Gazeta Transilvaniei, mai 1918 (Anul 81, nr. 49-61)
1918-05-01 / nr. 49
Pagina 2. GAZETA. TRANSILVANIEI. Nr. 49—1918. Articolul XI. România este de acord ca graniţa ei să sufere o rectificare în favoarea Austro- Ungariei, aşa fel, că graniţa nouă, trasă cu coloare roşie, pe harta alăturata decurge pe viitor după cum urmează : Graniţa nouă începe de la trecerea de cale ferată la Vest de Turnu-Severin, la Sud de Dudaşu. In cursul ei mai departe, ce trece la 400 de metri la Vest de casele cele mai dinspre Vest de Dudaşu şi pe la marginea Vest a localităţii Seretu, peste litera J din cuvântul Jidoşiţa (părăul) peste litera J din cuvântul Jidoşiţa (localitatea), peste cota 682 D. Matoreţ* (înălţimea rămâne Ungariei) pe la marginea Vest de Cireşu dealungul drumului peste litera N, din cuvântul Jupâneşti, peste litera E din cuvântul Cornenţi, peste litera E din cuvântul Costeşti pe cota 1333 Muntele Sec (înălţimea rămâne Ungariei) de aci de-a dreptul în direcţiune Nord până la graniţa actuală dintre România şi Ungaria care rămâne neschimbată până la vărsarea părăului Craiova în Cerna. Dela numita vărsătură noua graniţă O formează Cerna însăşi până la litera A din cuvântul Cernişoara, apoi graniţa coteşte cătră Est şi trece înainte peste cuvântul D. Milano, Sud de cuvântul D. Negoea, peste cuvântul D. Seniuloului, de-adreptul în direcţiune Est în şoseaua ce duce dela postul Vulkan spre Sud şi care e tăiată la 600 metri de Bunga, apoi la întretăierea râului Jiu (Zsily) Sud de cuvântul Lainici. Mai departe de-adreptul spre Est, până la părăul Sadului, apoi dealungul râului în spre Nord-Est până la obârşia lui (un kilometru Est dela litera U, din cuvântul Stana Prislopul), apoi de-adreptul spre nord până la graniţa actuală la cota 2529 Vif Mândre, dealungul vechei graniţe până la 400 de metri Sud-Vest de litera V din cuvântul Vrf. Ciobanul. Dela acest punct, graniţa merge deadreptul în direcţie Est pe la marginea Sud de Bucolia, la Sud de , cuvântul Vrf Repede, la Sud de cuvântul Ciangetu şi de cuvântul Par. Latoviţa. Ea trece apoi la 400 metri spre sud de cota 1632 (Piscu Moldovişului) în direcţia Est până la gura părăului, la 1 km. Sud-Vest de litera R din cuvântul Racoviţa, 2 km spre Sud de localitatea Boişoara, la marginea de Nord de Titeşti, la cota 1248 Zănoaga (înălţimea rămâne Ungariei), peste Ptera II din cuvântul Stâna Ciorbcu, 1 km. spre Sud de cota 1862 Comarnicul, tăind calea ferată îngustă la 3 km. spre Sud-Vest de cota 2000 (it. Lipitoarea), apoi în direcţia Est peste cotele 1961, 1932, 1576, 1172, 1607, 2838, (Mt. Bătrâna) 2237, punctul trigonometric 2397 (Mt. Păpuşa), 1785, 1411, 1264,1265, 1074 (toate înălţimla rămân Ungariei) taie şoseaua Câmpulung-Branşov la pod la 1 km. spre Sud-Est de punctul 1074, trece apoi peste punctul 1264 (podul şi înălţimea rămân Ungariei), şi atinge în direcţie aproape Est graniţa actuală cam la juristatea drumului dintre cuvintele Vrf, Sfântul Lie şi Vrf. Sigluia, la cota 1880. Graniţa actuală până la cota 1909 rămâne neschimbată ; de la cotă graniţa nouă duce apoi peste cel de al doilea C din cuvântul Schitu Peştera Decebal, peste litera IJ din cuvântul Caraimanu, peste litera B din V. Cerbului, pe lângă marginea de Nord a Azugei, peste al doilea A din cuvântul Azuga, peste cota 1505, care rămâne României; peste litera V din cuvântul Vrf. Cazacu, apoi cotind spre Sud- Est trece la 1 km. Sud de cota 1757 Vrf. Cazacu, îndată la Sud de cuvântul Mt. Prislop, peste cota 1531 (aceasta rămâne Ungariei) peste cota 1128, 878, 1235,1540 (toate cotele rămân Ungariei), la 1 km. Sud 1771 Mt. Grohotis 1150 (toate punctele rămân Ungariei) apoi la 700 de metri Sud de punctul 871 (localitatea Teleajenul), peste puiutul 961 (punctul rămâne Ungariei, la 1 km Sud de punctul 1340 (peste litera V, din cuvântul Tartar-Havas P.) peste punctul 975, 1486, 1115 (toate punctele rămân Ungariei), apoi mai departe în direcţiune Nord-Est tăind şoseaua din Valea Buzăului (Bodzathai) la 2 km, spre Nord Vest de litera G din cuvântul Gura Siriului, apoi peste punctul 1183, 1363, la 600 metri Sud de punctul 1338, apoi spre Nord-Est până la 1 km. la Nord de punctul 789, unde răspunde în graniţa actuală dintre Ungeria şi România. Graniţa de până acum rămâne neschimbată pâă la un punct aşezat la 2 jum. km Sud-Est de Popii, duce apoi în direcţia Nord-Est până la un punct aşezat la 1 km Sud-Est de punctul 1830, aci coteşte scurt spre Nord-Vest împrejur Est de punctul 