Gazeta Transilvaniei, iulie 1919 (Anul 82, nr. 131-155)

1919-07-01 / nr. 131

Pagina 2. boseala din corp prin bai calde. Iată cum descrie Ulysse primirea sa la vrăjitoarea Circe: ,O nimfă aduce apă, apoi aprinde un foc mare sub un tripied întins şi în­călzeşte apa. Când a început să fiarbă apa în căldarea sonoră, nimfa mă aşează într’o bae, varsă apă ferbinte în basin, o amestecă plăcut cu apă rece şi apoi mă spală bine pe cap şi pe umeri pentru a-mi scoate oboseala din corp." La vechii Greci, cari ştiau atât de minunat să unească practica igienei cu cultul frumseţei plastice găsim pe lângă baia caldă şi rece, duşurile şi baia de a­­buri chiar. Romanii dau stabilimentelor lor de băi o măreţie, o splendoare şi un lux la care n’au ajuns Grecii nici­odată. Damele grece şi romane din lumea bună nu se mulţumiau numai cu o grab­nică pictură a feţei, buzelor, sprâncenelor şi decoltajului cu pudră, roşu de buze foiţă şi cărbune, ci-şi aveau băile lor calde şi reci în fiece zi. Fără să cunoască modul de acţiune al apei Romanii supuneau pe legionarii debilitaţi, istoviţi de războaie la diferite procedee (băi generale, duşuri, aspersiuni, aburi) hidroterapice. In stadiul de empirism a lâncezit hi­­droterapia până în secolul XIX, ultimele decenii, când terapeutica generală pro­gresând cu paşi gigantici în toate ramu­rile sale şi hidroterapia aşezându-se pe pe o bază mai ştiinţifică, a luat un avânt, puternic. Acţiunea unei ape, indiferent dacă este simplă sau minerală, se traduce asu­pra organismului omului prin unul din cei doi factori: mecanic sau termic, sau prin amândoi deodată. Este mult controversată, ba de unii dermatologi este hotărît combătută (Leloir, Gaucher) prin vivisecţiuni teoria osmozei (trecerea prin piele) a diferitelor minerale găsite în soluţie în apă. Chestia aceasta de mare interes a apelor minerale tot nu e pusă la punct mici prin diferitele teorii, ca aceea a coe­ficientului catalitic, crioscopie, starea colo­­idală, radioactivitatea, conductibilitatea electrolitică şi con­diţiunile stărei geologice. Influenţa curativă a diferitelor proce­dee hidrice asupra a o mulţime de afec­ţiuni ale organelor şi sistemelor organis­mului omenesc este incontestabilă. In secolul al 17-lea reputaţia unei staţiuni balneare era consacrată prin modă. Unde mergea Curtea Regelui Franţei, apoi doamnele de Sévigné sau Montespan cu tot alaiul lor, acolo mergea toată lumea de elită, iar acele staţiuni deveneau ce­lebre. Astăzi localităţile balneare sunt dea­­semenea în majoritatea cazurilor expoziţii de lux, eleganţă, locuri de petrecere. Cine­­ voeşte să profite de efectele igienice şi terapeutice ale apei în o mulţime d’e­­ afecţiuni, poate să o facă într’un ’ institut de hidroterapie, unde se execută toate procedeele moderne de cură hidrică. Şi câtă lume nu sufere după urma furiei ’acestui teribil războiu, care a zdrun­cinat sănătatea fiecăruia, mai grozav de-­­­cât năvălirea barbarilor. Lumea suferindă de afecţiuni ale sistemului nervos, aparatului circulator, aparatului respirator, tubului digestiv, a­­paratului genito-urinar, ficat, muşchi, oase, încheieturi, reumatism, intoxicaţii, chlo­­roză, anemie, tulburări