Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1921 (Anul 84, nr. 1-138)
1921-01-22 / nr. 14
Anul al 84-lea „i 14 Numitui 30 bani tflA7,F.TATPAN IJJMjJu JLHL, llirlli întemeiată u 1838 de George Bariţiu Cu tot dispreţul pentruj'popor aristocraţii şi oligashii nici 24 de ore n’ar fi fost în stare şi susţin ii singuri statul, (Istoria Transilvaniei). O. BARIŢIU Redacţia Administraţia Braşov, Piaţa Libertăţii 23 Bucureşti, Teatrul Regina Maria Braşov, Piaţa Libertăţii 28 Bucureşti, Teatrul Regina Maria Iaocitrimi ,, _.Blasttr, Sâmbătă 22 Ianuar 1921 "Mai » APARE SEARA IN FIECARE ZI DE LUCRE Rectactori-şefi Ion Clopoţel Secretar de redacţie Victor Brunisee Virginia St. Iosif Redactor responzabil: Ion Brotea n,to la toate agenţiile de publicitate tariful nostru special n abonamentul i Ion! Şase luni Un »nei 80 Lei 60 •’’Lei 120 Pentru atreinfctat» abonamentul îndoit TELEFON, BRAŞOV, 22» Privilegiul libertăţii Ne-am adâncit ca totul intr’un regim de excepţie, aie cărei mirgini Ie-a trasat guvernul d Iul gen. Averescu şi pe care, hotărit lacre, ea le poate nimeni trece fără a suferi în chip necesar sancţiunile care decurg ln mod natural din ele. Toţi suntem siliţi să ne invârtim în colivia măsurilor excepţionale şi să Înghiţim pumnul umflat al d-lui Midsha de Interne, dacă atitudinea noastră politică nu se conformează planului general de guvernare al partidului poporului şi dacă gândul nostru nu se supune foarfecelor cenzurii şi nu se face mobil şi elastic ca să se strecoare târâş pe sub obstacolele nenumărate pe care le avem in cale. Regimul de excepţie ne înconjură şi ne acopere. Libertăţile publice şi cetăţeneşti înscrise intr’o Constituţie care totuşi e din altă vreme mai înapoiată, au rămas simple formule cu care-şi pot bate capii doar ideologii şi teoreticienii incorigibili. .Căci de fapt lucrurile stau cu totul altfel. Cetăţeni oneşti şi harnici pot fi închişi şi mai trataţi fără ca să poată cere satisfacţie şi mai ales fără s-o poată obţine. Ziare pot fi supuse centurii şi suspendate, fără ca să se arate motivele pentru care sunt silite că sufere aceste sancţiuni şi fără ca să se dea putinţa unei reapariţii. Deputaţi pot fi arestaţi, judecaţi, condamnaţi, maltrataţi, fără ca Parlamentului să i se dea posibilitatea să cunoască cauzele pe baza cărora au fost trimişi la puşcarie şi supuşi sici naui regim excepţional. Senatori pot fi bătuţi de jandarmi, fără ca ministrul respectiv, cel puţin în aparenţă şi de formă, să facă cuvenita anchetă pe care o impun legile ţării şi demnitatea Parlamentului. Se poate lua orice măsură, oricât de acvivă şi de feudală, dacă şederea la guvern a d-lui general Averescu o implică şi o cere. Totul este îngăduit împotriva adversarilor inadspabili care se încumetă să lupte, sprijiniţi pe libertăţile constituţionale, în contra guvernului adus la putere printr-o lovitură de Stat şi menţinut prin teroare. Pentru menţinerea lui, ce voia nu cunoaşte margini : se dau ordine ilegale, se votează legi anticonstituţionale, se iau tot felul de măsuri care contribue la acelaş scop coman şi unic . Continuarea mai departe, la guvernare, a partidului care are In frunte pe dgen. Averea cu. Faţă de scest scop înalt orice măsură e îndreptăţită şi scuzabilă, orice restrângre de libertăţi e nu numai posibilă, dar necesară, orice cale e nu numai recomandabilă, dar socotită ca imperioasă şi inevitabilă. Şi atunci regimul excepţional