intra­rea lor triumfală in cetatea Belgradului în 3 Dec. n. a. m. când apoi la oarele 1 p. m. s’a ţinut festivitatea arborărei flamurei de resbel a monarchiei noastre pe fortăreaţa »Kalimegdan«. Această serbare, — la care a fost de faţă şi colaboratorul DVoastră — a decurs în chipul următor : Convoiul, la care au luat parte generalstabul generalului lui Frank şi 7 batalioane intrate în Belgrad, în frunte cu 3 muzici militare a plecat spre for­tăreaţa »Kalimegdan«, unde ajungând au fost întâmpinate de deputăţia ora­şului Belgrad sub conducerea primarului şi mitropolitului. Deputăţia prin rostul primarului a cerut scut oraşului, care a suferit atât de mult. Deputăţiei a răspuns generalul Frank Liboriu, care asigură oraşul şi populaţia lui, că Austro-Ungaria le ga­rantează traiu pacinic, dacă se vor purta prietineşte faţă de trupele noastre. După aceasta flamura sârbească de pe fortăreaţă a fost înlocuită prin fla­mura de resbel (negru-galben cu vultu­rul cu 2 capete) a monarchiei noastre, la apariţia căreia toate trei muzicile au Intonat »Gott erhalte«, iar ofiţerimea noastră prestată ca la un semn dat a tras săbiile şi au izbucnit din mii şi mii de pepturi orale însufleţite la adre­sa bunului nostru Domnitor. O scenă istorică plină de însufleţire ! După a­­ceasta a avut foc defilarea, apoi ban­chetul. După prânz ne-am plimbat pe »Terarra«, şoseaua principală, am fost în conac, unde ne-am fotografiat, şi sala ne-am reîntors. Observ, că oraşul a suferit puţin în urma bombardărilor anterioare a tunurilor noastre, dar »mersurile« (tu­nurile mari de calibru 30,5 cm.) n’au luat parte la bombardare, ceea ce pen­tru oraş a fost o adevărată norocire. Oraşul apoi a trecut în administraţiu­­nea noastră. E interesant, că pe stradă publicul să plimba la corzo ca şi cum nu s’ar fi Întâmplat nimic. Cor. Congresul „Societăţii ortodoxe a ierii, române“, Bucureşti 7 Dec. n. Sâmbătă s’a ţinut aici al patrulea congres anual al «Societăţii ortodoxe a femeilor române» sub presidiul I. P. S. Sale Mitropolitului Primat Conon. La şedinţa, care a urmat după oficiarea unui serviciu divin la Mitropolie, au luat parte numeroase dame din înalta societate bucureşteană precum şi reprezentantele societăţii din provincie. Deschizându-se şedinţa I. P. S. S. Mitropolitul Primat rosteşte un discurs mai lung, spunând că ziua de azi e o sărbătoare sufletească şi patriotică, a cărei importanţă nu scapă nimănui. Fa­ce constatarea că rolul femeei s’a do­vedit, din cele mai vechi vremuri, ca foarte folositor popoarelor. I. P. S. S. schiţează în linii largi, evoluţia activi­­tăţei femenine din alte vremuri şi de azi, din alte ţări şi dela noi. Activitatea femeei române dovedeşte vitalitatea neamului românesc. Străbunii şi părinţii neamului au lucrat, la umbra bisericei, pentru neam. Numai astfel am apucat o moştenire frumoasă de la părinţi. Ci­vilizaţia este o nobilă sarcină de care trebue să ne achităm prin muncă şi demnitate. Sentimentul religios şi mo­ral, ajutate de inteligenţa şi simţirea noastră, ne face să ne înălţăm în civi­lizaţia lumei întregi. Neamul care îşi îngrijeşte copiii, îşi