Gazeta Transilvaniei, martie 1916 (Anul 79, nr. 47-71)
1916-03-01 / nr. 47
Pagina 2 Frinţă, eara a decis la principiu schimbul de mărfuri de diferite soiuri, de rari România are Hosft din Germania şi pe cari Germania vrea să le importes din România. »Minerva« spune, că prim-ministrul Brătianu a dispus, ca comisiunea, care a cumpărat In Germania cinci vagoane încărcate cu medicamente, să plece din nou in Germania, pentru a cumpăra o nouă cantitate de medicamente. Această attudine prevenitoare a Germaniei nu va Int&reia a fi «predată după merit chiar şi de cercurile române, cari nu privesc cu ochi buni o apropiere a României faţă de Germania fi în genere faţă de puterile centrale. «Dimineaţa» e informată, că administraţia spitalelor civile din România a trimis la Paris pe un delegat, care ea cumpere pentru suma de 2 milioane lei medicamente, cad să fie aduse peste Rusia în ţară. Această informaţie ara probabil scopul sa facă să se creadă, că In Franţa e abundenţă de medicamente iar de altă parte să se tăinuiască lipsa de medicamente In Rusia, pentru ca Germania, dela care România e nevoită în cele din urmă să cumpere mărfurile de lipsă, să fie şi mai prevenitoare. Dealtfel să ştie că Rusia duce lipsă de medicamente, ceeace o dovedeşte şi faptul, că Rusia plăteşte in România preţuri enorme pentru medicamentele germane, cu toată prohibirea decretată. »Mev*Saivarsan«*ul prof. Ehrlich de pildă e foarte mult căutat In România de Ruşi. «Steagul» critică pe d. Brătianu, care vrea să aducă muniţia românească aflătoare in Salonic peste Wladiwostock Fiind canalul Suez Închis, muniţia aceaata trebue să facă drumul in jurul «Capului bunei Speranţe* şi astfel poate sosi cel mult intr-un an in România, Germania şi Ststdelinite. Din Amsterdam se comunică : Un ziar de aici oauiţă : Se confirmă informaţiunea ziarului «Associated Press*, că preşedintele Wilson, înainte de a răspunde memoriului german, va cere Angliei amănunte asupra instrucţiunilor, pe cari le-a dat vaselor sale comerciale Înarmate. Cheltuelile de război ale ■franţei. „Schlossche Zaltung* vesteşte: Ribot a comunicat comisiunei camerei franceze, că cheltuelile de războiu până la 1 Martie s’au urcat la 45 miliarde franci, din care 5 miliarde împrumuturi pentru sprijinirea aliaţilor. Dela anul nou cheltuelile de războiu lunare au fost de 2600 milioane. De pe frontul bucovinean Ziarelor bucureştene li se comunică din Iţcani. Persoane sosite din Cernăuţi comunică cum că de joi noapte acest front a fost din nou tulburat de cătră un violent şi vehement duel de artilerie, focul fiind provocat de cătră Roşi. Întreaga regiune este viu iluminată de reflectoarele ambilor adversari. Austro- Germanii răspund cu artilerie grea şi cu intensitate la provocarea Ruşilor. Altfel se poate spune că risipa de muniţii e mare. Lupta continuă. —x— » sp&r&u, › prua ‚ rum ‹ serump (tăciune) ‹ sâmbure ‹ dumbulle (nasture) *•« ţare » dare» . , , oare » văile. Când s’au înstăpânit Românii pe, plaiurile Daciei, Dacii, adevăraţii strămoşi al noştri, aveau ca ocupaţiune principală tot creşterea vitelor. Stăpânirea romană n’a fost prea Îndelungată, dar bogată In urmări mai ales pentru formarea limbii noastre, căreia i-a dat şi fond, şi hăsină românică. Invaziunile barbare de mai târziu nu au mai impestiuit-o cu elemente slave, maghiare şi turceşti. Faţă de nici unul din elementele, rari constîtuesc limba noastră de astăzi» nu ne poate cuprinde Insă atâta