Gazeta Transilvaniei, ianuarie-iunie 1921 (Anul 84, nr. 1-138)
1921-02-23 / nr. 39
Anului 84,Imni 39 Numărul 50 I Întemeiată, la 1838 de George Bariţiu Redacţia Ta tot dispreţul pentru popor aristocraţii şi oligarhii nici 2 a fost în stare să susţină singuri starei. (Istoria transilveniei APARE SEARA IN FIECARE ZI Administraţia Braşov, Piaţa Libertăţii 93 Bucureşti, Teatrul Regina Maria Braşov, Piaţa Libertăţii 98 Bucureşti, Teatrul Regina Maria ncmonte la toate agenţiile de publicitate 'ră dic-a tariful austru special ! ABONAMENTUL o-*o-. 'iii l« ’ml Um an % 1 60 Lei 120 Mpătsre abonamentul Îndoit % TON, BRAŞOV, m Proiectu! de lege Mihalache ! D! !u!iu Mania despre Corpurile legiuitoare române au început ieri desbaterile asupra reformei agrare. Importanta reformă in sfârşit va fi soluţionată quasi definitiv, spre bucuria păturei ţărăneşti care abtiază de secole după o lege dreaptă. Avem încredere că maturul corp legislativ va da ţării o lege de la care aşteptăm o atenuare a crizei sociale în România. încrederea ne-o inspiră atitudinea conciliantă a majorităţii parlamentare şi guvernului, care a acceptat ca proiectul de lege agrar să fie desbătut paralel cu proiectul de lege Mihalache. S’a încheiat un fel de ermiatiou politia. Fără să se apropie deolaltă, să colaboreze la putere, adversarii sliind în tabăra lor, majoritatea îşi dă acum teama că nu poate trece cu vederea proiectul de lege Mihalache, care Îmbrăţişează in toatâ întinderea şi cu toată competiţţa problema agrară. Domnul Mihalache apare pe primul plan politic, ca o individualitate matură, ca un om de Stat. Nu este mare acest învăţător de ast îmbrăcat în iţari româneşti, prin vaititatea cunoştinţelor, prin cultura convenţională, universală, dar este mare prin alte calităţi : are o intuiţie, un judiţiu de pătrundere a problemei până la inimă, un bun simţ natural, o claritate de vedere, şi o uşurinţă de expresie a ideii, care 11 ridică sus, între îndrumătorii unui popor. Puterea sa de concentrare, de studiere sub toate feţele a problemei agrare la ajutat ca să întocmească un proiect de lege, peste care nu se poate trece. Martie va aduce ţării legea agrară ca prinos, pentru Împrejurările vitrege seculare, pentru robia legislaţiei defectuoase de până acum,pentru suferinţe din calea ignoranţei claselor suprapuse. Nu sontem feincisţi cari să nu recunoaştem şi alte elemente hotărâtoare In producţie, decât pământul şi să decorăm că celelalte clase sunt stupendiaţii clasei agricole, dar suntem convinşi că nivelarea contrastelor sociale, însănătoşirea vieţii de stat, regenerarea neamului românesc, ridicarea la nivelul de stat civilizat a României, nu se poate face decât prin hotărârea decisivă de a da pământul acelora cari-l lucrează. Este o nevoie organică a cărei împlinire este un imperativ categoric al zilelor de acum A împiedeca sau a mai amâna rezolvarea problemei agrare româneşti este o miopie politică, ale cărei consecinţe pot fi dezastruoase. Susţinem că este o imposibiltate a lui de la ordinea de zi de abaterea ei, şi ne permitem să afirmăm cu siguranţă că legea agrară se va face, şi încă bine. Proiectul de lege Mhalache fuaeee depus din Iniţiativă parlamentară în ultimele zile ae guvernului Vsida, în care d-l Mihalache avea portofoliul agriculturii. Intriga politică a zădărnicit desbaterea lui un an de zile. Şi câte un ae puteau face într’un an de zi Ie în vremuri ca acestea de tranşele, când un timp pierdut, oriafit de scurt, ii poţi plăji foarte scump, chiar cu ce