Gazeta Transilvaniei, decembrie 1916 (Anul 79, nr. 222-231)
1916-12-03 / nr. 222
orinţă faţă de sine şi faţă de aparţinătorii săi. Intrun timp aşa de serios şi de greu, precum trăim astăzi, când răsboiul mondial răpune atâtea sute, ba chiar mii de vieţi tinere, în floare, ceea ce noi nu putem împiedeca, este cu atât mai necesar să facem şi aceasta, acolo unde clarificând şi învăţând putem să contribuim la apărarea multor vieţi de boală şi de nimicire. Pagina 2 Propunerea păcii. Ordinul de zi al regelui Carol Budapesta 12 dec. Majestatea Sa împăratul şi regele Carol a dat un ordin de zi pentru armată şi marină prin care spune că în faţa indisputabilei victorii finale, am făcut un demers pentru înfăptuirea unei păci oneste. In acest ordin de zi se roagă Atotputernicului să binecuvinteze acest pas, şi îşi esprimă convingerea că pe de altă parte vom lupta mai departe cu acelaş eroism până la încheerea păcei sau până v’om fi bătut inimicii decisiv. Ordinul de zi al Împăratului Wilhelm. Berlin 12 dec. Maiestatea Sa împăratul Wilhelm a dat următorul ordin de zi către întrega forţă armată germană. Soldaţi! Sub simţământul victoriei, care aţi cucerit-o prin vitejia voastră, am făcut inamicului, împreună cu domnitorii statelor fideli , aliate, o propunere de pace. Dacă va duce la ţintă sau ba, aceasta depinde de voia soartei. Voi veţi rezista inamicului şi il veţi bate cu ajutorul lui Dumnezeu şi pe viitor! Cuvântarea cancelarului imperial german. Berlin 12 dec. Cancelarul german a ţinut o cuvântare prin care a făcut istoricul evenimentelor răsboinice şi declaraţia sărbătorească despre aplecarea Germaniei de a încheia pacea. Intre altele cancelarul accentuează eşuarea ofensivei concentrice a inimicilor noştri şi subliniază succesele planului ingenios al lui Hindenburg. Operaţiunile îşi urmează cursul lor, Hindenburg nu doarme! Din România ne aducem provizii mari de uleuri, bucate şi alimente. Sub influenţa simţului datoriei morale celei mai aprofundate, împăratul consideră momentul actual prielnic pentru o acţiune oficială de pace. Cancelarul şi a terminat cuvântarea care a fost des întreruptă de aplauze furtunoase, cu următoarele cuvinte: Dumnezeu va judeca! Noi vrem să ne urmărim calea neaplecaţi şi fără teamă, la luptă decişi, spre pace aplecaţi. Reichsratul după ce a luat cunoştinţa de cauză a fost amânat. Cuvântarea contelui Tisza. Budapesta 12 dec. După raportul preşedintelui Carol de Szasz referitor la audienţa acordată de Majestatea Sa regele Carol, ia contele Tisza cuvântul şi ceteşte în primul rând nota, care conţine propunerea păcei. Declaraţia despre aplecaţia noastră de a încheia pace a găsit de repeţite ori consentimentul auditorului. Ministrul-preşedinte a arătat că poziţia expusă de monarchie nu constitue un novum. Alianţa cu Germania a avut întotdeauna un caracter conservativ; pustiirile răsboiului cad în sarcina rivalilor agresivi. Prin alipirea Angliei la înţelegerea franco-rusă, proporţiile forţei au aflat o diversiune; puterile centrale se aflau în faţă a trei mari puteri. Am fost tîrîţi în acest răsboi pe care l-am început fără tendiţe de cuceriri teritoriale şi nicidecum pentru a nimici inamicii, ci din contra, pentru apărarea intereselor noastre vitale celor mai sfinte. Am fost întotdeauna gata pentru pace. Insă modul de luptă al inamicilor noştri ne-a for-ţat a aştepta momentul prielnic pentru manifestaţia aceasta sărbătorească. Ultimul atu al inimicilor noştri desasperaţi, România, este tranşat pentru totdeauna. Marea ofensivă concentrică s’a prăbuşit într’un mod lamentabil. Direcţiunea noastră de externe a luat contact cu toate guvernele puterilor aliate nouă, la caii planul de documentare sărbătorească