Gazeta Transilvaniei, septembrie 1918 (Anul 81, nr. 100-111)

1918-09-15 / nr. 105

ABONAMENTUL: Pe un an....................... , 24 Coroane. » V1 » 12 „ » V4 »...................• 7 » r 1 lună . 2*56 cor. Numărul 12 bani. ZIAR POLIT££_NATIONAL. Redactor responsabil: G. Crainic. Editura: Tipografia „frazeia Transilvaniei", Strada Prundului Nr. 15. Redacţia şi administraţia: Strada Prundului Nr. 15. Inseratele se primesc la administraţie. Preţul după tarif şi învoială. Manuscrisele nu se înapoiază. Serbările din 8 Octombrie. Populaţia oraşului Braşov se pregăteşte să serbeze cu vrednicie în ziua de 8 octombre a doua aniver­sare a recucerirei Braşovului. Va fi nu numai o serbare patriotică, ci şi o serbare umanitară dedicată calită­ţii publice. Punctul de culminaţie al serbă­rii va fi desvălirea statuei honvedu­­lui de fier, care va fi ţintuit cu oue răscumpărate din partea celor ce nu se vor sfii să-şi jertfească obolul pe altarul patriei şi al carităţii. Din su­mele încasate se va ridica în Braşov un orfelinat pe seama orfanilor de răsboiu. La serbare va fi reprezentat şi Maiestatea Sa Regele, asemenea şi guvernul prin ministrul de comerciu, baronul Iosif Szterényi. Serviciul di­vin festiv în biserica catolică va fi celebrat prin episcopul Majláth. Cu acest prilej, contele Mikes Zsigmond, corniţele suprem al comi­tatului nostru şi prezidentul comite­tului, care aranjază festivităţile, a lansat către populaţia oraşului Bra­şov următorul apel: Populaţia oraşului Braşov va serba în 8 octombre 1918 cu o pie­tate doamnă a doua aniversare a acelei zile, când au întrat în Braşov trupele noastre şi trupele aliate ger­mane pe urmele armatelor inimice, cari se refugiau de pe teritorul Ar­dealului, şi cu aceasta ajungând la punctul extrem al frontierei sud es­­tice a ţării, au curăţit pe deplin pă­mântul Ungariei de inimici. Cu prilejul acestei­­aniversări de mare însemnătate care cu drept s’a numit o zi istorică pentru Ar­deal şi oraşul Braşov, pentru eter­nizarea amintirei acestei zile mari, vom desveli la poalele dealului Re­gelui statua „Honvedului de fier“ dărui­tă cu multă generozitate din partea comandei­­ cesaro-regeşti la iniţiativa vicecolonelului de stat ma­jor Bartha Albert. „ Statua va fi ţintuită cu oue de metal răscumpărate prin contribuţie publică şi din sumele încasate se va ridica în Braşov un orfelinat pe sea­ma orfanilor eroilor noştri căzuţi pe câmpul de luptă. Oraşul nostru în decursul festi­vităţilor va îmbrăca haină de săr­bătoare în zilele de­­7 şi 8 octom­bre, pentru ca să poată primi cu vred­nicie pe înalţii noştrii oaspeţi şi somi­tăţile vieţii noastre publice. In timp ce învit populaţia ora­şului, ca să participe la aceste săr­­bări şi să răscumpere şi să bată cue în interesul scopului celui nobil, o rog ca pentru asigurarea găzduirei plăcute a oaspeţilor noştri, să pună la dispoziţie comitetului pentru des­veli­rea statuei, pentru durata sărbă­­rilor, părţile libere şi corespunză­­toare ale locuinţelor. Pe proprietarii de trăsuri îi rog să ofere trăsurile comitetului aran­jator pentru transportarea oaspeţilor dela gară la locuinţă, iar la plecare dela locuinţă până la gară. Răscumpărarea cuelor, apoi ches­tia încvartirărilor şi a trăsurilor o aranjază secreteriatul comitetului (Strada porţii 60). Prin urmare rog pe cei interesaţi ca să se anunţe aici cel mult până te 1­1 Octombre. Esprim pe calea aceasta popu­laţiei oraşului Braşov pentru coope­­rarea sa la reuşita acestei acţiuni de interes public, — mulţămita mea re­cunoscătoare în numele meu şi al comitetului aranjator. Contele Mikes Zsigmond, prezidentul comitetului pentru ridicarea statuei. Contele Burian despre demersul pentru pace. — Lămuririle date de ministrul de externe austro-ungar cu pri­vire la nota sa. — Redactorul șef al ziarului „Ber­liner Tageblatt,“ Theodor Wolff, a avut la Viena o convorbire cu con­tele Burian asupra motivelor cari l-au condus pe bărbatul de stat austriac la emitarea notei sale. Burian a declarat: încă cu ocazia vizitei d-lui von Hintze la Viena, a vorbit împăratul Carol şi ministrul său de această ac­ţiune. Din partea Germanilor, acţi­unea aceasta n’a fost dezabrobată; s’a arătat numai scepticism şi s’a găsit că o notă n’ar fi forma cea mai recomandabilă. Contele Burian declară că felul cum a fost primită nota nu-l suprin­­de de loc, căci nîci el nu s’a aşteptat la o altă primire. Nota n’a fost de­cât un mijloc de reacţionare, pentru a face ca situaţia să se clarifice, şi­­ sub acest raport ea şi-a atins pe depten ţinta. Foarte remarcabilă e de pildă graba cu care a răspuns Witcon. Dacă s’a grăbit să răspundă cu atâta febrilitate că ţine neclintit la punctele sale, e pentru că se temea că Anglia şi Franţa ar putea să se precipiteze şi să intervie mai repede decât el cu răspunsul şi pretenţiuni­­le lor. A căutat să evite o consfătuire cu aliaţi şi de aceea s’a grăbit. Asupra momentului când nota urma să se expedieze a existat un deplin acord între Austro-Ungaria şi Germania. Trupele germane din vest au atins linia Hindenburg şi vor şti să o ţină. Cu această a survenit o pauză. Mijlocul întrebuinţat nu şi-a pro­dus încă toate efectele. Manifestările cercurilor pacifiste continuă să fie înăbuşite, dar nu trebue să se îndoiască nimeni că e­­fectele se vor face simţite. Pripirea nervoasă a lui Balfour şi discursul lui Clemenceau dovedesc cât de mult se tem guvernele an­­tantiste de aceste efecte, încrezători în noi şi în situaţia noastră militară, nu trebue să lăsăm totuşi nici o ocazie pentru a grăbi pacea. Nu trebue să ne înşelăm şi nici nu trebue să ascundem, a adăugat contele Burian, că marile dificultăţi provin de la problemele teritoriale. Dacă demersului meu nu i-a fost dat să deschidă chiar acuma drumul spre pace, — aceasta nu mă va îm­piedeca totuşi de a continua mai de­parte calea apucată. Socialiştii şi pacea. — Şeful socialiştilor germani despre nota austro-ungară — Viena 27. — Discutarea notei de pace a lui Burian de către presa din ţară şi din străinătate, precum şi de către per­sonagii politice, continuă. Astăzi au sosit din nou declaraţii remarcabile ale uno­r bărbaţii politici cari dovedesc că, cu toată respingerea oficială a propuneri de trata­tive, tema de pace arătată de Burian nu va dispare atât de curând de la ordinea zilei în politica mondială. Şeful socialiştilor germani din major­­itate, Scheidemann, s-a exprimat ieri, după

Next