ai mai scump ! Ne pare bine Că intriga amuţeşte şi aleşii naţiune! se pot consacra unei opere fecunde, creatoare. Opoziţia naţională devine centru de atracţie pentru acei reprezintanţi ai poporului cari înţerig să-şi deschidă ochii la ora supremă şi să recunoască superioritatea de concepţie şi de alunţ a realităţilor politice. Ion Clopotar. Valul de ieftinire direse ca un val de ieftinire s-a revărsat asupra ţărilor din Apus. O ştim şi noi aceasta din Informaţiile ziarelor, căci, efectul acestui val noi n-am avut şi n-avem încă posibilitatea să-l simţim. Fericiţii, cari prin protecţia guvernului român reuşit,au să pună mâna pe hârtiile cari le asigurau acapararea marilor stocuri de mărfuri de import, cu care se poată apoi specula după bunul lor plac nevoile şi mizeria populaţiei — au şi astăzi În spatele lor pe acel „binevoitor", cu ajutorul căruia vor săie baricadeze împotriva valului pornit din Apus. Căci acest „binevoitor: guvernul —sub motiv de a „nu lăsa să cadă o lovitură prea grea asupra negustorimei — s crezut de bine să caute ca prin diferite forme de oprelişte să împiedice importarea de noul mărfuri ieftine în ţară. Nu vrem să răsturnâm In întregime motivele de justificare a acestor nasuri luate de guvern. Recunoaştem că o inundare de mărfuri ieftine ar duce spre faliment o mare parte a negustorimei române, fără de care ţara nu poate fi, căci nu vor fi în stare comercianţii ca să ţină piept preţurilor pe cari le-ar educe valul de ieftinire, cu mărfurile lor de mai ’tilute aduse ca preţuri ridicate, vorba aşadar, de apărarea intereselor unei clase, Care nu poate fi distrusă. Mai are insă Statul şi o armată de funcţionari, cari, pe motivul că „Statul e sărec“ se împacă, — căci e silită să se impase — ca o situaţie, cire nu mai poate ţine piept împrejurărilor greului trăia de astăzi. Ori valul vestit din Apus aduce tocmai o uşurare a traiului, pa care Statul deocamdată, in interesul negustorimei nu o poate admite. Nu vrem să lovim in interesele nimănui, dar nici prin apirarea intereselor mei clare nu putem admite ca să fie neglijate inevoiia altora. Nu merită om slujbaşii săraci şi sărăciţi ai Statului, măcar atenţia pe care stăpânul lor o acordă negustorimei Îmbogăţite ? Dacă în întregime nu se poate, ar fi totuÿ posibil, crca ar trebui , chiar — ca măcar pe seama funcţionărimii să se admită, prin cooperative, gustarea elixirului uşurător de viaţă a valului de ieftinire Şi atunci ar înţelege, ar vedea şi s-ar convinge această armată de funcţionari că interesele ei nu sunt cu totul trecute ca vederea din partea aceluia. In interesul câruia îşi depun şi şi istovesc puterile lor de muncă. Ar merita atâta atenţia cei mai nefericiţi şi nevoiaşi eetăţeni ai ţârii româneşti. Crestături. Poveste tristă Sa petreaa to Franţa, daţi găaiM fi la noi suferinţe ta» atât de mari. Sa patwaoo Intra funcţionarii Statului, deşi şi la noi sunt tovarăşi da anzaria ai nenorocitului Luzaaci. Luzaaax asta un amploiat da grefA într’un tribunnal din Orleans. De 31 de ani era auxiliarul devotat şi corect al Justifiai. Nenorocitul funcţionar a furat 1200 franci dintr’o sumft de 6.500 ft, luaţi da Justiţie dala a bandă da tâlhari. Da ce-a furat? Ca si campera medicamente pentru femeia şi tata lui cari erau bolnave. Erau ultima resursă, ca doui bolnavi cari ii arau scumpi ca şi viaţa. Povestea este tristă. Da 31 da ani lucra cu toată râvna şi cinstea pentru Stat iar Statul 11 plătea acum cu 175 fr. pe lună. Cu vre-o două luni In urmă avea nufeai 125 