Gazeta Transilvaniei, martie 1919 (Anul 82, nr. 55-60)
1919-03-09 / nr. 55
Pagina 2. GAZETA TRANSILVANIEI Nr. 55-1919. 1 azi, ei au dat dovezi de eroism, care constitue cea mai glorioasă pagină în istoria luptelor noastre naţionale, în luptă cu un imperiu Hbsburgic, despre care preşedintele Consiliului nostru Dl Dr. I. Maniu, a zis că a fost „personificareamoralităţii politice". Atunci când aceste persecuţii atingeau culmea sălbăticiei, preotul român scria cu greoaie litere cirilice: „Noi şi biserica noastră în care ne-am născut şi în care am trăit, în aceiaşi credinţă vrem să slujim neclintit şi nici sabia, nici temniţele, nici moartea-" nu ne desparte". Şi nu aveau decât arma cuvântului faţă de spânzurătorii noştri lacomi. Ajutaiu nea Te-zeu, care scoate pe întem-niţaţi şi legătura sufletească cu poporul, care este’însăşi temelia Evangeliei lui Hristos. In decursul veacrilor acest preot s’a sacrificat, identificându-se cu poporul salvând sufletul neamului nostru. Cunoaştem popoare, cari se mândresc cu preoţime din şcoli înalte şi lipsită de griji materiale,’ dar nu cunoaştem preoţime, care luptând cu atâtea împilări, a preferit să sufere cu poporul şi nu s’a înfruptat dur păcatul trecător al fericirii proprii. Preoţimea de ambele confesiuni, a păstrat integritatea sufletească a poporului, pe care la Alba-lulia l-a predat în totalitatea sa în grija statului. Este o mai mare datorinţă decât aceasta ? La Alba-lulia nu am dat numai credincioşii ci şi toată fiinţa noastră în slujba patriei noastre şi pentru care suntem hotărîţi a ne ruga ziua şi noaptea cu tot devotamentul sufletului nostru şi să luptăm pentru ea. (Aplauze). Sub scutul părintesc, al statului vom lupta pentru închegarea întregii noastre preoţimi. Problemele sunt foarte grele şi importante pentru viaţa bisericii a statului şi neamului nostru şi dacă nu vor fi pe deplin rezolvite, vor rămânea ca probleme vecinice pentru stat şi Conducătorii soartei noastre. Am subordonat şi în trecut interesele particulare marilor interese de viaţă ale neamului şi aşa vom face şi în viitor." Cu aceasta asigurare părintele Lupaş salută pe oaspeţii distinşi ai congresului, pe confraţii confesiunii gr.-cat. române Dr. E. Dăianu, Dr. Rusu, I. Agârbiceanu, protopresb. Togan, pe reprezent. Reuniunii femeilor, reprezentanţii presei române libere, cari au venit cu toţi la cel dintâi congres, din St. noastră metropolie din Trans. Bănat şi Ungaria. Am dat mai mult un schelet a splendidului discurs rostit de Dl Dr. Lirpaş şi întreţesut cu multe cităţii din cuvântul plin de înţelepciune a Mântuitorului şi Apostolilor. P. S. Episcopul Cristea ridică la suprafaţă meritul, deosebit al preoţimii noastre, amintind pericolul pe care duşmanii noştri l-au văzut întotdeauna în izolarea noastră sub scutul bisericii, fapt pe care l-a remarcat şi contele de tristă amintire Apponyi zicând într’un rescript al său- Inăţătorii eşiţi din pedagogii de acea înveninează sufletul poporului, pentru că biserica conducătoare, are organizaţie pe temelii naţionale şi legituri cu statele inimice Ungariei. Pe terenul social, chiar aici în Sibiu toate instituţiunile, că Albania, Asociaţiunea, Reuniunea femilor, Reuniunea meseriaşilor, Rem. de înmormântare etc. etc. sunt făcute de clerici şi oamenii bisericii. Toate prin biserica noastră s’a f cut şi fără dânsa nimic sau foarte puţin s’a făcut. Îndatoririle pentru consolidarea Ţârii noastre, a scumpei noastre România mare, în frunte cu o dinastie