în schimbul ma­teriilor nutritive etc. are la dispoziţie In­stitutul de Hidroterapie al Băilor ,Eforiei şcoalelor române din Braşov. Acest Insti­tut, care încă suferise oare­cari deteriorări în timpul războiului, a fost renovat şi prevăzut din nou cu aparate şi instalaţiuni moderne şi va începe să funcţioneze cu­­ziua de 1 Iulie a. c. din propria-mi experienţă în decurs de mai mulţi ani, că Românii din Braşov îşi pierd văzând cu ochii terenul de sub picioare. . Este acesta un trist adevăr, ce nu se poate contesta şi dacă s’ar încerca cineva a trage la îndoială sau a combate această aserţiune, voi dovedi cu date concrete. Cu cea mai mare părere de rău şi cu o inimă cuprinsă de durere, vin prin aceasta a declara solemn, că dacă se urmează şi în viitor cu înstreinarea caselor, cum s’a urmat de vre-o cincizeci de ani încoace chiar şi cu fânaţele şi mai ales de când s’a început războiul acesta crâncen, re­zultă prea evident, că în timpul cel mai apropiat Românii din acest oraş vor a­­junge proletari şi ca atari vor fi siliţi a lua toiagul pribegiei. Deci pentru a pre­întâmpina, a preveni acestui dezastru, îmi iau voie, în ceasul­ al unsprezecelea, a atrage atenţiunea tuturor Românilor de bine şi mai ales a inteligenţei noastre, ca la diferitele ocaziuni din viaţa socială, a preoţilor, ca de pe amvon, a învăţătorilor ca în şcoală, a profesorilor ca de pe ca­tedră, să propage încontinu, cu zel şi cu glas înalt „ ca nici o palmă de loc să nu mai cuteze a ceda sau a vinde streinilor de altă lege şi neam.“ In faţa pericolului ce ameninţă pe Români, se pretinde în mod catagoric, ca să dispară interesele particulare din cari se nasc neînţelegerile între preoţi şi pa­­rohieni şi în­ locul acestora să fie rehabi­­litată starea reală a raportului de iubire, sinceritate şi încredere reciprocă, căci numai în acest caz pot fi promovate şi asigurate interesele generale ale comunei bisericeşti şi prin aceasta şi ale comunei politice. In caz esceplional însă când vre­un parohian nu ar mai fi în stare, din dife­rite motive binecuvântate, a mai ţinea lo­cul sau casa, acela să înştiinţeze pe epi­­tropul bisericei respective, care să publice aceasta în curtea bisericei, ca astfel rea­litatea să ajungă iarăş în mâna unui Ro­mân, pe lângă o despăgubire modestă. In modul acesta pe terenul economic nu am regresa, numărul locuitorilor români nu ar scădea şi ne-am putea afirma ca Români. Totdeodată îmi iau voie a atrage a­­tenţiunea forurilor superioare competente, ca să ia dispoziţiuni severe, ca realităţile române, ce s’au înstreinat sub diferitele regimuri vitrege, răuvoitoare şi fără su­flet, să fie restituite pe lângă o despăgu­bire modestă. Românilor, dacă este vorba ca să domnească o pace definitivă, buna­­înţelegere şi armonie între naţiunile con­locuitoare. Dorobanţul român s’a luptat cu o vi­tejie admirabilă pe toate fronturile, unde şi-a avut totdeauna partea leului, şi-a sa­crificat bucuros viaţa cu nobilul scop, ca petecul de pământ, ce-l posede şi l-a moş­tenit de la părinţi, moşi şi strămoşi, să rămână ca proprietate la fii, nepoţi şi strănepoţi, iar celor de acasă acest petec