asigură piedestalul viitor. Sarcina asta o are femeia română care, înlăturând din sufletele noastre sentimentul cosmopolit, ni-l face folo­sitor nouă şi ţării noastre. Sf. Vasile şi Sf. Ion Gură de aur au apreciat, cu multă gingăşie, virtuţi­le mamei, in care o scântee dumneze­iască a pus tot ce poate să ducă la împlinirea sublimei sale meniri pe pă­mânt. Să îngrijim de educaţia copiilor noştri şi Dumnezeu va fi cu noi. După cetirea telegramelor sosite la adresa congresului, între cari şi o telegramă din Caransebeş se trimite câte-o telegramă omagială regelui Fer­dinand şi reginei Elisaveta. Urmează cetirea diferitelor ra­poarte. Dna Zoe Dr. Râmn­iceanu citeşte darea de seamă pe anul expirat, ară­tând activitatea societăţii, a filialelor şi a parohiilor societăţii. Se vorbeşte in această dare de seamă despre relaţiunile societăţei or­todoxe cu alte societăţi şi în serviciul altor trebuinţe naţionale, despre lot­eria societăţii, despre bibliotecile populare, conferinţele societăţii şi grădinile de copii. Venind la darea de seamă finan­ciară, arată că veniturile societăţii pe anul expirat au fost de 121.282 lei 62, cu un excedent de 14159 lei 86 faţă de situaţiunea anului care i-a precedat. Donaţiunile şi cotele se ridică la suma de 84.192 lei 70. Veniturile nete ale institutului sunt de 16.319 lei 77. Dl Petre Negulescu citeşte raportul asupra grădinilor de copii ale societăţei. Spune că societatea a realizat o mare parte din programul ei, construind cele două grădini de copii care se vor inau­gura azi în cămpul Floreasca şi Pre­­şoianu. Comitetul societăţei, in unire cu »Famila Luptătorilor« şi »Mama Răniţilor« va înfiinţa 30 de grădini de copii în întreaga ţară, pentru copii mo­bilizaţilor. Dra Meissner citeşte raportul sec­ţiune! din Iaşi a societăţei, citesc ra­poartele secţiunilor şi filialelor res­pective d nele dr.Gheorghiu (Tg .Ocna), Cantacuzino (Galaţi), E­ena Iamandi (Bârlad) Elena Parteniu (Vaslui), Aglae Anghelache (Dorohoi) Zo­e Daia (R. de Vede) şi Adelina căpitan Placa (Bo­toşani). După primirea tuturor rapoarte­lor d-r. Livescu, profesoară din Iaşi, ţine o disertaţie asupra subiectului : »Moralitatea bazată pe evanghelie«. D-l dr. Botescu închide congre­sul, relevând roadele acestui congres care s’a ţinut într’o atmosferă atât de prielnică. Exprimă mulţumiri acelora cari au venit la congres, care se ţine în pragul unor evenimente mari pen­tru ţară şi neam. Face apologia Regelui Carol şi spune că viaţa Lui va fi o icoană vie în inimile tuturor românilor de azi şi de mâine. El ne-a învăţat că limba şi religia, şcoala şi biserica ne vor duce la împlinirea idealurilor noastre. După d-l dr. Botescu, ultimul cu­vânt îi spune I. P. S. S. Mitropolitul Primat, care spune că, cu rădejde în Dumnezeu şi cu încredere în noi, vom şti să păşim înainte prin aceste vre­muri de grea cumpănă pentru ţară şi pentru neam. La orele 9 seara, în sala Ateneu­lui a avut loc conferinţa d-l­ui profesor­­. Scurt­, membru in comitetul central al societăţei ortodoxe naţionale a femeilor române, despre viaţa şi faptele regelui Carol. GAZETA TRANSILVANIEI. Ioni