pentru pace a găsit deplin consentiment. Continuarea războiului ar fi cea mai păcătoasă crimă. Dacă propunerea de pace va deştepta însă un ecou valorabil, atuncea condiţiunile pentru pace vor fi de astfel de natură, ca să satisfacă ambele părţi; în caz contrar vom continua lupta cu aceeaşi tărie şi enacitate ca până acuma şi avem toată speranţa, că ne va succede şi pe viitor, la fel ca în trecut, de a ne menţine ca un adversar superior. Cuvântarea a fost acoperită de aplauze frenetice şi strigăte de „éljen." discursul contelui Apponyi. Contele Apponyi consideră deasemenea momentul bine ales și relevă, că în propunerea noastră zace un mare capital moral. I dissursul contelui Andrâssy. Contele Andrássy se declară de acord cu deciziunea păcei observa însă că acest moment prielnic s’a prezentat și cu ocazia îngenunchărei Serbiei. Discursul deputatului Ştefan Sakostey Deputatul Rakovsky salută această decizie şi spune, că noul rege întreprinde prima sa acţiune sub auspicii fericite prin faptul, că vrea să aducă popoarelor pacea. Deputaţii Ioan Novak şi contele Michail Karoly îşi exprimă de asemenea satisfacţiunea pentru hotărârea această solemnă. Bulgaria şi pacea. Sofia 13 dec. Ministrul Radoslavoff a cetit în Sobranie propunerea păcei, sub aplauzele necontenite ale auditorului. Ministrulpreşedinte a mai adăugat, că armatele puterilor centrale au fost deasemenea înştiinţate despre demersul comun, Constantinopol 13 dec. După acest act festiv Sobrania a fost închisă. Demersul In Turcia. O notă identică cu cele emanate de Germania şi Austro- Ungaria a fost înmânată ambasadorului american, dacă nu va arăta cel puţin atâta condescenţă de a pune întrebări la chestiuni concrete. „Züricher Post" zice fără înconjur: In cazul acesta răsboiul va continua fără cea mai mică cruţare. Statele neutrale vor avea de suferit şi mai mult ca până acuma, dar sperăm că în cazul acesta nu vor sta de o parte. GAZETA TRANSILVANIEI. Discuţia păcii. Budapesta 13 dec Gazetele de dimineaţă anunţă că încercurile politice sunt speranţe de bun augur relativ la propunerea de pace. Din loc competent s’a exprimat părerea că nu trebue să ne aşteptăm că antanta va îmbrăţişa îndată cu ambele braţe propunerea de pace şi că vor urma în decurs de câteva zile desbaterile referitoare. Cu siguranţă putem presupune numai că şi popoarele antantei vor afla de demersul nostru şi că vor influenţa guvernele lor de a reflecta cel puţin în principiu la propunerea sinceră, loială şi umană a puterilor centrale. Referitor la părerea lui Andrássy, cum că acest pas s’ar fi putut face deja îndată după învingerea Serbiei, se spune că antanta mai avea atuncea diverse atale în mâni: pe vremea aceea a mai fost România și Grecia în reservă. Afară de aceasta încă nu a fost deslegată în întregime chestiunea italiană aşa că puterile centrale nu ereau în măsură a supune propunerea de pace cu atâta forţă ca astăzi Budapesta 14 dec Gazetele sosite din ţările neutrale discută fără deosebire într’un mod foarte simpatic propunerea de pace şi susţin că responsabilitatea pentru continuarea răsboiului va fi fără întrebare numai pe partea antantei , voce franceză. Agentura Havas reproduce din „Petit Journal" ştirea în urma cărei se va pronunţa Briand în zilele viitoare asupra propunerei pentru pace. „Petit Journal" scrie: Propunerea pentru pace are mare asemănare cu alte acte premergătoare şi nu trebue considerată ca un eveniment care să cutremure lumea. Propunerea de faţă este mai accentuată dar cu toate astea rămâne o simplă manevră care ţinteşte la influenţarea ţărilor neutrale şi la desenarea antantei. In Germania mai restează destule griji cari esplică această manevră. Vorba românului: iar de pe