de pământ să le asigure subzistenţa ma­terială. Să ştim acum să-l păstrăm, să mi-l dăm streinilor, cari după ce şi-au văzut apărate averile, ţintesc să le­­ cutropească şi pe ale noastre. N. N. ■ Dr. Alexe Sulică. Opera de asanare a moravurilor­­ administrative din Ardeal — Un articol al ziarului „Sfatul Ţările din Chişinău — „Sfatul Ţării“ de la 22 iunie salută ca pe adevăraţi revoluţionari salvatori pe oa­menii noi din fruntea trebilor obşteşti din Ardeal, cari au proclamat dogma cea nouă a asanării moravurilor administrative prin pedepsire, fără nici o cruţare sau conside­raţie de rangul social sau erarhic funcţi­onăresc, a tuturor delicvenţilor, profesionişti traficanţi ai avutului public. „Sfatul Ţării" scrie : „Selecţionarea, prin execuţia rigu­roasă a oricărui delicvent de orice rang şi cate­gorie, iată ce-şi propun Ardelenii. Nu nu­mai factorul poştal, sergenţii de stradă tan­­drumul rural, soldatul simplu, impiegatului gavernîi­ român a rscunis şi noul regat al Sârbo-Croato-Slovacilor. Luptei® politice dira Bucureşti par că iau caracter mai acut. E vorba ca par­tidele din opoziţie să facă un front unic pentru înlocuirea guvernului d-lui I. I Brătianu.❖ Concertul Sraeî SrfiflaSim­escu-StiH­­gS?e. Astă-seară Luni 30 Iunie orele 729 în sala cea mare a Redutei are loc pro­­ducţiunea muzicală a Dnei Drăgulinescu- Stinghe, cu concursul Drei Moreau-Leroy şi a violonistului Drăgulinescu. — Opere clasice şi compoziţii naţionale româneşti.— Toţi Românii să vină să asculte pe ’„Pri­­veghitoarea României*, care a dus faima numelui nostru peste oceane. * Frarashet d’Aspsray la Timișoara. Generalisimul francez Franchet d’Esperay a sosit la 27­1 c. în Timișoara; a fost așteptat la gară de colonelul Longhievici, de unde a plecat, în automobil, la coman­damentul sârbesc pentru Banat. * Biroul Presei ne comunică că dl O. Goga nu a fost însărcinat cu conducerea cercetărilor contra funcționarilor abusivi. * * Nu vă vipieţi proprietăţiie decât Românilor Mă obligă, ca Român, a semnala o faptică împrejurare de tot de sositoare, tristă, ba pot zice regretabilă, referitoare la scăderea numărului proprietăţilor ro­mâne, şi aceasta sunt silit a o accentua cu atât mai vârtos, cu cât m’am convins FOILETONUL GAZETEI TRANSILVANIEI Note pe răboj Un student. Stăm amândoi la costă. Eu, curios de a şti pe ce punct de gravitate ne găsim în­ politică, el desgustat de „starea asta de lucruri“. Eu plutesc în visuri, de aceia nu ştiu ce se petrece în jurul meu, el trăeşte realitatea“ şi ştie tot ce se pe­trece în afară de dânsul.’ E o zi caldă de vară. Terasa e plină de oameni roşi, raşi şi graşi cari fac pe stâlpii de Cafenele. Toţi discută. E singura calitate care ne­ caracterisează cel puţin pentru troraen­. Cârligă cu porecla de Sascut, ţinea de mult să mă convingă, că în ţara asta, e ceva, e ceva... şi ne-am aciuat amân­doi la o masă şi iată că, nu ne-am lăsat până ce nu ne-am convins, de starea asta de lucruri. — Măi, Geană şti tu ce se petrece? izbucni el, frângându-şi mânile şi trân­­tindu-le pe masă odată cu pălăria sa mică şi ciulită. — Ce, Sascut, — îi replic eu — spune-mi, spune-mi, văd că ești foarte