Gazeta Transilvaniei, martie 1916 (Anul 79, nr. 47-71)

1916-03-01 / nr. 47

Pagina 2 Frinţă, eara a decis la principiu schim­bul de mărfuri de diferite soiuri, de rari România are Hosft din Germania şi pe cari Germania vrea să le impor­t­es din România. »Minerva« spune, că prim-mi­nistrul Brătianu a dispus, ca comisiunea, care a cumpărat In Germania cinci va­goane încărcate cu medicamente, să plece din nou in Germania, pentru a cumpăra o nouă cantitate de medica­mente. Această attudine prevenitoare a Germaniei nu va Int&reia a fi «pre­dată după merit chiar şi de cercurile române, cari nu privesc cu ochi buni o apropiere a României faţă de Ger­mania fi în genere faţă de puterile centrale. «Dimineaţa» e informată, că ad­ministraţia spitalelor civile din Româ­nia a trimis la Paris pe un delegat, care ea cumpere pentru suma de 2 mi­lioane lei medicamente, cad să fie a­­duse peste Rusia în ţară. Această in­formaţie ara probabil scopul sa facă să se creadă, că In Franţa e abundenţă de medicamente iar de altă parte să se tăinuiască lipsa de medicamente In Rusia, pentru­ ca Germania, dela care România e nevoită în cele din urmă să cumpere mărfurile de lipsă, să fie şi mai prevenitoare. Dealtfel să ştie că Rusia duce lipsă de medicamente, ceea­­ce o dovedeşte şi faptul, că Rusia plă­teşte in România preţuri enorme pen­tru medicamentele germane, cu toată prohibirea decretată. »Mev*Saivarsan«*ul prof. Ehrlich de pildă e foarte mult căutat In România de Ruşi. «Steagul» critică pe d. Brătianu, care vrea să aducă muniţia românească a­­flătoare in Salonic peste Wladiwostock Fiind canalul Suez Închis, muniţia a­­ceaata trebue să facă drumul in jurul «Capului bunei Speranţe* şi astfel poa­te sosi cel mult intr-un an in Ro­mânia, Germania şi Ststde­linite. Din Amsterdam se comunică : Un ziar de­ aici oauiţă : Se con­firmă informaţiunea ziarului «Associa­ted Press*, că preşedintele Wilson, înainte de­ a răspunde memoriului ger­man, va cere Angliei amănunte asupra instrucţiunilor, pe cari le-a dat vaselor sale comerciale Înarmate. Cheltuelile de război ale ■franţei. „Schlos­sche Zaltung* ves­teşte: Ribot a comunicat comisiunei ca­merei franceze, că cheltuelile de răz­­boiu până la 1 Martie s’au urcat la 45 miliarde franci, din care 5 miliarde îm­prumuturi pentru sprijinirea aliaţilor. Dela anul nou cheltuelile de război­u lunare au fost de 2600 milioane. De pe frontul bucovinean Ziarelor bucureştene li se comunică din Iţcani. Persoane sosite din Cernăuţi co­munică cum că de joi noapte acest front a fost din nou tulburat de cătră un violent şi vehement duel de artilerie, focul fiind provocat de cătră Roşi. În­treaga regiune este viu iluminată de reflectoarele ambilor adversari. Austro- Germanii răspund cu artilerie grea şi cu intensitate la provocarea Ruşilor. Altfel se poate spune că risipa de muniţii e mare. Lupta continuă. —x— » sp&r&u, › prua ‚ rum ‹ serum­p (tăciune) ‹ sâmbure ‹ dumbulle (nasture) *•« ţare » dare­­» . , , oare » văile. Când s’au înstăpânit Românii pe, plaiurile Daciei, Dacii, adevăraţii stră­moşi­ al noştri, aveau ca ocupaţiune principală tot creşterea vitelor. Stăpâ­nirea romană n’a fost prea Îndelungată, dar bogată In urmări mai ales pentru formarea limbii noastre, căreia i-a dat şi fond, şi hăsină românică. Invaziunile barbare de mai târziu nu au mai im­­pestiuit-o cu elemente slave, maghiare şi turceşti. Faţă de nici unul din elementele, rari constîtuesc limba noastră de as­tăzi» nu ne poate cuprinde