mine că’l omor! Franţa sleită şi bătută nu ne spunealtceva prin gura lui Briand decât cuvintele lui Sophocles: Quos deus perdere vuit, dementat prius. Voci s&glezs. Agenţia Reuter reproduce după „Daily Telegraph" următoarele: Germania a trecut de apogeul forţei sale aşa că trebue să urmeze refluxul. Scopul esenţial al propunerei de pace este de a influenţa statele neutrale. Aliaţii (antanta) să răspundă ca un singur corp. Budapesta 14 Dec. Wolffbureau din Berlin depeşcată. Gazetele din Londra cari discută propunerea păcii spun că puterile antantei nu pot accepta ci sunt silite a supune cazul lumei şi să respingă răspunderea pentru o acceptare sau neacceptare a fondului de discuţie pe spinarea Germaniei. Englezii e tot englez, el vrea să lupte până la ultimul francez, muscal etc. Părerea presei olandeze. Budapesta 14 dec. Jurnalele din Amsterdam susţin că puterile antantei nu pot ignora subcurentele din ţările lor, deoarece în fiecare ţară există grupe cari nu pot fi negate şi cari nu vor da asentimentul lor pentru o absolută refuzare de a discuta pacea. Diplomaţii puterilor centrale. Budapesta 13 dec. „Nyolcorai Ujsâg" publică următoarele aflate de la Haaga prin Viena: Diplomaţii puterilor neutrale au convingerea că statele antantei vor găsi propupunerea de pace a puterilor centrate într’o măsură atât de tare discutabilă încât nu vor putea altfel decât să propue cel puţin un armistiţiu. Sărbările înmormântării. Sărbări şi servicii divineSfunebrals. Urmare. Societatea ungară etnografică a ţinut ori după amiaz, în sala de şedinţe a Academiei de ştiinţe, o şedinţă extraordinară de încheiere. Vicepreşedintele Dr. Iulius Sebestyén a parentat, întrun mod demn, într’o vorbire mai lungă şi cuprinzătoare meritele regelui Francisc Iosif I, accentuând că ediţia opului „Monarchia austro-ungară în cuvinte şi icoane," precum şi ştiinţa etnografică ungară şi societatea etnografică ungară au să-şi mulţumească originea numai decisiunii regeşti, deoarece această societate pe baza sus numitei lucrări a fost întemeiată cu sprijinul moştenitorului repausat Rudolf şi al arhiducelui Iosif. Amintirea regelui mort va rămânea vecinie eternizată în cântecul poporal maghiar, mai ales în cântecele soldăţeşti, cum o arată aceasta şi volumele neapărute încă în tipar, a colecţiunii de folclor Felow. Hotărârea finală dă expresiiune dorinţei, ca memoria repausatului domnitor să fie eternizată în protocol şi în revista societăţii şi condolenţele omagiale să fie depuse la picioarele tronului. Reuniunea generală de binefacere, ce stă sub protectoratul reginei Zita, a hotărât în şedinţa sa de încheiere ţinută azi, să i se comunice, telegrafic condolenţe şi salutul omagial din incidentul urcării tronului, din partea reuniunii. Candidaţii academiei comerciale din Budapesta au sărbătorit azi memoria regelui Francisc Iosif I cu o sărbare funebrală bine reuşită şi cu numeroasă asistenţă. Directorul consilier aulic Wilhelm Szuppăn şi profesorul Dr. Ioan Heinrich au dedicat vorbiri avântate domnitorului dispărut, profesorul Dr. Ernst Glatz o odă impresionantă; partea muzicală a executat-o orchestra candidaţilor, dirijată de Karl Rosenmann, candidaţii Alexandru Vadas, Iulius Lang, Ladislau Verd, Andor Schoh şi Desideriu Flesch ieşind în relief. De încheiere a vorbit consilierul aulic Jaques v. Simon. Reuniunea patriotică a cârciumarilor ţinu azi în edificiul corporaţiunii de meseriaşi, a hotelierilor din Budapesta, a restaurateurilor şi birtaşilor sub prezidenţia Dlui Franz Romers o adunare funebrală, în care prezidentul dedică o apreciere înălţătoare la adresa defunctului rege. Şedinţa a hotărât în comun a da expresiune doliului său la locul competent şi memoria regelui