fr. Cum să trâaşti cu 175 fr. lunar? Şi Luzeaux trebuia să aibă o jachetă — pentru serbarea da la 14 Iulie, să fie îmbrăcat curat la birou, unde sta 10 ore pe ai. Ziaristul francez care descrie cazul asceta nefericit spune: „De sigur, Lazeaux — cu toata că era în mare mizerie — n’avea dreptul să fura. E azi la teahuoare și nu sa poats spune că n’ar trebui să ia acolo. Dar Statul, el, avea dreptul de a fura astfel tea fi viaţa, toată munca, toată truda unui seman om ataşat lui? „Statul are el dreptul să lase să moară de foame acei cari îi servesc cu umilinţă, dar cu devotament? Statul nu e dlar complice, cât da puţin, în scandalul de la Orleans?“ La noi, in Ardeal, la prefecturile de judeţ sânt plătiţi funcţionari (nu oameni de serviciu) au 450 lei lunar, când viaţa este enorm de scumpă. Oare, Statul para ia pa un astfal de plată numca atâtor funcţionari ce Îndură mizeria, nu contribuie la demevalizarea austura şi îndemnarea spre mită şi fară? Să luăm, din pilda dala Orleans, învăţăminte. IMP. m str. ■ problemele de politică externă în comisiunea Camerei. Răspunsul d-lui Take Ionescu. Joi, la orele 3 d, comisia Căderii pentru afacerile extenne e ţinut o importantă şedinţă la care a luat parte şi d. ministru de externe Take Ionescu. Propaganda duşmană externă. Profitând de şedinţa acestei comisione, d-l Maniu a cerut unele lămurii d-lui ministru de externe în unele chestiuni de o importanţă capitală. D. lulm Maniu a şans că adversarii neamului românesc cheltuiesc în lumea întreagă aute da roiioâne pentru a influenţa opinia publică din toate ţările în ce priveşte ţara şi poporul românesc. D-sa constată că serviciul titru de propagandă în străinătate e absolut insuficient. Cu onoare te imuane o organizare grabnică a serviciului nostru de propagandă externi în toate centrele politice din iama crlce. Pentru stingerea acestui «cop nic! o cheltuială nu e prea roşie. Este cunoscută formid.lette propagandă a duşmanilor noştri el răul ce decurge pentru ţara din fapta! că această propagandă streină nu e combătută de noi. E dela sine înţeles că sumele ce vor sta la dispoziţia dlui ministru de externe sunt a se folosi raţional şi cu maximum de folos ce se poete trage din ele. Dezarmarea Ungarie!. D. Maafu a cerut apoi lămuriri d-lui ministru de externe cerând a i se arăta măsurile ce s’au luat privitor la executarea tratatului dela Trianon. In special a insistat asupra chestiunel dezarmatei Ungarlrt, pretinzând punerea în Aplicare fără srcânare a acelor dispoziţiuni din tratatul de pace ca Ungaria care trebue să-şi rednă întreaga sa forţă armata la 35 000 fraţl. D. Msn a coasta^, că deşi au trecut CfÎs trei luci dela punerea In aplicare a tratatului, Ungaria nu numai că n’a dezarmat, ci din contră şi-a mărit conrigentul militar şi astfel Ungaria se prezintă ca o continuă ameninţare a păcii. Comisia interaliate din Budapesta a desvoltat în privinţa aceasta o activitate foarte redusă, care - Ps no! nu ne poate mulţumi. D-l Mîpiu a cerut dal ministru să arate ce s'a ficat în această chestiune până acum. Şi mai ales ca fără amânare să ceară data Aliaţii noştri măsuri eficace pentru executarea tuturor dispoziţiilor tratatului. Chestiunea Maramureşului D-l Maniu nn continucro araţi situaţia intolerabilă in care a ajuns Maramureşul in urma evacuării părţii nordice a acestui important ţinut. D-sa îşi exprimă convingerea că oficiul nostru extern a făcit o mare greşală politică, atunci când în lipsa informaţiilor trebuitoare şi cunoştinţei de cauză