enervat... — Mari lucruri, mari, — și făcu în aer cu o mână o enormă circumferință, și cu ochii o urmărea parc’ar fi vroit s’o vadă aidoma. — Ești răzvrătit, după cât te văd — nu-i așa, Sascut? — Nu, răzvrătit... nu ... nu ... nu găsesc expresia — dar închipue­ţi că nu-mi place nimic, închipue-ţi că totul e putred, putred, şi află tu cuvântul — şi strâmbând din gura lui mică şi slabă, lăsă să i­ se vadă dinţii mici şi rari ca de ve­veriţă — iar cu o mână mai făcu o cir­cumferinţă în aer... — Sunt sătul, sătul. — Nu vezi ce se petrece? Pricepe şi tu starea asta de lucruri? Eşti om, şi eşti, Român înainte de toate .... De ce să nu pricepi... Sâ fim cinstiţi, să fim leali, fără mască; să fim cinstiţi şi s’o spunem ; ce crezi? După atâtea jertfe, după atâtea. Ei, să fim cinstiţi şi s’o spunem: am fost daţi cu mătura la o parte. Să fim jcinstiţi şi s’o spunem ... — şi ochii lui se în­cruntară puternic, iar pumnii lui slabi şi galbeni cutremurară masa. Câţiva dim­prejur se uitară. — O pauză şi apoi mai furtunos: — Vina noastră, numai a noastră. Te-aş ruga pe tine să-mi spui . . . — Iţi sunt la dispoziţie — mă gră­besc la răspuns, dar el intervine energic: — Să-mi spui ce se petrece... Tu nu vezi ? — Văd, Cârligă! — Ei, dacă vezi, cum­ nu eşti în stare să-mi spui ce se petrece? O beahtă dei şnapani, o turmă de dobitoace, şi să mai zici acum că în starea asta de lucruri, şi avem dreptul fiecare să ne spunem cu­vântul. Suntem studenţi, din nenorocire, din nenorocire studenţi. Visăm la catedre, ochim fustele, şi avem pretenţii... Pre­tenţiile au să ne mănânce. M’a pătruns la oase sunt sătul, s’a umplut inima de de­­sgust .. . Eh! —­şi căzu pe gânduri, , iară ochii lui mici şi totdeauna surâzând, uitân­­du-se mtr’o parte clipiră nervos apoi se uitară întrebători şi cu sarcasm la mine: — Nu eşti tu student? Cum să nu fii . .. Spune-o sus şi tare deşi e o parte slabă — şi hohoti — recunoaşte că eşti student! — Ce vrei să spui? Nu te înţeleg... Prea treci dala una la alta şi nu te pot urmări cu interes — el surâse. — Mă’nţelegi, văd bine că mă’nţe­­legi, dar aşa suntem noi studenţii, ne fa­cem că nu pricepem ca să ne ascundem personalitatea după paravanul obiectivităţii, şi de acolo să ne uităm în gol, după soare... — Prea vorbeşti mult, Cârligo ! — Mă priveşti de după parava­nul obiectivităţii, bagă bine de samă, eu te înţeleg mai bine decât tu pe mine. Sunt la Română la ... şi te strecor prin sita ochiului meu critic, o­ricât te-ai opune.... Blestemata de Română! — Şi de „starea asta de lucruri" eşti nemulţumit ? îl întreb eu nemai­pu­­tându-mă stăpâni de râs. — Sunt, sunt revoltat. Să tai tu o­­pera așa ca un croitor, vezi că ... spune tu, dacă mai rămâne ceva când tai cu foarfecă! Apoi asta e critică ? Obiectivism subiectivism, personalitate creatoare, ima­ginativ, reușită, statică, dinanică, foarfecă, verb, acerb, misticism, punctism . .. ce-i asta? Spune-mi tu, dacă îa starea asta de lucruri... Eu l-aş întreba, ţi-o spun, am curajul, o să ştii că nu-s mers de multe ori la biserică, dar sunt desgustat, ţi-o spun, sunt desgustat de ce se petrece .. Tăcu. Isprăvise aiureala... Ostenise. Se cunoştea căci făcuse o spumă uşoară în colţurile gurii. — Dar, crede-mă că n’am înţeles ni­mic Cârligă ! rupsei eu tăcerea. Aştepţi ultima lovitură, — îngăimă el slab şi rânjind sarcastic la mine.