care ne ferecă picioarele, şi ne ieagă mâinile, care ne închide ochii şi ne astupă urechile, nu va mai ţine geamă de Constituţie, nu va mai avea în vedere spiritul de libertate care însufleţeşte lumea întreagă, nu se va sfiină ia cea mai barbară măsură, de vreme ce duce dea dreptul la scopul vizat. Şi nu e de mirare că am ajuns într’o fază în viaţa noastră politică, în care libertatea o an privilegiu care constitue apacagiul membrilor din partidul poporului sau a celor care sunt în armistibu cu această grupare politică, totul e natural şi explicabil deci. Am reuşit, într’o vreme când celelalte popoare îşi dau drepturile cele mai large şi-şi acordă libertăţile cele mai întinse, ca să vedem întronat în ţara aceasta regimul feudal ai evului-mediu şi autocratismul unui om care nu vrea să Ştie nici de Rege, nici de Parlament, nici de Constituţie, şi nici de opinia publică. Privilegiul libertăţii a fost astfel ridicat la rangul inalterabil de dogmă de guvernare în ţara românească, mărită prin jertfe urisşe şi în momentul când ea abia se află pe pragul consolidării ei interne. Nu putem spune că n’am progresat şi nu putem mai ales spune că nu suntem pe drurnul cel ban pentru intărira noastră interioară. Ceia ce n’a făcut nici un guvern înainte de dl general Averescu şi în vremurile cele mai sumbre ale existenţii noastre, a facut-o d sa: a întronat sus şi iatangiul privilegiul libertăţii. Cei care nu sunt de aceiaşi părere şi de acelaşi concepţie să tacă, altfel suficiente sancţiuni îi aşteaptă. Căci libertăţi® în ţara românească nu sunt recunoscute da Constituţie, pentru toată lumea ci numai pentru cei cari fac parte din partidul poporului gea pentru cel cari euat îa armistiţiu cu el. Ceilalţi să tacă şi să sufere: libertatea sub guvernul d-lui gea. Averescu, e un privilegiu în ţara românească. După mult sgomot şi aşteptări piesus d-lui Min pleacă a văzut lumina rampei. Ni-i cea mai rea dintre încercările noaatre dramatice. Şi chiar dacă li lipseşte mult pentru ca să poată fi o lucrare de rezistenţă, are In schimb o atmosferă plăcută, destul lirism şi poezie pentru ca să nu-ţi spui dină cele vre-o două ore şi jumătate de desfăşurare destul de cadenţată, că ai perdut vremea. Subiectul e banal de tot. Ua craiu tomnatec acum, Mihaea Dornesci?, dupace face o buna parte din viaţă pe pasărea călătoare, un cocostârc care vrea să fie enigmatic şi să se conforme supremei legi a veşnicei deveniri, iatâ-l reîntors îa Constanţa şî amorezat tua de o femee măritată. Şi, coincidenţa fatală, simpatia este soţia unui prietin şi fost coleg de universitate şi petreceri pe la Paris. Ba pe daasupra este şi una din primele lui dragosti. latriga ae ţese isteţ, dar fals şi poate... decadent. Toate cele trei acte aproape sunt o descriere şi un curs strălucit de dragoste, dacă doriţi chiar de pshologie afectivo-psiologică, bazată naribti pe o intengcatâ introspecţie, dar dramă nu praz. Conflictele, adevărate conflicte lipsesc. Şi asta din pricină că autorul dă mai martie atenţie formei, felului de a vorbi al persoanelor şi nicidecum ciocnirilor fundamentale de sentimente şi voinţi. Personagiile se luptă între ele şi ciocnesc numai în domeniul no Din pricina aceasta şi personagiile sunt palide. Mă uitam cum se străduia artistul Demetriad să facă din Dornescu măcar o seraierou, dar infirmităţile genetice ale personagiului i se opuneau cu îndârjire. Decî Irena pare mai