a ordonat evacuarea unei părţi a acestui ţinut istorie. Prin evacuarea aceasta, din punct de vedere strategia am rămas neneoperiţi la dreapta noastră, iar economiceşte am nenorocit intraq judeţul • • • -»-*j____i.i-, _(w L aducând atât populaţia rămasă noua cât şi ps cea trecută la Cehoslovaci, intro stuaţie intolsrabili. Atât din punct de vedere economic, cât şi administrativ, Maramureşul e azi rană deschisă, care trebue vindecată. S’au pierdut prin evacuare, valori de sute de minoane în lemn şi sare exploatată, în afară că sten pierdut pe veci munţi, păşune şi saline de vaiosre Incalantebîlă. Dar nu numai că e’a făcut evacuare, într’un mod pripit şi greşit, ci şi azi pare a fi neglijată chestiucea frontierei noastre la Maramureş. In săptămânii^ trecuta s’a prezintat îa Sightul Maranţiei, o comisie comună româno-cehoslovacă pentru delimitarea frontierei. Comisia a stat 2 zile în Schetul Marmaţiei şi pe urmă a plecat fără a fi terminat lucrarea. Svonurile ce au transpirat dela lucrările acestei comisiuni comune sunt cât sp poate de nefavorabile pentru noi. Chier Inexacte filed ele sunt întovărăşite de alarma şi neliniştea populaţei din partea localul. D. Minla a cerut d-lu! ministru să lămurească sceartă rhe*dane apreciind importanta chestiune!, să dusă tratativele de delimitare la fel, ca noi românii să ajoagem într’o formă oarecare iarăși in posesia Maramureşului până la culmile cari ne interesează. Revenirea HabsburgMor. R'dicând a treia chestiune d. Maniu întreabă dacă vom tolera întosrrrrea Habsburgher pe tronul «| Sf. Ștefan. D-sa roagă pe d. ministru de externe să precizeze punctul său de vedere !n această che*tiune dorind și lo aceste puncte: •* se execute tratatul de pice cu Ungaria Şi Austria. România nu poate admite ca Habsburgii să revină pe tronul Ungariei şi Austriei. Este adevărat că mirii noştri Aed, cs şi Ceho-Slovacia şi Iugoslavia sunt de acelaşi părere cu noi. Faptul acesta însă nu poate să ne liniştească şi nu-i permis să stăm îa nepăsare faţă de încercarea de readucere a Habsburgilor în Ungaria şi Austria. Ne putem trezi într’o dimineaţă în faţa unui fapt împlinit apărând pretendentul de tron Habsburg în Budapesta, când va fi prea târziu ca să reclamăm protestul Aliaţilor, care şi dealtfel nu ne-ar putea mulţumi. Trebue însuşi faptul prevenit şi la caz de nevoe împiedecat ca orice mijloc. Aceast ne-o dictează cea mai elementară prevedere politică. I* urni !* mâna vara da ratpaninl d-lui ministru Take Ienessu la Întrebării* puse de di Manin. Serbarea româneasca din Sâmpetru Sâmbătă seara (19 curent) a avut loc în comtnna Sâmpetru din Ţara Bârsei o reuşită serbare româneacă organizată de elevii clasei a opta de la liceul ortodox. Deşi timpul nefavorabil a împiedicat pe amatorii satelor vecine să ia parte la această frumoasă manifestare de cultură românească, totuşi fruntaşii din loc ia frânte cu Inimosul preot I. Nan şi tot tineretul au hatat să rispunză în număr dealul de mare la chemarea tineretului şcolar braşovean , sate de tefru a comunităţii săseşti, oferită până a cam cu trâta scumpătate manifestărilor romi reci, răsuna de voie bună, de cântece şi glume. Serbarea s’a deschis cu cântecul vssale tânăr al bucuriei de viaţă „Gundeamus Ignur- după car* a urmat o scurtă cuvântare a profesorului Millescu, care a căutat să fixeze în câtava cuvinte datoria pe care o a u faţa de „satul lora şi d* toate satele româneşti în gatîsrs, fii de ţărani trimeşi cu ntâU cheltuială şi trudi la »şco!i;c ceia mari" dela