puternică, respectată şi iubită, sunt îndatoriri foarte mari. Să cert mult tact şi simţ prevăzător, o cunoaştere a stărior bisericeşti din statele apuse, că obi ţinând şi sprijinul moral şi material al statulu biserica noastră să-şi poată împlini misiunea sa nu e, c o aşteaptă". Salută Congresul şi în numele P. S. Sale episcopul Aradului I. I. Papp, care nu a fost posibil să vină. Cu elocvenţa-i cunoscută Dl Goldiş şef al resotului de culte, ca membru al conziliului Dirigent şi în numele acestuia salută Cogres preoţesc, făcând un espozeu aplaudat, cu inuit entuziasm de membrii Congresul. „In numele guvernului celui dintâi rege al tuturor,Românilor în faţa lumii întregi pot să mârturiseasc, că statului preoţesc putem să-i mulţumim reînvierea neamului nostru. Alba-Iulia este încoronarea îndelung răbdării preoţimei noastre, aservită îndelungat, slavismului,nesaţului sârbesc şi şovinismului turbat al unei rase barbare. Săracă şi umilă, dar neşovăitare în credinţă, a stat veacuri dea rândul la patul de suferinţă al unui neam de sorginte glorioasă, până după 2000 de ani, când se organizează pentru o cale desăvârşită. In veci noţiunea română îşi va aduce aminte de preoţii ei mântuitori ai neamului, iar biserica să stea mai departe să vegheze la apărarea neamului. Preotul să devie adevăratapostol al credinţei, asemenea Mântuitorului. Să rămână biserica departe de nemerniciile vieţii lumeşti, să înceapă sfânta propagandă în cuvântul dumnezeesc. In trecut au fost apărătoriii naţiunii, în viitor să devină mărirea şi strălucirea neamului, pentru, desvoltarea nobilelor sale aptitudini* Biserica primeşte sarcina de regenare şi desăvârşire naţiunea română prin credinţă. In viitor să îşi îndeplinească misiunea, păstrându-şi autonomia desăvârşită făcând din slujitorii ei adevăraţi luminători. Biserica să devină independentă de absolut orice putere lumească. Eu, ca cel dintâi ministru de culte al regelui tuturor Românilor, mă închin Umilului preot român şi vă zic, libertate autonomă a bisericii, în care să slujiţi lui Christbsu. Preotul I. Popescu (Bucureşti), arată contactul sufletesc care a exitat în decursul secolilor trecuţi între preoţii şi episcopii de acelaşi sânge, despărţiţi de graniţele politice. Scoate din umbra veacurilor figuri istorice de preoţi, cari au trecut munţii, aducând hrana sufletească turmei lor, în epoca glorioasă a lui Constantin Brâncoveanu. Incheig zicând: „Să înodăm între noi firul rupt, ne mai fiind bariere politice, iar Congresul vostru să ne fie şi noiă, de exemulu spre binele şi fericirea bisericii şi neamului nostru.* ,Generalul Moşoiu în numele armatei române, mulţumeşte pentru dragostea cu care este primit şi asigură, că vor mai trece câteva clipe numai, până ce terţi fraţii de un sânge vor fi uniţi şi scăpaţi de asuprirea duşmanilor. „Dacă în această operă va fi nevoie de sacrificiu, Vă asigur, că soldaţi români ştiu să moară pentru împlinirea idealului." Din partea clerului gr. cat. Dr. Dăianu salută congresul , când, că „biserica este un Unican, păstrându-şi caracterul istoric, fondul său etic după cuvintele lui Bărnuţi „fost-am cu slavii şi nu neam slavizat, fost-am cu greci şi nu neam grecizat, fost-am cu Ungurii şi nu ne-am ungurizat etc. Biserca românească are două braţe, unul de conservare unul de apărare, doi brazi într’o tulpină. Să urmăm cuvântul poetului Vlahuţă „ca mii de inimi la un fel să bată. Şi miilor de veacuri de un ţel să grăiţi". Salutul Bucovinei îl esprimă părintele