Insă atâta duioşie ca faţă de cei ce ne e comun cu Albanezii, căci vechimea lui Întrece douăzeci de veacuri. Privind la cuvintele înşirate mai sus, pe care le rostim at&t de des,fără a ne da insă seama de vechimea lor, trebuie să avem, ştiindu-ie vechimea senzaţia omului, care si-a părăsit la frageda copilărie modesta colibă părin­tească de la munte şi după ce a ajuns pe o treaptă înaltă socială se reîn­toarce încă odată să vadă locul, de unde a pornit. Inima ei va fi cuprinsă de bu­curia reîntâlnirii celor de un neam cu el şi rodul acestei bucurii va fi redeş­teptarea Interesului faţă de el. Aceieaş sentimente ne stăpânesc şi pe noi faţă de poporul frate albanez, iar Interesul ne poate dovedi cu at&t mai uşor, că o ramură din poporul nostru trăeşte de veacuri pe pământul străvechi. Bolre­vista- g­azeta THAN SIV LA NI EI. Proverbe albaneze. Ce a trecut &’* şi uitat# *­­ Cocoşul vecinului e totdeauna mai gr&s ca al tău. * Gând vrea săracul să danseze se rupe de regulă coarda dela vioară. * Cine aleargă după mult, de obicei pierde şi cel puţin. * Românul nu piere In veci. * Românul face şi pe dracu să crape. * Bărbatul are crucea ’a cap, iar fe­meia pe dracu In Inimă. Pe bou să-l legi de coarne, fe­­meea de limbă. * Dracu te Învaţă să furi, dar nu te ascunde. • Ceea ce Încurcă o femee nu des­­leagă nici dracu. * Şi plopul e Înalt dar face umbră puţină. » Când se Întâlneşte popă cu popă, tfcd amândoi. • Turcul prinde iepurile cu tră­sura. * Mires­ea-i bună, dar păcat că nu-i Româncă. * Măgarul poartă vin în spate, dar el bea apă. * Paşti fără post nu există. * Femeea nu e ca o cămaşă să o poţi sch­iba după plac. * Situaţia Greciei. Declaraţiile regelui Constantin despre violarea drepturilor Greciei. Corespondentul din Atena al elimini „Berliner Tageblatt" arfind un interview cu regele Greciei Constantin, regele latre altele i-ar fi ipm şi um&toarele: »Eu însumi am fost şef de ar­mată şi pot să prevăd, ce greutăţi aş­teaptă pe trupele ententei pe baza cea str&mtă dela Salonic, chiar dacă, după cum se povesteşte, ele şi-ar fi săpat tranşee de­­ metri afunzime, ca în Flandria.­­­­ ..­ » Motivul pentru care guvernul francez tot mai voieşte să-şi păstreze Salonicul, îl Înţeleg ştiu tot­odată şi aceea, că Englezii peste tot nu au fost prea Înţeleşi să o facă aceasta. Ce ne­bunie ar fi însă, dacă eu m-aşi alătura lor! Pentru mine nu pot fi dătătoare de ton sentimente, nici sentimente pentru unii şi nici pentru ceilalţi. In Germania cu siguranţă nu se vor aştepta, ca eu să procedez ca un German; eu pot proceda corect numai ca Grec. De la primul şi până la cel din urmă soldat armata mi-e cu totul ata­şată. Aceştia sunt oameni, care au ară­tat lumii cum ştiu să se lupte. Aceasta ce spun eu nu e o exagerare, ci un fel al raporturilor prusiace dintre rege şi armată. La noi azi, armata e poporul. La începutul răsboiului el a avut simpatii franceze : aceasta e o tradiţie în Grecia. Intr-aceea însă entenia a făcut totul, pentru ca să piardă din simpatii. Prin violarea făcută cu plan şi prin brusca­rea libertăţii noastre, ea a pus la joc prietenia Greciei­­. Despre Veni­zelos regele nu a vorbit ca un principe amărât, ci ca şi când ar fi vorbit despre un partner iscusit. El a zie: „In afacerile politice Venn­elos e de multe ori fantastic. Când Sir Ed­ward Grey i-a arătat din depărtare o bucată din litoralul Asiei *mici, ca preț al alăturării Greciei la entent­, el ime­diat a declarat In cameră, că noi am primi întreg vestul până la Karahissar şi Intrezăria deja livezi şi turme de oi. Regele a vorbit şi despre Bulgari cum­pătat şi ca drept: »Eu aş dori, ca guvernul bulgar să influinţeze şi asupra atitudine! mai Împăciuitoare a acelor organe inferioare, cari In săptămânile din urmă au violat regiunea noastră de graniţă In mai multe rânduri. Sunt însă convins, că Bulgarii, imediat ce au alungat pe duş­manii lor din ţara mea, vor părăsi Grecia.