duioşie ca faţă de cei ce ne e comun cu Albanezii, căci vechimea lui Întrece douăzeci de veacuri. Privind la cuvintele înşirate mai sus, pe care le rostim at&t de des,fără a ne da insă seama de vechimea lor, trebuie să avem, ştiindu-ie vechimea senzaţia omului, care si-a părăsit la frageda copilărie modesta colibă părintească de la munte şi după ce a ajuns pe o treaptă înaltă socială se reîntoarce încă odată să vadă locul, de unde a pornit. Inima ei va fi cuprinsă de bucuria reîntâlnirii celor de un neam cu el şi rodul acestei bucurii va fi redeşteptarea Interesului faţă de el. Aceieaş sentimente ne stăpânesc şi pe noi faţă de poporul frate albanez, iar Interesul ne poate dovedi cu at&t mai uşor, că o ramură din poporul nostru trăeşte de veacuri pe pământul străvechi. Bolrevista- gazeta THAN SIV LA NI EI. Proverbe albaneze. Ce a trecut &’* şi uitat# * Cocoşul vecinului e totdeauna mai gr&s ca al tău. * Gând vrea săracul să danseze se rupe de regulă coarda dela vioară. * Cine aleargă după mult, de obicei pierde şi cel puţin. * Românul nu piere In veci. * Românul face şi pe dracu să crape. * Bărbatul are crucea ’a cap, iar femeia pe dracu In Inimă. Pe bou să-l legi de coarne, femeea de limbă. * Dracu te Învaţă să furi, dar nu te ascunde. • Ceea ce Încurcă o femee nu desleagă nici dracu. * Şi plopul e Înalt dar face umbră puţină. » Când se Întâlneşte popă cu popă, tfcd amândoi. • Turcul prinde iepurile cu trăsura. * Miresea-i bună, dar păcat că nu-i Româncă. * Măgarul poartă vin în spate, dar el bea apă. * Paşti fără post nu există. * Femeea nu e ca o cămaşă să o poţi schiba după plac. * Situaţia Greciei. Declaraţiile regelui Constantin despre violarea drepturilor Greciei. Corespondentul din Atena al elimini „Berliner Tageblatt" arfind un interview cu regele Greciei Constantin, regele latre altele i-ar fi ipm şi um&toarele: »Eu însumi am fost şef de armată şi pot să prevăd, ce greutăţi aşteaptă pe trupele ententei pe baza cea str&mtă dela Salonic, chiar dacă, după cum se povesteşte, ele şi-ar fi săpat tranşee de metri afunzime, ca în Flandria. .. » Motivul pentru care guvernul francez tot mai voieşte să-şi păstreze Salonicul, îl Înţeleg ştiu totodată şi aceea, că Englezii peste tot nu au fost prea Înţeleşi să o facă aceasta. Ce nebunie ar fi însă, dacă eu m-aşi alătura lor! Pentru mine nu pot fi dătătoare de ton sentimente, nici sentimente pentru unii şi nici pentru ceilalţi. In Germania cu siguranţă nu se vor aştepta, ca eu să procedez ca un German; eu pot proceda corect numai ca Grec. De la primul şi până la cel din urmă soldat armata mi-e cu totul ataşată. Aceştia sunt oameni, care au arătat lumii cum ştiu să se lupte. Aceasta ce spun eu nu e o exagerare, ci un fel al raporturilor prusiace dintre rege şi armată. La noi azi, armata e poporul. La începutul răsboiului el a avut simpatii franceze : aceasta e o tradiţie în Grecia. Intr-aceea însă entenia a făcut totul, pentru ca să piardă din simpatii. Prin violarea făcută cu plan şi prin bruscarea libertăţii noastre, ea a pus la joc prietenia Greciei. Despre Venizelos regele nu a vorbit ca un principe amărât, ci ca şi când ar fi vorbit despre un partner iscusit. El a zie: „In afacerile politice Vennelos e de multe ori fantastic. Când Sir Edward Grey i-a arătat din depărtare o bucată din litoralul Asiei *mici, ca preț al alăturării Greciei la entent, el imediat a declarat In cameră, că noi am primi întreg vestul până