guvern sârb. Noul mi­nister sârb compus din toate partidele, afară de liberali, este format astfel: Pasici, prezidenţia şi externele; Paciu, finanţele; Liuba Iovanovici, internele; Giurisici, justiţia, câte­ şi patru vechi radicali; Drascovici, lucrările publice; Davidovici, instrucţiunea, amând­oi ra­dicali independenţi; Bogovici, războiul. Acesta din urmă fiind absent în străinătate, d­l Pasici va lua până la înapoerea sa interimatul răsboiului. Pentru soldaţii români din Braşov. Reuniunea femeilor române a mai primit din comuna Herman următoarele obiecte adunate prin bunăvoinţa d-nei preotese Victoria Greceanu: 57 cămăşi, 2 tricouri, 48 perechi pantaloni, 1 per. pantaloni de stofă, 20 ştergare, 5 perini, 7 feţe de perină, 5 cearşafe, 1 şerveţel, 5 m. pânză lată 4­/2 m. pânză îngustă. Mai multe bu­căţi bandaje-Esprijcăm călduroasa noastră mulţămită şi pe această cale cu asi­gurarea că vor fi predate la desti­naţia lor. In numele Reuniunii. Maria B. Baiulescu preşedintă. ŞTIRI. — 24 Noemvrie n. 1914. Ofiţeri români distinşi. Monitorul oastei Nr. 91 publică o nouă serie de ofiţeri decoraţi pentru ţinuta lor vi­tează în faţa duşmanului, între cari găsim pe următorii ofiţeri români: Crucea militară pentru merite clasa III, cu decoraţia de râsboiu s’a conferit căpitanilor Valeriu Moga şi Gheorghe Radeş de Berivoiu-mic din reg. de inf. 85, locotenentului Florian Medrea din reg. de infan­terie­­. Preaînalta recunoştinţă pentru ţinuta vitează în faţa duşmanului s’a exprimat căpitanilor luliu Montani şi Ştefan Miclea din reg. de inf. 85, sublocot. i. r. Ilie Radu in reg. de inf. 85, locot. Mircea Pascuţiu din reg de inf. 102. Pro memoria. In loc de cunună pieritoare pe sicriul iubitului său socru Vasile Grădinar, a dăruit dl loan G. Eremie 5 cor. pentru îmbrăcarea copii­lor săraci de Crăciun. Chităm cu deosebită mulţumită darul primit. In numele Reuniunii: Maria B. Baiulescu, preş. F06. Aseară a ars uriaşul ma­gazin de fân al engrosistului de ce­reale şi nutreţ : Mátyás. Pagubele se urcă la mai bine­­de 70,000 de coroane. O anumită cantitate de fân însă în preţ de 50,000 de coroane a fost asigurată. Necrolog. Cu inima zdrobită de durere aducem la cunoştinţă că prea iubitul nostru soţ, tată, socru şi bunic Nonus Portţia Consil­er ces. reg. de Comptabilitate în secţia technică mili­tară, în pensiune. Proprietar al crucei de aur pentru merite şi a altor distincţii militare după un morb scurt, şi-a dat­ blândul suflet în mânile Creatorului Sâmbătă în 5 Decemvrie seara la 8 oare, în al 691ea an al vieţii şi al 37-lea an a fericitei căsători. Rămăşiţele pămân­teşti se vor aşeza spre veşnică odihnă. Luni în 7 Decemvrie st. n. a. c în ci­­miterul gr. cat. în cripta familiară din loc. Fiei ţărâna uşoară şi memoria De­­uitatăl Alba-Julia In 6 Decemvrie 1914 văd. Ana Poruţiu născ. Csucsy ca soţie. Emilia, Victor, Cornel şi Ana ca copii. Maria Poruţiu născ. Leib ca noră. Anu­­ţa Poruţiu ca nepoţică. Arestarea generalului Rennenkampf. Din Bucureşti se anunţă: Ziarul »Ade­vărul« primeşte din Odessa ştirea că generalul rus Rennenkampf a fost de­ţinut. El a sosit pe