­ Regele Constantin a mai spus apoi ur­mătoarele: „Eu nu am şovăit nici când. Noi numai neutrali putem rămânea. Cresi d-ta, că ententa după o alungare a ei din Salonic ar lua măsuri mai grave, te Înşeli, căci la anumite chestii ea denotă o atitudine mai corectă ca până acum. Şi ce senz ar avea la cale din urmă pentru ea, să debarce in un alt port grecesc? Aci la Atena, ei nu vor veni niciodată şi in nici un caz, nici nu vor Încerca să facă aceasta. Ceea­ ce s-a Întâmplat, formează, de sine Înţeles, o serie de violări ale dreptului ginţilor, cari se vor aplana numai In parte. In contra Atenei însă nu fi va ridica ni­meni mâna. Ambasadorii streini, pentru a căror siguranţă s-au ivit la d-voastră temeri, sunt toţi la mod egal oaspeţii mei, de cari nimănui nu 11 e permis să se atingă.« SITUAŢIA pe câmpul de răsboiu­ Azi dimineaţă am primit de la bi­roul de presă al prim-ministrului ur­mătoarele comunicate oficiale telegrafice: Budapesta 12 Mar­tie. — Din marele cartier general al nostru se comunică oficial cu data de azi : In nordul monarhiei şi pe câmpul de operaţii din Balcani. Nu s-a petrecut nimic de o însem­­nătate mai mare. La graniţele italiene. ori înainte de amiazi artileria duşmană a început să bombardeze cu violenţă poziţiile capului de pod de la Gore, partea sudică a oraşului Gore şi platoul de la Doberdo. Fo­cul acesta a ţinut şi peste noapte. Artileria italiană a desvoltat şi pe frontul din Carintia o activitate potenţată, în deosebi contra părţii Lamenboden, la nord-est de la Pau­­laro. Lupte de infanterie nu s-au dat nicăiri. Generalul de divizie Hojer loc­ţiitorul şefului de stat major. Pe frontul anglo-franco­­ruso-german, Berlin, 13 Martie. — Buletinul o­­ficial al marelui cartier general german e pentru ziua de azi următorul : Pe câmpul de operaţii dela vest. La nord-est de la Neuville am aruncat în aer cu succes şi am o­­cupat pâlnia. In regiunea la vest dela Maaa duşmanul a îndreptat cu mari pier­deri atacuri absolut fără succes con­tra nouilor noastre poziţii. Pe înălţimile la est de la rău şi în şesul dela Woetvre activitatea răsboinică s-a restrâns la lupte de artilerie mai mult sau mai puţin violente. Cifrele din comunicatele zilelor de 29 Februar şi 4 Martie, în ce priveşte numărul prisonierilor şi mă­rimea prăzii, s-au urcat, de la înce­putul evenimentelor din regiunea Maas la: 430 ofiţeri, 26.042 soldaţi nerăniţi, în prisonieri, 189 tunuri, între cam­ 40 grele, şi 232 mitraliere. La Obersept cu toate atacurile repetate, Francezilor tot nu le-a succes nici eri, să-şi pună piciorul Un dar săsesc. Din ’»Brasa»M Uj­­lapc aflăm că societatea Saşilor arde­leni din Bucureşti ‚Transsylvania› a dă­ruit din tristul prilej al decesului Ma­iestăţii Sale Reginei văduve Elisabeta pentru scopuri de binefacere suma de o sută de lei. —x— • Un torpilor rusesc scufundat în fața Varnei. Din Sofia se comunică In mod oficial că torpilorul rusesc «Sublo­cotenentul Pușchin» lovindu-se spre sud de Varna de-o mină, s’a scufundat. Patru ofiţeri şi 11 soldaţi din echipa­­giu au fost salvaţi de soldaţi bulgari. —x— Succesul bâlciului din Leipzig. La bâlciul dela Leipzig au sosit nume­roşi vizitatori — peste 30.000.