la Karahissar şi Intrezăria deja livezi şi turme de oi. Regele a vorbit şi despre Bulgari cumpătat şi ca drept: »Eu aş dori, ca guvernul bulgar să influinţeze şi asupra atitudine! mai Împăciuitoare a acelor organe inferioare, cari In săptămânile din urmă au violat regiunea noastră de graniţă In mai multe rânduri. Sunt însă convins, că Bulgarii, imediat ce au alungat pe duşmanii lor din ţara mea, vor părăsi Grecia. Regele Constantin a mai spus apoi următoarele: „Eu nu am şovăit nici când. Noi numai neutrali putem rămânea. Cresi d-ta, că ententa după o alungare a ei din Salonic ar lua măsuri mai grave, te Înşeli, căci la anumite chestii ea denotă o atitudine mai corectă ca până acum. Şi ce senz ar avea la cale din urmă pentru ea, să debarce in un alt port grecesc? Aci la Atena, ei nu vor veni niciodată şi in nici un caz, nici nu vor Încerca să facă aceasta. Ceea ce s-a Întâmplat, formează, de sine Înţeles, o serie de violări ale dreptului ginţilor, cari se vor aplana numai In parte. In contra Atenei însă nu fi va ridica nimeni mâna. Ambasadorii streini, pentru a căror siguranţă s-au ivit la d-voastră temeri, sunt toţi la mod egal oaspeţii mei, de cari nimănui nu 11 e permis să se atingă.« SITUAŢIA pe câmpul de răsboiu Azi dimineaţă am primit de la biroul de presă al prim-ministrului următoarele comunicate oficiale telegrafice: Budapesta 12 Martie. — Din marele cartier general al nostru se comunică oficial cu data de azi : In nordul monarhiei şi pe câmpul de operaţii din Balcani. Nu s-a petrecut nimic de o însemnătate mai mare. La graniţele italiene. ori înainte de amiazi artileria duşmană a început să bombardeze cu violenţă poziţiile capului de pod de la Gore, partea sudică a oraşului Gore şi platoul de la Doberdo. Focul acesta a ţinut şi peste noapte. Artileria italiană a desvoltat şi pe frontul din Carintia o activitate potenţată, în deosebi contra părţii Lamenboden, la nord-est de la Paularo. Lupte de infanterie nu s-au dat nicăiri. Generalul de divizie Hojer locţiitorul şefului de stat major. Pe frontul anglo-francoruso-german, Berlin, 13 Martie. — Buletinul oficial al marelui cartier general german e pentru ziua de azi următorul : Pe câmpul de operaţii dela vest. La nord-est de la Neuville am aruncat în aer cu succes şi am ocupat pâlnia. In regiunea la vest dela Maaa duşmanul a îndreptat cu mari pierderi atacuri absolut fără succes contra nouilor noastre poziţii. Pe înălţimile la est de la rău şi în şesul dela Woetvre activitatea răsboinică s-a restrâns la lupte de artilerie mai mult sau mai puţin violente. Cifrele din comunicatele zilelor de 29 Februar şi 4 Martie, în ce priveşte numărul prisonierilor şi mărimea prăzii, s-au urcat, de la începutul evenimentelor din regiunea Maas la: 430 ofiţeri, 26.042 soldaţi nerăniţi, în prisonieri, 189 tunuri, între cam 40 grele, şi 232 mitraliere. La Obersept cu toate atacurile repetate, Francezilor tot nu le-a succes nici eri, să-şi pună piciorul Un dar săsesc. Din ’»Brasa»M Ujlapc aflăm că societatea Saşilor ardeleni din Bucureşti ‚Transsylvania› a dăruit din tristul prilej al decesului Maiestăţii Sale Reginei văduve Elisabeta pentru scopuri de binefacere suma de o sută de lei. —x— • Un torpilor rusesc scufundat în fața Varnei. Din Sofia se comunică In mod oficial că torpilorul rusesc «Sublocotenentul Pușchin» lovindu-se spre sud de Varna de-o mină, s’a scufundat. Patru ofiţeri şi 11 soldaţi din echipagiu au fost salvaţi de soldaţi bulgari. —x— Succesul bâlciului din Leipzig. La bâlciul dela Leipzig au sosit numeroşi vizitatori — peste 30.000.