oraş — fii, el v.l liceelor şi universităţilor, mâine, conducătorii însăşi ai aceatei ţari. . Instedad asupra pericolului în strâi’ nării sufleteşti, pe care o favorizaază simi-cultura, faţă de locul şi oamenii în mjlocu! carora şi-au petr'ecut copilăria, vorbitorul arată că faptul de a obişnui pe elevi să vie cât mai des, în calitate de răspânditori de cultură, la sate, este o datorie ixtt de acea înfrăţire tafieteescă şi armonia socială ţară de cari neamul nostru gi Statul largilor hotare nu poate să se menţie. .is. dot Urmează un bogat program alcătuit din coruri, declamari, muzică initrameatală şi teatru, program inteligent compus şi cât se poate de bine exc-nct. Cu multă vervă au spus anecdote de Th. Speranţa, elevii A. Chiţu şi Gh. Rusu ; la vioară au cântat onorabil elevii L. Broşa şi Creangă, iar tn piesele aşa de bine alese pentru publicul satelor : „Ovidiu Şt* esnă“ şi „Tfindali şi dracul* au mest cs KPturalsţi şi vioiciune, provocând hohote de râs, elevii I. Gârba:e*, A. Cs«as.g5, i. Colan, A. Chiţu, A. Mtssrin Gb. Maltei ţi domnişoare Colegia. Publicul a rămas pe deplin sna'ţumit ds seest program fără greş exeautat, *rJstâadu-şi dorinţa ca „studenţii" să vină cât rad des, ce soli ai cuvântate! şl c&^tecului românesc, la satele dearobite ale României întregite Din partea# mâni ca 33cvoaa aruncată să rodească şi ca gândul cel bun să îndemne şi pe alţii să urmeze pilda aceasta. Apoi a ninet dans până’n zori. Asistent. Politice ! Cu toate strigătele false de triumf ale liberalilor, trebuie să recunoască şi ei că departe de-a se distrăma, Federaţia câştigă teren pe fiece zi. Alegerile parţiale au dovedit-o cu prisosinţă. Din şase locuri de deputaţi şi senatori, 3 au fost luate de Federaţie, unul s-a ales cu concursul partidului ţărănesc basarabean şi căre loc revine liberalilor şi guvernului. De ce nu mai face „ flitoral11 şi azi *socotelile voturilor exprimate? A fost ca o flacără de paie toatâ veselia lor. S'a stins la primul duş rece! * După ce a ocolit într’o şedinţă trecută discuţia în Cameră a proiectului înfiinţărei subsecretariatului dela Interne, dl Agetoiagu — în consfătuirea majorităţilor — a reuşit să oblige pe deputaţii gu▼ernrmentali să voteze acest proiect. In şedreta de ani, protestul s’a votat cu 144 voturi contra 88, dar cu două amendamente : unul propus de dl Curt ci să preconizeze atribuţiunile subsecretariatului şi altul şi d-lui Miclescu pentru fixarea bugetului acestui nou departament. Opoziţia s'a opis considerând ca o grea sacal politici şi materială pentru Stat înfiinţarea acestui subsecretariat care ascunde sau a vrut să ascundă subsecretariatul minorităţilor. • Se vorbeşte ei printre candidaţii , scaunul de deputat de la Bocşa Montană (Băiat) In locul rămas vacsnt prin moartea deputatului poet Cassian Muntean, ar fi la discuţie şi dl Al. Marghiloman Candidaturei i a ar da sprijiniri oculte. Opoziţia naţională va susţine candidatura aceluia pe care comitetul judeţean il va desemna ca reprezentând voinţa alegătorilor cercului. Conferenţe « Sala justită a liceului oro im. Mâne, Mercuri, (23 Februarie) ora 0, dl Dr. Al. Suliţa : Despre igena tubului digestiv şi alimentaţia. Vineri, (25 Februarie) ora 0, dl Teodor Neş, profesor: Numerarea, ca prima formă a gândirii omeneşti, la diferite popoare primitive. Dumineca (27 Februarie) ora fii... I, Dl lUe Criatea, profesor: Sabatul popoarelor vechi. (Prima conferinţă din seria de conferenţe, care vor trata despre: Poezia noastră poporală). Sturarea pentru