— Aşa suntem noi studenţii, blestemată speţă u­­niversitară. Ştii că aşa ne-a numit un om mare. Singurul om mare... îl ştii... şi pro­nunţă răspicat şi rar un­ nume.. El ne-a caracterisat bine., a fost bine... — Ne-am depărtat, Dârligo ! Rămasei fără răspuns. El căzu pe gânduri şi după cum îşi frecă între palme fruntea lui mică şi puţin încreţită, mă aş­teptam la ultima lovitură. Şi prin mintea mea îmi treceau ca o distrare cuvintele lui des întrebuinţate: starea asta de lucruri, ce se petrece, să fim cinstiţi, să fim reali, fără mască apoi iar, starea asta de lucruri, stu­denţi,la care, punctism, blestemata de Ro­mână, e bine e bine... apoi iar, ce se petrece, e ceva, foarfecă, dinamică, statică, speţă universitară, şi din nou ca o complectare starea asta de lucruri ce se petrece. Am plecat amândoi fără să mai vorbim. Pe stradă el mergea grăbit, şi la fiecare pas se izbea de oameni şi murmura: — Lipsit de creştere, fără caracter, boii de pe calea Victoriei. .. — Ia sama Sascut — un automobil ! — Nu mi-e, frică, ce crezi că m­i­­frică ? gânguri el... Ajunsesem departe. La un colț de stra­dă. — Te las, mă duc să mai tocesc la Română... îmi spuse desgustat. — Ei, dar cum rămâne, parul de fu­nie! Cârligo, cu ultima ta lovitură? Am aşteptat-o... Când vine? îl opri eu. S’a­­propie. Sunt sătul ţi-o spun. De ce mă mai întrebi? Nu vezi şi tu ce se petrece? Eşti student, ai puţintică personalitate şi vezi cât de greu trăim în starea asta de lucruri N’am mai insistat: el plecase.. Mer­geam acum singur şi în gândurile mele reveneau ca un refren cuvintele: ce se pe­trece în starea asta de lucruri ... București. Const. Geană. ~i— --■ , , - T GAZETA TRANSILVANIEI "...........­..... —....——— — "T de ultima clasă pot fi traşi la răspundere ci oricine, ori­cât de sus pus ar fi. lată dogma pe care o proclama, şi nu numai că o proclamă dar o şi înfăptu­iesc oamenii Ardealului. Ea va tulbura li­niştea multor căminuri tichnite şi îmbelşu­gate în car­.1 se trăieşte o viaţă uşoară şi plăcută -re­spinarea tuturor. Această severă mişcare de selecţio­nare morală odată generalizată — căci în spre aceasta trebuiesc încordate toate si­linţele cinstite ale societăţii noastre — ne va scăpa, încheie gazeta basarabeană de revoluţie, revoluţie a­devărată, brutală, crân­cenă şi distrugătoare." In­formaţiuni Asoch­etele disciplinare. — Sân­­tem informaţi că dl protonotar al judeţului Braşov, Petru Muntean, a cerut d-lui prefect ca sa înceapă an­cheta disciplinară pentru a se do­vedi dacă acuzaţia adusă împotriva d-sale de dl Suru — cum că abu­zând de puterile pe cari i le dădea funcţiunea sa şi-a cumpărat cu un preţ ridicol caii cei posedă — este adevărată sau nu. întrebăm acum: dl Suru, comi­sar de alimentaţie, deci şi d-sa func­ţionar public, a cerut din proprie i­­niţiativă aceiaşi anchetă disciplinară ca să se dovedească dacă e adevă­rată afirmaţia d-lui protonotar al ju­deţului, că şi-a cumpărat caii cu ha­muri cu tot cu 1500 