Gazeta Transilvaniei, martie 1919 (Anul 82, nr. 55-60)

1919-03-09 / nr. 55

Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 55-1919. 1 azi, ei au dat dovezi de eroism, care constitue cea mai glorioasă pagină în istoria luptelor noastre naţionale, în luptă cu un imperiu Hb­­sburgic, despre care preşedintele Consiliului nostru Dl Dr. I. Maniu, a zis că a fost „perso­nificarea­­moralităţii politice". Atunci când aces­te persecuţii atingeau culmea sălbăticiei, preo­tul român scria cu greoaie litere cirilice: „Noi şi biserica noastră în care ne-am născut şi în care am trăit, în aceiaşi credinţă vrem să slu­jim neclintit şi nici sabia, nici temniţele, nici moartea-" nu ne desparte". Şi nu aveau decât arma cuvântului faţă de spânzurătorii noştri la­comi. Ajutaiu­ nea Te-zeu, care scoate pe întem-­niţaţi şi legătura sufletească cu poporul, care este’însăşi temelia Evangeliei lui Hristos. In de­­­cursul veac­rilor acest preot s’a sacrificat, iden­­tificându-se cu poporul salvând sufletul neamu­lui nostru. Cunoaştem popoare, cari se mân­dresc cu preoţime din şcoli înalte şi lipsită de griji materiale,’ dar nu cunoaştem preoţime, ca­re luptând cu atâtea împilări, a preferit să su­fere cu poporul şi nu s’a înfruptat dur păcatul trecător al fericirii proprii. Preoţimea de ambele confesiuni, a păstrat integritatea sufletească a poporului, pe care la Alba-lulia l-a predat în totalitatea sa în grija statului. Este o mai mare datorinţă decât aceas­ta ? La Alba-lulia nu am dat numai credincio­şii ci şi toată fiinţa noastră în slujba patriei noastre şi pentru care suntem hotărîţi a ne ru­ga ziua şi noaptea cu tot devotamentul sufletu­lui nostru şi să luptăm pentru ea. (Aplauze). Sub scutul părintesc, al statului vom lup­ta pentru închegarea întregii noastre preoţimi. Problemele sunt foarte grele şi importante pen­tru viaţa bisericii a statului şi neamului nos­tru şi dacă nu vor fi pe deplin rezolvite, vor rămânea ca probleme vecinice pentru stat şi Conducătorii soartei noastre. Am subordonat şi în trecut interesele particulare marilor interese de viaţă ale neamului şi aşa vom face şi în viitor." Cu aceasta asigurare părintele Lupaş salută pe oaspeţii distinşi ai congresului­, pe con­fraţii confesiunii gr.-cat. române Dr. E. Dăianu, Dr.­ Rusu, I. Agârbiceanu, protopresb. Togan, pe reprezent. Reuniunii femeilor, reprezentanţii pre­sei române libere, cari au venit cu toţi la cel dintâi congres, din St. noastră metropolie din Trans. Bănat şi Ungaria. Am dat mai mult un schelet a splendidului discurs rostit de Dl Dr. Lirpaş şi întreţesut cu multe cităţii din cuvântul plin de înţelepciune a Mântuitorului şi Apostolilor. P. S. Episcopul Cristea ridică la suprafaţă meritul, deosebit al preoţimii noastre, amintind pericolul pe care duşmanii noştri l-au văzut în­totdeauna în izolarea noastră sub scutul bise­ricii, fapt pe care l-a remarcat şi contele de tristă amintire Apponyi zicând într’un rescript al său- In­ăţătorii eşiţi din pedagogii de acea înveninează sufletul poporului, pentru că bise­rica conducătoare, are organizaţie pe temelii naţionale şi legi­turi cu statele inimice Unga­riei. Pe terenul social, chiar aici în Sibiu toate instituţiunile, că Albania, Asociaţiunea, Reuni­unea fem­ilor, Reuniunea meseriaşilor, Rem­. de înmormântare etc. etc. sunt făcute de cle­rici şi oamenii bisericii. Toate prin biserica noastră s’a f cut şi fără dânsa nimic sau foarte puţin s’a făcut. Îndatoririle pentru consolidarea Ţârii noastre, a scumpei noastre România mare, în frunte cu o dinastie