să fie eternizată în protocol, în organul oficios şi în raportul anual. Prezidiul reuniunii artiştilor Keve a adresat cancelariei de cabinet o telegramă de condolenţă. Cancelaria de cabinet i-a răspuns tot cu o telegramă comunicându-i, că Maj. Sa regele Carol exprimă mulţumite reuniunii. Casa de copii orfani a comunităţii culturale israelite din Pesta a aranjat astăzi un serviciu divin funebral, la care a luat parte un public foarte ales şi număros. Prezidiul comunităţii l-a reprezentat preşedintele Ludwig Adler şi secretarul general Dr. Iulius Weissburg, prezidiul casei orfanele sub conducerea directorului general Eugen Vida prin reprezentanţii Arthur von Wodianer, Robert Auer şi Dr. Ernst Deutsch, comisiunea de dame prin viceprezidenţă, baroneasă Béla Dirsztay şi d-na Emerich von Svăb. Vorbirea funebrală o ţinu predicatorul Dr. Bernhard Fraenkel, psalmii funerari îi ceti cântăreţul suprem Adolf Lazarus, fiind acompaniat de cor. Prezidiul corporaţiunii pantofarilor din Budapesta dădu expresiune doliului profund, într’o şedinţă extraordinară, din incidentul trecerii Maj. Sale regelui la cele eterne. După cuvintele comisarului reuniunii Dr. Andreas Rákosi şi a preşedintelui corporaţiunii Anton Schall, corporaţiunea luă hotărârea de a eterniza în portocol durerea pentru pierderea cea mare şi prin d-l ministru preşedinte a înainta regelui Carol expresiunea doliului lor şi adresa omagială într’o adresă la tron. Organizaţiunea ungară a ziariştilor în şedinţa ei de doliu ţinută astăzi a adresat o depeşă de condolenţă ministrului prezident, contelui Ştefan Tisza cu rugarea, ca doliul îndreptăţit al organizaţiunii să-l depună la picioarele tronului. In şedinţa de ori a corporaţiunii brutarilor din Budapesta, a ţinut preşedintele Moricz Deutsch o vorbire în amintirea regelui repausat. In lazaretul de războiu al institutelor de credit a celebrat azi preotul Hananer un requiem cu muzică bisericească pentru pentru fericitul nostru rege Francisc Iosif I. Corul bărbăteasc al operei a executat, sub conducerea dirigentului Carol Noszeda, cântări funebrale. La V*12 avu loc un serviciu divin funebral pentru răniţii de religiunea reformată, în al cărui cadru, păstorul sufletesc Bend Haypal ţinu o predică. Pentru soldaţii germani sălăşluiţi în lazaret se ţinu un serviciu divin evangelic, cu ocaziunea căruia preotul militar german Low înălţă rugăciuni pentru odichna regelui. La toate serviciile asistă întreg corpul de medici şi oficeri ai lazaretului cu comandantul lazaretului, a medicului — colonel Dr. Wilhelm v. Manninger, şi a consilierului aulic curatoriului din spital. Şcoala reală superioară din Budapesta din despărţământul II, ţine azi o sărbare comemorativă pentru fostul rege Francisc Iosif. După serviciul divin, directorul Dr. Coloman Szekeres şi profesorul Dr. Iulius Gedeon ţin vorbiri comemorative, pe lângă convocarea adunării generale din anul curent a „Solidarităţii, a vesti pe abonenţii şi cetitorii noştri, că în baza unei hotărîri recente, luată de Direcţiunea „Solidarităţii", „Revista Economică" îşi suspendează deocamdată şi până la alte dispoziţii apariţia. Va continuă însă să apară îndată ce împrejurările vor permite aceasta şi în deosebi credem, că va putea sta „Rev. Econ." la dispoziţia băncilor noastre, al cărora organ oficial este, pe timpul sezonului publicării încheierilor anuale pro 1916. „Anuarul Băncilor Române" pe 1917 va apărea în curând şi se va expedia imediat abonenţilor. Aducând acestea la cunoştinţă, adresăm totodată aii, noştri abonenţi restanţieri institute, ca şi particulari, rugămintea, să binevoiască a-şi achită de urgenţă restanţele de abonament şi inserţiuni. Redacţiunea şi administraţiunea. Câtră