coroane? Dacă n’a făcut-o până acum, ce­rem cu insistenţă ca autoritatea în drept s’o instituie din oficiu, lă­sând la aprecierea opiniei publice întârzierea ce-a pus-o d-sa în chestia acestei anchete pe care noi am ce­rut-o încă de Sâmbătă. * Pelerinaj la mormântul lui Smi­­aessis. Eri, cu ocazia aniversării a 30-a de la moartea lui Eminescu, admiratorii poetului, au făcut un pelerinaj la mor­mântul lui, în cimitirul­ Belu din București. Terminul pentru despăgubiri a fost prelungit până la 1 Septemvrie. * Ştiri necontr®1ate. Unele ziare au publicat ştirea* că dl Căciulă, comisarul de alimentaţie din Cluj ar fi fost arestat. Ştirea nu e adevărată şi se desminte din partea Biroului Presei. * Marina franceză demobilizează. Un ordin al ministrului Gheorges Leygues prescrie repatrierea imediată a tuturor rezerviştilor din contingentele 1910 şi 1911 cu serviciu în afară de graniţele ţării. Contigentele 1907, 1908 şi *1909 au fost deja demobilizate. * O dorinţă. Suntem informaţi că pe ziua de 2 şi 3 iulie se întrunesc la Sibiu membrii comitetului „Uniunii preoţilor români gr. or. din Transilvania şi Bănat". Sperăm că acest comitet va­ accelera executarea hotărârilor aduse în congresul preoţilor, pentru purificarea moravurilor şi a persoanelor compromise în atâtea afaceri naţionale şi bisericeşti. Colaboratorii operei de distrugere, inaugurată de „fiul pierzării" Mangra, să piară de pe arena noastră. * Spiscedii la soldaţi. — Primim din partea rudelor de aproape ale soldaţilor voluntari din Italia originari din Bănat şi Arad, rugămintea de-a stărui ca să se dea acestora concedii ca să-şi poată re­vedea căminurile lor după atâţi amar de ani de prozonierat. Credem că cererea este dreaptă şi autorităţile în drept vor lua în conside­rare dorinţa acestor legionari cari au tot dreptul să se poată bucura­­şi ei de des­­robirea satelor lor din Banat şi ţinutul Aradului. .* CmvicHîstffigs’afîal A^oilo va da dela 1 Iulie, până la alte dispozițiuni, numai o reprezentație la zi și anume la orele 8 seara. * Sporirea salariilor corpulu di­­stastic. Biroul de presă comunică din București. A apărut decretul de lege, prin care se recunoaște mărirea salariilor cor­pului didactic primar şi seconder şi prin care se fixează numărul oarelor de cursuri. * Tipografia k, Muresiami Branisce & Comp, Bmiso*. Nr. 130—1919. Apollo. Program pentru Marţi, 1 Iulie şi Mercuri, în 2 Iulie, la orele S seara. Cea mai nouă şi senzaţională comedie: Suferinţele unui mire, în 4 acte. Eroul quadruped, dramă americană în 2 acte. Convocator­­ On, membrii ai comitetului Asocia­ţiei învăţătorilor români din judeţul Bra­şov, sunt — prin aceasta — pentru a doua oară, invitaţi a lua la parte şedinţa comite­tului, ce se va ţinea Vineri în 4 iulie a c. la 10 ore p. m. în localul obicinuit, pen­tru a discuta şi a lua de urgenţă măsurile necesare, în diferite chestiuni, profesio­nale, cari sunt la ordinea zilei şi cari nu pot să se mai amâne. Tot pe ziua de Vineri în 4 iulie a. c. la 2 oare p. m. şi tot în acelaş local se convoacă tot deodată şi adunarea generală a Asociaţiei noastre judeţene, în aceleaşi chestiuni şi alte afaceri curente, cari