puternică, respe­ctată şi iubită, sunt îndatoriri foarte mari. Să cert­ mult tact şi simţ prevăzător, o cunoaştere a stări­or bisericeşti din statele apuse, că ob­i ţinând şi sprijinul moral şi material al statulu biserica noastră să-şi poată împlini misiunea sa n­u e, c o aşteaptă". Salută Congresul şi în numele P. S. Sale episcopul Aradului I. I. Papp, care nu a fost posibil să vină. Cu elocvenţa-i cunoscută Dl Goldiş şef al resotului de culte, ca membru al con­zi­liului Dirigent şi în numele acestuia salută Cogres­­ preoţesc, făcând un espozeu aplau­dat, cu inuit entuziasm de membrii Congresul. „In numele guvernului celui dintâi rege al tuturor,Românilor în faţa lumii întregi pot să mârturiseasc, că statului preoţesc putem să-i mulţumim reînvierea neamului nostru. Alba-Iulia este încoronarea îndelung răbdării preoţim­ei noastre, aservită îndelungat, slavis­mului,­nesaţului sârbesc şi şovinismului turbat al unei rase barbare. Săracă şi umilă, dar ne­­şovăitare în credinţă, a stat veacuri dea rândul la patul de suferinţă al unui neam­­ de sorginte glorioasă, până după 2000 de ani, când se or­ganizează pentru o cale desăvârşită. In veci noţiunea română îşi va aduce a­­minte de pr­eoţii ei mântuitori ai neamului, iar biserica să stea mai de­parte să vegheze la a­­părarea neamului. Preotul să devie adevărat­­apostol al credinţei, asemenea Mântuitorului. Să rămână biserica departe de nemerniciile vieţii lumeşti, să înceapă sfânta propagandă în cuvântul dumnezeesc. In trecut au fost apă­­rătoriii naţiunii, în viitor să devină mărirea şi strălucirea neamului, pentru, desvoltarea no­bilelor sale aptitudini* Biserica primeşte sar­cina de regenare şi desăvârşire naţiunea ro­­mân­ă prin credinţă. In viitor să îşi îndepli­nească misiunea, păstrându-şi autonomia­­ de­săvârşită făcând din slujitorii ei adevăraţi lu­minători. Biserica să devină independentă de absolut ori­ce putere lumească. Eu, ca cel dintâi ministru de culte al re­gelui tuturor Românilor, mă închin Umilului preot român şi vă zic, libertate autonomă a bisericii, în care să slujiţi lui Christbsu. Preotul I. Popescu (Bucureşti), arată con­tactul sufletesc care a exitat în decursul se­­colilor trecuţi între preoţii şi episcopii de ace­laşi sânge, despărţiţi de graniţele politice. Scoate din umbra veacurilor figuri istorice de preoţi, cari au trecut munţii, aducând hrana sufletească turmei lor, în epoca glorioasă a lui Constantin Brâncoveanu. Incheig zicând: „Să înodăm între noi fi­rul rupt, ne mai fiind bariere politice, iar Con­gresul vostru să ne fie şi noiă, de exemulu spre binele şi fericirea bisericii şi neamului nostru.* ,­­Generalul Moşoiu în numele armatei ro­mâne, mulţumeşte pe­ntru dragostea cu care este primit şi asigură, că vor mai trece câteva clipe numai, până ce terţi fraţii de un sânge vor fi uniţi şi scăpaţi de asuprirea duşmanilor. „Dacă în această operă va fi nevoie de sacri­ficiu, Vă asigur, că soldaţi români ştiu să moară pentru împlinirea idealului." Din partea clerului gr. cat. Dr­­. Dăianu salută congresul , când, că „biserica este un Unican, păstrându-şi caracterul istoric, fondul său etic după cuvintele lui Bărnuţi „fost-am cu slavii şi nu neam slavizat, fost-am cu greci şi nu neam­ grecizat, fost-am cu Ungurii şi nu ne-am ungurizat etc. Biser­ca românească are două braţe, unul de conservare unul de apărare, doi brazi într’o tulpină. Să urmăm cuvântul poetului Vlahuţă „ca mii de inimi la un fel să bată. Şi miilor de veacuri de un ţel să grăiţi". Salutul Bucovinei îl esprimă părintele­­ Ianinsky, arătând opera Ardelenilor în susţine­­­­rea conştiinţei româneşti din bucovina. Un­­ Aron Pumnul, Dr I. Sbiera, Dr Sextil Puşcariu I şi noul profesor Dr Romul Cânde’, au fost şi sunt iubiţii fr­aţi din Ar­ceal, da­ cari este legat­ă istoria Românilor din Bucovina. In Gernăuţ a­­semenea s’au făcut reforme radicale de rege­nerare, înfinţăndu-se ş’ o presă liberă a preoţi­­m­ei de acolo." Urmează constituirea Congresului. Prof. Dr­. Bălan propune, iar congresul primeşte cu umanitate de preşedenţi de onoare pe P. S. Lor Episcopii Dr. Miron. E. Cristea,­ şi I. L Papp. , Preşedinte : Dr. Vasile Saftu. Vice presided : protopresbird Andrei Ghi­­diu (Caransebe­ş şi Poppiu Givulescu (M.­­Radna). Secretari : A. Nistor, I. Duma, N. Buracu şi I. Marşeu._^ Se colesc telegramele din întreagă Româ­nia Mare, adresate Congresului, trimiţându-se asemenea mai multe din Congres. Preşedintele Dr. V. Sofftu mulţumind pen­tru distincţia ce i să face, aclameazâ pe M. S. Regele Ferdinand, M. Sa Regina, Alt. Sa Prin­cipele moștenitor, cerând Congresului să in­toneze „Pe al nostru steag e scris unire“. S’a cântat. Ov. D. Ge. Deprimarea Ungurilor. Arad, 18 Martie. Din Budapesta se telefonează „Pa­triei . Azi s’a observat, ca niciodată o­ mişcare vie în toate ministeriile, dar mai ales la Presidiu şi la Răsboi. Trebuie, că s’a întâmplat vre-un eveniment catas­trofal pentru Unguri, căci niciodată mi­niştrii şi înalţii funcţionari de ai lor nu s’au văzut atât de abătuţi, ca astăzi. Agitaţia spiritelor creşte prin tulburările continue din Budapesta. Demonstraţia de om­ a decurs relativ liniştită. Oratorii au cerut însă, ca guvernul să publice în în­tregime şi fără rezerve hotărârile Antan­tei cu privire la mutarea liniei demarca­­ţionale“. Salarii dia se casmani. Arad, 18 Martie, în urma ştirilor ce sosesc din Buda­pesta lumea de aici devine din ce în ce mai nervoasă. De la linia demarcaţională vin veşti îngrijitoare pentru unguri. Armata îi aststs ES să se d­escompare. Oradea-Mare, 18 Martie. Demoralizarea trupelor ungare creşte pe zi ce merge. Auzind secuii de mutarea liniei şi de o eventuală înaintare a Ro­mânilor, se refugiază îngroziţi. (Patria) Oficiale. Ordonanţa Nr. 14. • (Covenduirea Circulaţiunei.) • 1. Toţi­­proprietarii şi deţinătorii de vehi­cule de tracţiune automobilă, automobile, ca­mioane motociclete etc. sunt obligaţi,­­ca­ până în­ ziua de l Ianuarie , st. v. 1919 13 Ianuarie st. n. 1919 să se prezinte la Coman­damentul garnizioanei­ din reşedinţa comitatului (judeţului) cu actele de proprietate ce posedă 2.­­Din momentul publicărei acestei ordo­nanţe să interzice circulaţia vehicicelor cu trac­ţiune mecanică, fără permis de liberă circulaţie, dat de Comandamentul garnizioanei din oraşul reşedinţă al comitatului, sau în lipsa unui ase­menea Comandamnt, la Comandamentul Di­viziei în sectorul căruia se găseşte comitatul. 3. Vehiculele autorizate să circule, vor purta un număr de ordine aplicat pe partea di­nainte şi dinapoi însoţit de 2 sau 3 sere, care vor arăta reşedinţa comitatului (judeţului) do­miciliul proprietarului astfel : Pentru comite (judeţul): Alba de Jos Al. Odorhei Od. 4. Ci­fr­ele şi literile din faţă ale vehicului vor fi scrise pe fond negru, caractere latine şi având dimensiunile următoare : Înălţimea 0.073 mm. Grosimea 0.012 mm Lărgimea :0.045 mm. Hunedoara Dev. Cîuc Ci. Sibiiu Sib Turda Arieş “ Tu. Făgăraş Fă. Mureș Turda M. Os. Braşov ’ Br. Cojocna C. Trei’ Scaune Szg Solnoc Doboc Dej, Târnava Mare Sig. Bistriţa Năsăud Br. Târnava Mică Dr.­St.--M. ’

Next