—Toate hotelurile şi pensiunile sunt complect ocupate. Vizitatorii găsesc o deosebire neînsemnată. Vânzătorii au făcut experienţa, ca plăcerea de a cumpăra o extraordinar de mare, ceea ce dovedeşte că reorganizarea economiei politice germane survenită in urma răsboiului cauzează un repede rulaj al banilor. Industria de lux şi jucăriile se vând pe o scară at&t de Întinsă, că abia pot fi livrate la timp. Cumpărătorii dau preţuri ridicate pentru a primi marfa. Bâlciul a fost foarte vizitat şi de străini ob ar şi de prin Arabia. Nr. 47—1910, știri. 13 Martie n. 1916. Pentru orfelinatul din Blaj s’a contribuit până acum peste 100.000 coroane. Intru contribuirile din zilele din urmă amintim darul d-lui Dr Teodor Mihali de 2000 cor. al protopopului loan Hossu de 1000 cor. al d-lui Franche Hossu Longin şi soţia Elena de 500 cor. şi al învăţătorului Bartolomai Vildli de 400 cor. —x— Fundaţiuni şi dăruiri ale P. S. Sale episcopului Radu. Ținem să amintim — scrie „Unirea* că P. S. Sa episcopul Orășii-mari, afară de suma de 40000 cor. oferită pentru Orfelinatul din Blaj, frumoasă contribuire apreciată la locul de frunte al acestui ziar, în decursul celor două luni din anul acesta, a mai făcut următoarele donaţiuni: a) Pentru biserica din Tâmpăhaza a depus la Ven. Capitlu mitropolitan 10.000 cor. b) Pentru Capitlul din Oradea-mare o tradiţiune da 6000 cor. c) Pentru zidirea casei parohiale In comuna Moroda (comn. Arad) 6000 cor. d) Pentru biserica din Ardusat (com. Sătmar) 1000 cor. Toate aceste marini moaşe daruri pe o vreme grea ca această, sunt de două ori mai mari ca altădată. Au pe domeniile episcopeşti economia, at&t cea de câmp cât şi cea de pădure, t&ngeşte. Lipsa de braţe muncitoare, de Intreprisdari şi edificări se resimte pe toatâ linia. Astfel a măsurat fasiunilor de dare de răsboiu, aprobate pe baza documentelor autentice, — și din partea Curiei administrative din Budapesta, toată darea progresivă a venitelor episcopești, at&t de exagerate de fantazia prea aprinsă a unora, abia trece peste suma de 3000 cor. x— tos In poziţia lor de mai înainte, ci au fost sângeros respinşi. La est şi sud-est şi pe câmpul de operaţii din Balcani. Nu s-au petrecut evenimente mai importante. Moartea baronesei Hurmuzachi. «Allgemeine Zeitung» din Cernăuţi anunţă încetarea din viaţă a baronesei hurmuzachi decedată la Cernăuţi In vârstă de 74 ani. —x— Un nou transport de invalizi austro-ungari din Rusia va sosi din captivitatea rusească, la 3 Aprilie, prin Suedia, In Monarhie. După acest transport, vor mai urma şi altele. Dela 3 Aprilie va sosi pe săptămâni câte un tren cu 228 invalizi iar din luna Mai vor sosi câte patru trenuri cu prizonieri invalizi din Rusia. — x— —x— Incendiile la Statele-Unite și Canada. Numărul incendiilor a crescut a*t&t de mult In Statele-Unite și In Canada, Încât paguba cauzată de sie se urcă — numai In luna Februarie » anului acestuia — În 24771000 dolari, ceea ce dună statistică e mai mult decât dupla faţă cu pagubele din acelaşi lună a anului trecut. 11 vase engleze scufundate de Germani în 7 zile. Corespondentul militar al lui »Times« publică numele a unsprezece vase, ce au fost scufundate săptămâna trecută, cauzând Angliei I perderi simţitoare. «Dany Telegraph] I scrie că lista comunicată Luni despre vasele scufundate a influenţat In mod