complectă, asta fiindcă autorul avea să facă din ea tipul femeii, care n’are altă pasiune decât iubirea şi care nu găseşte mai multă satisfacţie, decât să reia un fir rupt odată şi e gata să se arunce fără grijă da viitor în aventuri, pentru ca într’un moment de deziluzie să descarce în fiinţa iubită un glonţ de revolver. Interpretarea d-nei Ana Lica a fost prea rigidă, la care se mai adaugă o voce needucată Îndeajuns. Defectele din Sedac berzele au fost acoperite în visaji cursul piesei de către Scenele comice şi marţea de uşoara comedioară Lulu Popescu. Comicul jocurilor de cuvinte domina, iar artistul era în largul vii. Un moment de viaţa femeilor uşoare şi ale artiştilor ni a fost prezentat ca un lux de spirits ieftine da salon, aşa da bina înlănţuire tacât sa recunoştea abilitatea şi preocuparea creatorului înce®stâ direcţie. Acest lucru înşi a mâncat partea mai adâncă de umor şi ironie, ţinând evenimentul povestit intr'o atmosferă uşoară, parfumată şi simplă. Jocul d rel Marioara Zipubceaua, dl Mana şi d-l Mărculescu s’a remarcat prin naturaleța şi căldura Arabescuri. Premiera Teatrului Naţional: Se duc berzele şi Lovi Popescu de l. Minulescu ♦ Domnul Vasile Goldiș De^G. Bogdan-Dulcă. Domnul Vasile GoldiȘwSîp, acum, o slăbiciune mare. Ni ' xmembra ti parlamentului, us, nu renunţă la idea de a-i aparţine 'ca deputat fi ca — ministru. (S’sr putea vorb', deci, chiar despre două slăbiciuni). Nu este membra *1 parlamentului, deşi declarase, într’un discurs politic, că ar fi „criminal" ca la Ardeal să se vorbească despre ţărănism,i fără ca recunoştinţa „burghezilor" să-i mai fi ales; nu este, fiindcă a declarat aceasta şi, ca răspuns, ţărănismul I a tăiat dela bază, cum coasa taie iarba. Nu este, nici dela Arad, nici dela Oradea-mare, cele două centre unde d. V. G. erau tare. Mie-mi pare rău că nu este; dar faptul este fapt; şi filosoful Hegel a dads pe vrei că nimic nu este ce nu trebuia să fie, în mod logic sau raţional. Sentimentele omeneşti se opun, însă, totdeauna logicei, cândlegea este crudă cu bietul om, ființă care înțelege că ea rate supt vremi, cum zicea Miron Costin seu — Napoleon 1. Pe M. Costin îl ştie şi d. V. O., ca şi mine; dar «’ar pute» $3 nu»l ştie tot atât de bine pe Ninoron 1, oare a zî», mais j’ai toujours été gouverné pur les circonstances si, mai U vale, In bcHpş text: fe n'avats pas la folle de vouloir toidre les événements à mon système, mais au contraire je pliais mon système sur la contexture impré vue des événements“. Tordre, însemnează a sud: Napoleon I nu voia să sucească evenimentele; din contră el ae placa neprevăzutului şi după acesta işi dezvolta sistemul. Şi astfel Napoleon I, cea mai mare voinţă care a ibscrit în lume de când este Irne, se potrivea evenimentului neprevăzut, peatru ca să poată fi ce a fost. In contra sentimentului aşa, el adeseori vorba altfel, lucra altfel decât ar fi voit în intimitatea convingerei aate sentimentale. Şi Napoleon I rămase, prin aceasta, un model de om politic, pe care eu îl recomand şi aprecierea d. V. G. al cărui interview din Izbânda descopere contraziceri între logiă şi sentiment. Ca ar dori d. V. G.? „Din cel mai desăvârşit respect" —, pe care noi nu-1 mai avem, și din „simpatie" —, pe care noi l-am retras-o de mult, d. V. G. ar dori să colaboreze cu d-l general Averescu. Pentru această colaborare ar fi avut, afirmă d-ss, „sprijinul partidului liberal", la care noi cradan