1530, spre Est de punctele 1521, 1587, cotind spre Nor-Est împrejurul punctului 1490, (Mt. Conduratul), spre Est de punctul 950, tăind calea ferată îngustă la 4 km Vest de Lepșa, spre Est de punctul D 74 (Mt. Sboina Neagră spre Est pe lângă punctul 1014 Mt. Războilui) tăind calea ferată îngustă la 2 km, spre Est de punctul 508, la 1 km. Est pe lângă punctul 508 la 1 km. Est pe lângă punctul trigonometric 1167 (Măgura Cașinului apoi peste punctul 843, la 1 km. Est de punctul 737, peste punctul 704, 716, peste litera S din cuvântul Hirsa (Hârje) peste marginea de Sud-Vest a Hârjăi (pichetul Kord. P.) 962 pichetul așezat la 3 km. spre Nord-Vest de acesta din urmă toate punctele numite mai sus rămân Ungariei) -apoi cotind spre Nord peste punctul 1050 Vrf. Cheschiului (punctul rămâne Ungariei) aci întorcându-se scurt spre Nord-Vest, trece pe la Nord de (Mt. Cleja), pe povârnișul de Nord al punctului 1.108, pe la Et de punctul trigonometric 1653 (Mt. Nemira) pe la Est de punctul 1370, tăind lnia ferată de exploatare?" la 3 km. spre Vest de punctul 470 (Poiana Uzului), peste punctul trigonometric 1342 (înălţimea rămâne Ungariei) pe la 1800 metri la Est de punctul 682, tăind calea ferată din Valea Trotuşului la litera P din cuvântul Preluci, îndată spre Est de Itera U din cuvântul Agâsu, peste punctul 1275, 1013, (punctele rămân Ungariei), pe la Est de punctul trigonometric Csulmer 1651, pe la Est de punctul trigonometric Tarhavas 1662, peste litera M din cuvântul Schimbă Garda, pe la Est de punctul 1573, spre Est de punctul 1663 (Mt. Marius) 702 îndată la Est de punctul 1211, tăind calea ferată de exploataare din valea Bicazului la eșirea de Est de Tasca, pe la est de punctul 1245, pe la Vest de punctul 932, în jurul punctului trigonometric 1904. Tota (2 km. 1» Nord-est de punctul cel mai înalt, peste litera S în cuvântul Schitul Durau (Ducau), pe la Vest de punctul 1080, tăind şoseaua din Valea Bistricioarei, peste litera G din cuvântul Grinţieşul, apoi spre Est de punctul 1145 (Frasin) 1021 peste litera C din Cuvântul Fărcaşa, spre Est de punctele trigonometrice 1086, punctul 1150, punctul trigonometric 1534 (Mt. Bivol), punctul 1276, punctul 1208, 975, 1010, 862, adoeptind spre Nord-Est până la 2 km. la sud de Păieșani, peste litera N din cuvântul Păieșani, peste litera O din cuvântul Moldova, peste litera L din cuvântul Komolnncze (Comnul Luncei) peste marginea localităţii Potopăneşti şi peste marginea de Sud de Mihăeşti, apoi cota 393, la litera A din cuvântul Mihăeşti, apoi vechea graniţă a Austriei dinspre România până la 2 km, la Sud-est de punctul trigonometric 503 (La Zara), apoi estind spre Nord-est peste punctul 305, 281, la Livetui pe la marginea Est ele Ta Isa, pe la marginea Est de Călinești punctul 396, 402, la jum. km, la Est de Dunka, peste punctul 189, 198, 332, 304* fântâna cu cumpără de la 1 km, la Sudest de punctul 311, pe marginea Est de Baranca, pe la marginea Est de Pilipăriţi, punctul 251, până la Prut la 1 km la Est de Luncă. * ^ Harta menţionată la început, formează o parte întregitoare din tratatul de pace. Două Comisiuni mieste, compuse dintr’un număr egal de reprezentanţi ai puterilor părtaşe, vor stabili şi delimita la faţa locului noua linie de graniţă îirdată după ratificarea tratatului de pace. Articolul XII. Averea statului în teritoriile române cedate, trec la statele cari au dobândit aceste teritorii, fără despăgubiri şi fără sarcini, însă cu inspectarea drepturilor particulare asupra lor. Din faptul aparţineri anterioare a teritorilor la România, nu va rezulta nici pentru aceasta însăşi nici pentru statele dobânditoare niciu fel de obligaţiuni. De altfel, acele state, cărora le revin teritoriile cedate, vor încheia cu România, între altele convenţiuni relative la următoarele puncte: 1. cu privire la supuşenia foştilor locuitori români ai acestor teritorii, cărora trebuie, în orice caz, a li se acorda un drept de opţiune şi de emigrare ; 2. cu privire la aranjamentul pentru averea circumscripţiilor comunale tăiate de noile graniţe; 3. Cu privire la aranjamentul pentru arhive, pentru actele autorităţilor judecătoreşti, administrative, pentru depozitele, judecătoreşti şi administrative, precum şi pentru actele de stare civilă; 4. cu privire la tratamentul noilor graniţe; 5. cu privire la efectul schimbărilorteritoriale asupra circumscripţiilor diecesare; • 6. cu privire la efectul schimbărilor teritoriale asupra convenţiunilor de stat. (Va urma.)