cetitori. „Revista Economică" din Sibiiu scrie : După o pauză de aproape trei luni de zile, impusă de evenimentele răsboinice, din nemijlocite noastă apropiere, organul nostru îşi face prin aceasta din nou apariţia în cercurile abonaţilor şi cetitorilor noştri. Reapariţia aceasta a „Revistei Economice" însă nu însemnează reluarea firului activităţii noastre de aproape 18 ani împliniţi, întrerupt atât de brusc şi pe neaşteptate la finele lui August a. c. Pentru aceasta nu sunt încă date condiţiile, ne lipseşte încă liniştea necesară. Scopul acestui Nr. este numai: Nr. 222—1916 Dela „Solidaritatea*. La 30 Octomvrie a. c. Direcţiunea „Solidarităţii" a ţinut o şedinţă în care a decis : 1. Convocarea adunării generale ordinare din a. c. a însoţirii noastre, pe 3 Decemvrie a. c. la Arad. 2. Suspendarea temporală a apariţiei organului oficial al însoţirii „Revista Economică". Comunicatele oficiale ale însoţirii se vor publică în viitor în ziarele : „Drapelul“ Lugoş, „Telegraful Român", Sibiiu şi în alte ziare românești din patrie. In afaceri de ale „Solidarității" băncile membre sunt rugate a se adresă secretarului, dlui loan I. Lăpădatu în Budapesta (adresa la „Albina" takarék- és hitelintézet, a . Pesti magyar kereskedelmi banknál V. Fürdő uteza 2 sz. I emelet). 3. In vederea emisiunii împrumutului al V-lea de răsboiu Direcţiunea „Solidarităţii" a hotărât a adresă băncilor noastre un circular-apel pentru participare cât mai număroasă şi însemnată la subscripţiune. Noua tarifă postals. In baza nouei convenţii poştale încheiată cu Austria şi Germania şi în legătură cu această convenţie au intrat în vigoare la noi în Ungaria cu ziua de 1 Octomvrie a. c. următoarele taxe poştale noue : Scrisori şi corespondenţe închise. Loco: Până la 20 gr. 10 fii. După fiecare alte 20 gr. câte 5 fii. Interorul ţării, Austria şi Germania . Până la 20 gr. 15 fii. De fiecare alte 20 gr. câte 5 fii. Cărţi postale. Ale oficiului postal : Simple 8 fii. Cu răspuns :16 fii. Alte cărţi postale : 10 fii. Imprimate: (numai cu umpluturi şi corecturi de cifre). Interiorul ţării : 1 buc. sub. 10 gr. plăteşte 2 fii. alte imprimate tot la 50 gr. câte 3 fii. Austria şi Germania : de fiecare 50 gr. câte 3 fii. Taxa de urgenţă: 2 fii. în mărci speciale de urgenţă. Greutate maximală : 2000 gr. Hârtii de afaceri : De fiecare 50 gr. 5 fileri, minimum însă 25 fii. Greutate maximală 2000 grame. Aceasta este o inovaţie pentru diverse copii, desemne, scrisori vechi. Mostre şi mărfuri. In Interiorul ţării: de fiecare 50 gr. câte 5 fileri. In Austria şi Germania: de fiecare 50 gr. câte 5 fii., minimum 10 fii. Greutate maximală: 350 gr. Imprimate, hârtii de afaceri şi mostre laolaltă. De fiecare 50 gr. câte 5 fileri, dar minimum 25 fileri. Dacă lipsesc hârtiile deafaceri din pachet, francatura minimală e în interiorul ţării 5 fii, iar în Austria şi Germania 10 fii. Greutatea maximală 2000 gr. Srisorile nefrancate sau neîndestulitor francate, se pedepsesc cu duplul francaturei obligătoare resp. cu duplul şi restul până la francatura obligătoare Imprimate, hârtii de afaceri şi mostre nefrancate nu se primesc. Taxa de recomandaţiune. Este sub toate raporturile 25 fii. Imprimate în formă de suil nu se pot trimite recomandate. Scrisori cu bani (valorii). Se primesc numai scrisori închise. Taxa se compune din : a) francatura unei scrisori recomandate de greutate egală, b) din câte 10 fii, pentru fiecare K 300 şi în fine c) din taxa de inmanuare, care pentru fiecare K 1000 valoare declarată face 10 fii Pachete A. Fără declaraţia valorii (în caz de perdere se restituesc K 5). 1. In interiorul țării: Până la 5 kg. 70 fil. Delà 5—10 kg. 50 fil. Delà I 10—15 kg. 250 fil. Delà 15 -20 kg.