că s’ar putea renunțe fără nici o pagubă pentru ţară, ba chiar ca folos, deoarece mişcările pa care venirea lor la putere le va provoca ar putea să fie neplăcute. Deci: Averasca + Liberalii. Insă, d. V. G. ar fi fot „expus la harţă cu partidul naţional" ardrenesc, care l-a refusat orice sprijin pentru „armonia” sa personală cu toate partidele! Dadi: d. V. G nu a intrat în minister. Să stăm strâmb, dar sa judacăm drept. Din ce lume supra-ideală pică simpaticul d. V. G., pentru ca aâ poată crede că de dragai d sale se va realiza o astfel de generală armonie? De sigur numai din lumea tmui senshcmvom politic, pe care eu nu-l pricep şi nu-l aprob. Dar bine, iubite d. G., D-ta nu vezi că la noi a apărat bomba (eu cred că ea a foat p un răspuns la mulţti ani de ocuă dictaţi de prea militaroasele Curţi Marţiale); că republicanismul teoretic şi practic s pars nasul chiar din fotolii ministeriale ; că un filosof fără filosofic a’a dus la eroicul nostru rege să spună că o ciurdă de generali , doctori, republicani + profesori fără opere + şarlatani politici da dincole şi de diacoane de munţi — etc. i-au declarat lui, regelui, — războia, războia regalul care e şi al Dtale ; că C. F. R-ul abia mai suflă , că suntem într’anguaşi-faliment nenorocit, pe care miraculosul, dar „se simtem fapte duşmane armoniei, la care noi renunţăm, pentru a o obţine, mai târziu, după o tură serioasă politică, prin legi realuzate, prin serioase frezuri de drept şi echitate ! D-ta d. V. G., crezi că un sediment oarecare, fie el oricât de frumos, poate spăla glodul şi noroiul politic da care toată lumea se plânge, iar cea mai multă *e se murdăreşte ? Nu mai crede ! Nu te mai amăgi ! Şi învaţă, de la Napoleon I, ce trebue să facă, în viaţa sa, orice om şi cu atât mai mult, orice om politic. Când, deci, ia o parte sentimentalismul armoniilor sociale, care sunt numai ideale de urmârit, eu cred că , ta d. V. G., trebue ti lucrezi astfel . Te vei întreba : In ciocnirile actuale cine reprezintă curentul social care va triumfa? Dacă Te-ai lămurit asupra acestei chestiuni, veî continua : Eu, V. G. pot fi omul trecutului ean, pâstrându-voi cunoscuta elasticitate intelectuală, volu «jota ca viitorul să se nsscă mal uşor decât ce to a*te ? — graţia Intrige’or scute de partide, de care te-ai apropiat, în loc să le împingi și mal adun, în prăpastia în care singure s-a împins. Dela aceste două răspunsuri poate atârna atitudinea d-lui V. G., si — norocul sau neiorocul său politic, nuul a 1 țârii, nu și al „nefericitului nostru Ardeal", pe rare, în actualele împrejurări dl V. G. nu-1 poate servi, oricât l-ar durea „nefericirea", oricât ar voi s’o lecuiască. Leacul, aici, nu este un om, ci o întreagă reformă, care nu se face, care se va încerca roia ,şi pe care nu dl V. G. singur o va face bună. De aceea eu cred că vol pot permite e-i zice d-lui V. G . vichiu și stimat coleg de carte și literatură . Nu mai pierde vremea cu generali vii, ci da-Ta unde pe toţi ne trimite generalul Npoleon I , la realităţi, care, din fericire, au un scop bun, cum îl cere etica politică şi a omului modern. Atunci vei fi iarăşi tere — după Schlier şi Ibsen, omul cel mai tare este chiar omul singur ! — ; altfel, acum, cu armonia averescano + liberaîă-naţionalâ,' +,naţionalafederativă, rămâi, precum Te-ai convins, *tab, adecă în neputinţă de a servi Ardealul, pe care-l iubeşti, ca şi noi. Dare ie seamă şi uităiîă publică