abonaţi, liberă. Pentru neabonaţi, loc I. lei 9., loc ÎL lei 3* elevii lei 2. Înscrieri pentru ciclul de conferențe din Februarie-Aprilie se pot face în fiecare ai de lucru, latre ebruar 1031 Economice. Ci \^' transporturilor în Franța — Deficit de 8 milioane franci zilnic pentru căile ferate. — Comisiunea senatoriali francezi a constatat că In 1920 deficitul pentru toată rețeaua de căi ferate franceze se ridică la 3 miliarda 100 milioaae. SUtul francez la parte Ia periere cu 800 milioane franci. Intre pricinele acestei uriaşe perderi, comlaianea dă și aplicarea Irgel 8 ore de lucru care aduce chiitaeli foarte considerabile. Ceea ce este mai grav, deficitul în 1921 continuă cu 8 milioane fr. pe zi. Dintr’o anchetă pe care și ziarul „Le petit Parisien a ficat ”, rezultă că deficitul zilnic este în mare parte datorit scăderei producţiunei industriei franceze. Pe întreagă reţeaua de cale ferată din Franţa, se înregistrează, în fiecare zi, o descreştere de încărcare de mai multe mii de vagoane comparativ Încărcărilor din ultimii ani. De altă parte, aplicarea legal 8 ore de lucru a crescut salariile și alte cheltueli, cu o sumă ca se cifrează la 1 miliard pe an. Apoi cheltuelile s au mărit cu construirea de mașini, localuri noul cu teritoriile eliberate. Tabloul este trist — dar pentru viitor nu este considerat ca primejdios Starea de azi se va îmbunătăţi, garaele scădere a preţului cărbunelui şi altfel, revenirea la producţiune Intensă a Industriei. Măsuri s-au luat, de altfel, şi pe cale de lege. Casa Voluntarilor „Casa Voluntarilor români din Siberia* (Vladivostok) înjghebată cu grei# jertfe şi de suflete şi de bani, a ajuns azi la pr#paritat# vrednică da respect şi un domeniu imoral şi ’n ce! material prin aprinderea şi tntreţinerea focului atent latre ostaşii români pribegi prin Siberia şi prin ajutorarea lor cu dinanul văduvei din scriptură la grele nevoi. Vrednicule preşedinte, d-l Victor Căderu, şeful misiunei române pentru repatrierea prizonierilor din Siberia, îndreptăţit de rezultatele frumoase şi înnălţătoare este de „Casa Voluntarilor români, aflăm, că a cerut înaltelor forări ale ţârei ca soaietrtee că fie recunoscută persoană morală. „Casa Voluntar Hora şi-a fixat sediul la Bucureşti şi cu capitalul da elteve aeo! de milioane de Iei pe care i-a sirâe?, voieşte să întemeieze o serie de ■şcoli de meserii folositoare mai ca seamă micilor industrii dels sale, înlesnind prin aceste ateliere tehatee industriaie săteşti littuS gospodărie a plngarari, procurându-i pe preţari eltias uneltele de c&rd are lipsă. Parlameattrul opoziţiei naţionale vor sprijin! «starea „Curs! Voluntarilor" şi cred că vor capacita şi pe ceilalţi la acordarea acestui sprijin. Nu putem tend* indesjuna fapte şi buna organizaţie a „Casei Voluntarilor* şi gestul tireec al parlamentarilor opoziţiei. W. Secaro. orele 10—12 și 3—5 în biroul Eforiei școlare. (Edificiul liceului). Barul toilor run nutri principesa ElisaMa Femeile româna dia Braşov an fâcut uo dar frumos prin feri EIIsabeti cu ocazia căsătoriei. Prin colectă au strâns suma de aproape 20.000 lei, cu care au cumpărat uo costum dia Scheii Braşovului. Costumul a fost pregătit complect. L-a aranjat doamna Frunză, sofia d-lui Frunză, şeful unei secţii din tipografia noastră. Costumul dăruit prințesa a fost expus în vitrina firmei Misair, de aunde va fi ridicat deseară pentru a fi dus În Bucureşti de o delegaţie de doamne în frunte ca d-na Maria Baialescu. Primirea la palat este tfesată pe Vineri.