—Toate hotelurile şi pensiunile sunt complect ocupate. Vizitatorii găsesc o deosebire neînsemnată. Vânzătorii au făcut expe­rienţa, ca plăcerea de a cumpăra o ex­traordinar de mare, ceea ce dovedeşte că reorganizarea economiei politice germane survenită in urma răsboiului cauzează un repede rulaj al banilor. Industria de lux şi jucăriile se vând pe o scară at&t de Întinsă, că abia pot fi livrate la timp. Cumpărătorii dau pre­ţuri ridicate pentru a primi marfa. Bâlciul a fost foarte vizitat şi de stră­ini ob ar şi de prin Arabia. Nr. 47—1910, știri. 13 Martie n. 1916. Pentru orfelinatul din Blaj s’a contribuit până acum peste 100.000 coroane. Intru contribuirile din zilele din urmă amintim darul d-lui Dr Teodor Mihali de 2000 cor. al proto­popului loan Hossu de 1000 cor. al d-lui Franche Hossu Longin şi soţia Elena de 500 cor. şi al învăţătorului Bar­tolomai Vildli de 400 cor. —x— Fundaţiuni şi dăruiri ale P. S. Sale episcopului Radu. Ținem să amintim — scrie „Unirea* că P. S. Sa episcopul Orășii-mari, afară de suma de 40000 cor. oferită pentru Orfelina­tul din Blaj, frumoasă contribuire a­­preciată la locul de frunte al acestui ziar, în decursul celor două luni din anul acesta, a mai făcut următoarele donaţiuni: a) Pentru biserica din Tâm­­păhaza a depus la Ven. Capitlu mitro­politan 10.000 cor. b) Pentru Capitlul din Oradea-mare o tradiţiune da 6000 cor. c) Pentru zidirea casei parohiale In comuna Moroda (comn. Arad) 6000 cor. d) Pentru biserica din Ardusat (com. Sătmar) 1000 cor. Toate aceste marini moaşe daruri pe o vreme grea ca această, sunt de­ două ori mai mari ca altădată. Au­ pe domeniile episcopeşti economia, at&t cea de câmp cât şi cea de pădure, t&ngeşte. Lipsa de braţe muncitoare, de Intreprisdari şi edificări se resimte pe toatâ linia. Astfel a măsurat fasiuni­­lor de dare de răsboiu, aprobate pe baza documentelor autentice, — și din partea Curiei administrative din Buda­pesta, toată darea progresivă a veni­telor episcopești, at&t de exagerate de fantazia prea aprinsă a unora, abia trece peste suma de 3000 cor. x—­ tos In poziţia lor de mai înainte, ci au fost sângeros respinşi. La est şi sud-est şi pe câmpul de operaţii din Balcani. Nu s-au petrecut evenimente mai importante. Moartea baronesei Hurmuzachi. «Allgemeine Zeitung» din Cernăuţi anunţă încetarea din viaţă a barone­sei hurmuzachi decedată la Cernăuţi In vârstă de 74 ani. —x— Un nou transport de invalizi austro-ungari din Rusia va sosi din captivitatea rusească, la 3 Aprilie, prin Suedia, In Monarhie. După acest trans­port, vor mai urma şi altele. Dela 3 Aprilie va sosi pe săptămâni câte un tren cu 228 invalizi iar din luna Ma­i vor sosi câte patru trenuri cu prizo­nieri invalizi din Rusia. — x— —x— Incendiile la Statele-Unite și Ca­nada. Numărul incendiilor a crescut a*­t&t de mult In Statele-Unite și In Ca­nada, Încât paguba cauzată de sie se urcă — numai In luna Februarie » a­­nului acestuia — În 24771000 dolari, ceea­ ce dună statistică e mai mult de­cât dupla faţă cu pagubele din acelaşi lună a anului trecut. 11 vase engleze scufundate de Germani în 7 zile. Corespondentul mi­litar al lui »Times« publică numele a unsprezece vase, ce au fost scufundate săptămâna trecută, cauzând Angliei I perderi simţitoare. «Dany Telegraph] I scrie că lista comunicată Luni despre­­ vasele scufundate a influenţat In mod

Next