Cu ocazia sărbătorilor Sf. Neştori, ca grup de dsseri şi tinere, sub conducerea învăţătorului-director şcolar din joc, ea aranjat o producţiane teatrală-declamatorică în sala mare a hotelului comunal. HnniS nrnfÎBfilf» a urmat natvurem — -'sr— e--------r- — -■---- irT poporală. Atât producţia cât şi petrecerea au succes pesta aşteptare în privinţa morală şi materială. Tot în zilele sărbătorii au umblat câţiva elevi de şcoală cu tradiţionalii „Irozi". Venitul curat şi din o parte şi da la Irozi în jumătate, a fost destinat pentru întemeierea nnei biblioteci şcolare, care lipsita ca desăvârşire în uma războiului. S’a încassat : 1. La producţie 1416 iei. Au fost cheltuiți 946 iei. Profit curat 500 lei. 2. Cu „Irozii* s’a încassat 1050 lei. Au fost cheltueli 50 lei. Profit curat 1000 lei. Jumătatea profilului curat s’a distribuit copiilor, cari 3 zile au citeuit cu producţia îa tot satai, iar jumstatea de 500 lei împreună cu cei 500 lei dela producţie s’au predat la fondul şcolar urmând, in curând, a se cumpăra cărţi pentru biblioteca înfiinţândă.§ Tuturor, cari ne-au protejat în această frumoasă lucrare, în numele şcoalei noastre exprim sfncere mulţămite. Iohanul-vschiu, 9 Ian. 1921. ________________________________ Curs de politică 4. Originea individualităţei politice şi a multiplicităţii intereselor ei. Mai sus s-a afirmat că natura produce banevol personalitatea politică. Condiţile în care ea se naşte şi prin care există sânt şi cauza caracterului ei, adecă a individualităţii personalităţii politice. A explica individualitatea însemnează deci a lămuri cauzele care au produs personalitatea şi care fac cu putinţă conservarea şi desvoltarea ei. Să ne închipuim undeva —d. e. în interiorul Arabie! — un popor trăind izolat, fără multă viaţă politică; despre el putem afirma,fără şovăire, că bîuitul de a îi atârnă de condiţiunile exsienţei sale materiale. Fundamentul cel mai primordial al individualităţii este, prin urmare, rassa cu acele însuiri fizice fi etice, cu care cei mai mulţi indivizi ai acestui popor, sunt în- Zistraţi pentru lupta pentru existenţă. In acest sens etnografia devine o ştiinţă auxilară a politicei, dar este de regretat că până scura partea pontică a etnografiei, a etnopsihologiei a fost foarte neglijată. Studiul cauzelor individualităţii a ţinut seamă mai ales de relaţiunile geografice Dintre acestea cele mai determinante sunt: 1. Colma. Fenomenele climaterice excesive împiedecă desvoltarea energiei a individualităţii politice. Frigul mire tâmpeşte; arşiţa mare moleşeşte; în amândouă cazurile partea intelectuală a omului sufere. (Laponii şi Negrii australieni) au o Individualitate politică asemănătoare. II. Productivitatea locului. Ea stă ia legături multiple cu clima. Ia zona rece sărăcia împiedică desvoltarea corpului; în zona caldă belşugul lamei organice satisface toate trebuinţele materiale ale omului atât de bine, încât acesta nu mai are nevoe să-şi încordeze puterile. (Islandezii şi Indienii sunt lipsiţi de energie; şi la unii, şi la alţii individualitatea politică este plăpândă). Insuficienţa producţiei împreunată cu o climă excesivă (pustietăţi) şi belşugul organismelor Inferioare (delte şi mlaştini în zona caldă) Împiedecă desvoltareaoricărei puteri politice. Adevăratul domeniu al energiei politice este zona temperată, influenţa unei clime mai aspre asupra consistenţei nervoase a omului şi asupra circulaţiunei sângelui, însoţită de o producţiune moderată, produce individualităţile cele mai tari. (Va urma). Ultima oră Serviciul special telegrafic al ziarului „Gazeta Transilvaniei* BUCUREŞTI. 