cad direct în sfera sa de competenţă şi cari trebuesc grabnic rezolvate. Notă : ’Importanţa obiectelor de la or­dinea zilei şi valoarea lor actuală şi vii­toare ne interesează, şi privesc direct şi deopotrivă pe toţi, din­­toate punctele de vedere, deci — să ne facem datoria, căci oara e supremă şi consecinţele ne vor privi! — Braşov în 29 iunie 1919. Ştefan Popovici, preşedinte. Cen­zurat­ele Ioan Brotea Anunţ. Se caută sub condiţiuni fa­vorabile un Ospătar pentru cantina fa­­bricei de zahăr, Rod. 1—3 La Bodega dep's Tâmpa. Bethlen Grotta se servesc în fiecare zi băuturi, mân­cări reci, fripturi. Serviciu promt şi curat. 15—15 Dl G. Potcoavă este autorizat să răspândească ziarul nostru și să încaseze abonamente în Ţara B­ârsei și în special în Săcele. Ultima eră rcvJGi'iai^is&VArr­j­ rusaMVJasxsis^iiKtssraKxyzasrvrstratxars^’^i Sâmbătă a fost semnată pacea Serbarea Victoriei Paris. Sâmbătă după amiazi la 3 ore a fost semnat, în galeria Oglinzilor din Versailles, tratatul cu Germania. Camera franceză a votat 4 milioane 300 mii franci pentru serbarea victoriei, care va avea loc la 14 iulie. Camera franceză a ales comisia pentru studiarea tratatului de pace, au fost a­­leşi toţi candidaţii grupurilor politice, între cari şi 9 socialişti. Loyd George va vorbi în Camera Comunelor asupra păcii, iar Clemenceau în Camera franceză, depunând tratatul pe biuroul Camerei. Paza gaiseFaSsai Paris. Cei patru au ascultat eri pe Paderewski referitor la Polonia, ei au adre­sat o notă Olandei, rugându-o să păzească bine pe Kaiserul Wilhelm. Sursr­siul român şi semnarea păşii Bucureşti. Pacea cu Germania fiind semnată Sâmbătă, ori a fost oficiat un Te Detun la Mitropolie, în prezenţa M. S. Regelui, a miniştrilor şi a reprezentanţilor statelor aliate SssartasMsSil centra sesaaSrl păcii Nauen. O depeşă din Berlin anunţă că guvernul german, mutându se din Wei­mar la Berlin, ar fi găsit în Berlin în Casa meseriilor o jumătate milion foi volante, prin care liga spartachistă îndemna la răsturnarea Guvernului. Guvernul a mai prins convorbirile telefonice dintre răsvrătiţii din Hamburg şi comuniştii din Berlin privitor la o nouă revoluţie în întreagă Germania. Pentru a înlătura Adunarea Naţională s’a’întemeiat o republică sovietistă. Guvernul a luat măsuri pentru a înăbuşi orice încercare de revoltă, sprijinit fiind mai ales de Uniunea suboficerilor germani. . Baacbsft in onoarea Ini Wilson Paris. La banchetul oferit de d-na şi dl. Poincare în onoarea lui Wilson şi a delegaţilor la Conferinţa de pace, dl Poincare a sfârşit toastul prin următorii termini : „Trebue, ca prin uniunea sentimentelor şi a voinţelor, care ni-a făcut să câşti­­găm războiul, să se facă să câştigăm şi să se păstreze pacea" Wilson a răspuns: „Vom continua să fim camarazi şi colaboratori. Nu e de ajuns să învingem o naţiune care a greşit odată; trebue avertizate toate naţiunile, cari vor încerca pe viitor în acelaş mod gestul Germaniei, că vor fi învinse la rândul lor." Convenţii economice între România şi Jug­o-Slavia Belgrad. Intre guvernul român şi iugo­slav sau încheiat convenţiuni economi­ce de compensaţie, una e deja ratificat.

Next