Ianinsky, arătând opera Ardelenilor în susţinerea conştiinţei româneşti din bucovina. Un Aron Pumnul, Dr I. Sbiera, Dr Sextil Puşcariu I şi noul profesor Dr Romul Cânde’, au fost şi sunt iubiţii fraţi din Arceal, da cari este legată istoria Românilor din Bucovina. In Gernăuţ asemenea s’au făcut reforme radicale de regenerare, înfinţăndu-se ş’ o presă liberă a preoţimei de acolo." Urmează constituirea Congresului. Prof. Dr. Bălan propune, iar congresul primeşte cu umanitate de preşedenţi de onoare pe P. S. Lor Episcopii Dr. Miron. E. Cristea, şi I. L Papp. , Preşedinte : Dr. Vasile Saftu. Vice presided : protopresbird Andrei Ghidiu (Caransebeş şi Poppiu Givulescu (M.Radna). Secretari : A. Nistor, I. Duma, N. Buracu şi I. Marşeu._^ Se colesc telegramele din întreagă România Mare, adresate Congresului, trimiţându-se asemenea mai multe din Congres. Preşedintele Dr. V. Sofftu mulţumind pentru distincţia ce i să face, aclameazâ pe M. S. Regele Ferdinand, M. Sa Regina, Alt. Sa Principele moștenitor, cerând Congresului să intoneze „Pe al nostru steag e scris unire“. S’a cântat. Ov. D. Ge. Deprimarea Ungurilor. Arad, 18 Martie. Din Budapesta se telefonează „Patriei . Azi s’a observat, ca niciodată o mişcare vie în toate ministeriile, dar mai ales la Presidiu şi la Răsboi. Trebuie, că s’a întâmplat vre-un eveniment catastrofal pentru Unguri, căci niciodată miniştrii şi înalţii funcţionari de ai lor nu s’au văzut atât de abătuţi, ca astăzi. Agitaţia spiritelor creşte prin tulburările continue din Budapesta. Demonstraţia de om a decurs relativ liniştită. Oratorii au cerut însă, ca guvernul să publice în întregime şi fără rezerve hotărârile Antantei cu privire la mutarea liniei demarcaţionale“. Salarii dia se casmani. Arad, 18 Martie, în urma ştirilor ce sosesc din Budapesta lumea de aici devine din ce în ce mai nervoasă. De la linia demarcaţională vin veşti îngrijitoare pentru unguri. Armata îi aststs ES să se descompare. Oradea-Mare, 18 Martie. Demoralizarea trupelor ungare creşte pe zi ce merge. Auzind secuii de mutarea liniei şi de o eventuală înaintare a Românilor, se refugiază îngroziţi. (Patria) Oficiale. Ordonanţa Nr. 14. • (Covenduirea Circulaţiunei.) • 1. Toţiproprietarii şi deţinătorii de vehicule de tracţiune automobilă, automobile, camioane motociclete etc. sunt obligaţi,ca până în ziua de l Ianuarie , st. v. 1919 13 Ianuarie st. n. 1919 să se prezinte la Comandamentul garnizioanei din reşedinţa comitatului (judeţului) cu actele de proprietate ce posedă 2.Din momentul publicărei acestei ordonanţe să interzice circulaţia vehicicelor cu tracţiune mecanică, fără permis de liberă circulaţie, dat de Comandamentul garnizioanei din oraşul reşedinţă al comitatului, sau în lipsa unui asemenea Comandamnt, la Comandamentul Diviziei în sectorul căruia se găseşte comitatul. 3. Vehiculele autorizate să circule, vor purta un număr de ordine aplicat pe partea dinainte şi dinapoi însoţit de 2 sau 3 sere, care vor arăta reşedinţa comitatului (judeţului) domiciliul proprietarului astfel : Pentru comite (judeţul): Alba de Jos Al. Odorhei Od. 4. Cifrele şi literile din faţă ale vehicului vor fi scrise pe fond negru, caractere latine şi având dimensiunile următoare : Înălţimea 0.073 mm. Grosimea 0.012 mm Lărgimea :0.045 mm. Hunedoara Dev. Cîuc Ci. Sibiiu Sib Turda Arieş “ Tu. Făgăraş Fă. Mureș Turda M. Os. Braşov ’ Br. Cojocna C. Trei’ Scaune Szg Solnoc Doboc Dej, Târnava Mare Sig. Bistriţa Năsăud Br. Târnava Mică Dr.St.--M. ’