19 Ianuarie fEsdio^rams — Corola). Londra 5972. New-York 15.8972. Germania 2574. Belgia 105. Spania 212*A. Olauda 5237a. Italia 5574. Praga 2074. România 21. Elveţia 248. Viftta 374. Joi se citeşte decleraţiuniea guvernului francez la Cameră de Briandei !« Seaat da Boncegay. — S’au nDmit subsecretar de Stat. Subsecretarul la externe Dan Sillet va fi nuzit după votarea unei legi speciale. — Duminecă va pleca spre Paris Lloyd Georg», Lord Curzon şi alţi reprazecUraţi englezi. Conferinţa începe la 24 minusrie1 va ţine 4 zile. ParticipaEZ* contele Sforzn şi ministrul de externe belgian Jaspar. — (Jbirchill ministru de râsboiu britanic a luat portofoliul coloniilor. In locul Isl Minist, probabil va veni Lord Dary la ministerul de răsboiu. — Scania şi alţi trei reprezentanţi germani vor participa la conferinţa din Bruxelles. — Se anunţă primirea cordială la Bucureşti a generalului polonez Holier. — Pacea între Ruşi şi Polonia se va semna probabil în prima jumătate a lunei Februarie. — Poincaré intenţionează să facă la primăvară o vizită în Anglia. Lyon. — Candidatura prințului Binllow ara şanse de reuşită. — D-l Briand a declarat că examinând şi discutând toate chastiuniie din manifestu! ministerial al cabinetului, a constatat deplinul acord multe colegi. Paris. — întreaga presă este preocupată de starea precară Austriei, care se va ascuta la apropiata conferinţă. San-Paolo. — In Italia a acăzut preţul cărbunelui. Sofia. — Se desminte categoric ştirile despre încheierea unei convenţiuni militare româno bulgaro-poloneză. Paiis. — Serbia a suprimat légalisme» sa din Olanda. București, 20 Ianuarie n. 1921. Bordeaux. — Londra 59.50, Newyork 15.84.50, Germania 24.75, Belgia 105 Spania 21125, Olanda 523, Italia 55.50, Praga 20.75, România 20 75, Evețîa 243, Viena 37s, Sifia 57.50, Turnul Efd. — La consultația generală a partidului socialist elveţian 3420 voturi au fost contra recunoaşterea condiţiunilor Moscovei şi 912 pentru. — A fost un schimb de telegrame între Briand, Loyd George, Carton de Wysrt şi Giolitt. — Grecii dermiat svonarilo despre eşecul suferit din partea Kemaliştilor. Conferinţa interaliată din Paris se va ocupa de dezarmarea Germaniei, de despăgubiri, de chestiunea Orientului şi ajutorul Austriei. Vor participa Lloyd George, Lord Carzon, Winston Churchill, Sforza Jaspar, Thenis, Vandavelde, apoi Briand Doumer, Loucheur secretar general de là externe Bertherot, Paris. — Schwartz, cunoscut socialist american, fost delegat la congresul din Moscova declară că părăseşte Rusia cu convingerea minei regimului sovietist, care a înăbuşit orice progres şi libertate. —■ D’Annunzio părăseşte Fiume definitiv lăsând o declaraţie regentului din Fiume că se abţine de la orice tentaţie de agitaţie. — Cincanierul aniversarei imperiului german s’a serbat în Unişte fără întreruperea lucrului. San-Paolo. — S’a fondat la Germania partidul regalist prusian de propagandă monarchist. Lyon. — (franeocean) Consiliul de coroană olandez ar fi invitat pe exklusor să părăsească Olanda, organizând supravegheze în jura său, Berlin. — O mulțime imensă a aranjat o procesiune în onoarea lui Hindenburg. Loebe în Reichstag exprimă speranța să sosească momentul untrei politice a tuturor germanilor.