câmpul de luptă din Polonia cu o întârziere de 18 oare, ceea ce a avut de urmare succesul ar­matei germane. Pregătiri pentru serviciul militar Obligaţi ! O telegramă cenzurată din Genf anunţă: »Ziarul »Matin“ este informat că ministerul Angliei s’a exprimat pentru proiectul ministrului de răsboiu pri­vitor la pregătirile referitoare la intro­ducerea condiţionată a serviciului mili­tar general. Cabinetul a început deja dezbaterile în această privinţă cu şefii partidelor liberale. Daruri. La magistratul oraşului Braşov s’au mai făcut următoarele con­­tribuiri. Pentru bucătăria populară din »Valea Lată« au dăruit: D-nul condi­­tor Jekelius 30 bucăţi de prăjituri cu mere. D-na Luise de Brennerberg 30 cor. D-nul Anastas J. Safrano 50 cor. Lo­ja numită »Pannonia» 50 cor. D-na Iakab Kohn 10 kgr. sare, 50 kgr. car­tofi şi 1 kgr. de usturoiu, şi D-na Min­a Thor ca cotisaţiune pro Decemvrie 5 cor. Pentru pachete de Crăciun. Dela Reuniunea femei or evang. din Bod prin Doamna preoteasă Luise Semp 100 cor. Pentru aceste amicabile daruri îşi exprimă marea mulţămită Magistratul orăşenesc,­nim­ei femeilor române din Braşov, îmbracă fetiţele sărace de la şcoalele noastre elementare. Apelăm şi de astă dată la ge­­nerositatea Societăţii noastre româ­neşti, cu rugarea să contribuiască şi să ne ajutoreze cu obolul său la această faptă umanitară, cu deose­bire în acest an de grea încercare în care sărăcimea luptă cu cea mai grea mizerie. Contribuirile binevoitoare se primesc, de cătră subsemnata presi­­dentă. Spre înlesnirea onoratului pu­blic și membrele Comitetului sunt autorizate la aceasta colectare, care la timpul său se va chita în publi­citate. Brașov Noemvrie 1914, "în numele Comitetului: Maria B. Baiulescu, 1 - 3 presidentă. Proprietar: Tip. A. Mureșianu : Branisce & Comp. Redactor responsabil: Ioan Lacea. Apel. Daţi-ne obolul şi pentru copii săracii Se apropie sărbătorile Crăciu­nului, ca în toţi anii comitetul Reu­ Nr. 260—1914. Lemne de fag prima pentru ars din pădurea proprie, cu vagonu sau cu stînjinul duse acasă, sunt de vân­zare la Rajko Barabás Braşov Strada gărei Nr. 45 Depourile „Albina“. Fondaţi 1823-Fabrici de postav, stofe de modă şi tricotaj. Wilhelm Scherg & Cie. produc din lănă curată, de calitatea prima clasa. Stofe de modă pentru băr­baţi de tot felui şi p­aitru ori­ce scop. Stofe pentru costume de dame de o co­loare şi cu desen, stofe de uniforme pentru ofiţeri şi am­pliţeci- Loden im­preg­­nabil pentru turişti. Pos­tavuri pentru ţărani şi pos­tavuri fine. Pleduri pentru călătorie. Coperte de pa­t, Cergă pentru trăsuri­ pentru cai. Covoare şi castor jachete. Esclusiv numai fabricate din fa­bricata noastre în Braşov Har­ste şi Timişul de jos. De multe ori premiate cu cele mai mari preţuri. Magazinul de vânzare: Braşov Piaţa Franz Josef. 16—25 CENTRALA: V­IENA TAILOR FOR GENTLEMEN NEUMANN FURNIZORUL CURŢEI ŞI CAMEREI IMPERIALE REGALE: SUCURSALE:BRAŞOV BUDAPESTA | Mare Depozit de Haine pentru Bărbaţi, Băeţi şi Fetiţe *** Toate în calităţile cele mai bune şi croială elegantă, preţuri originale, fixe ** Cereţi catalogul nostru ilustrat. %*

Next