Gazeta Transilvaniei, iulie-decembrie 1921 (Anul 84, nr. 139-278)

1921-09-15 / nr. 201

U­ltima oră Serviciul special telegrafic al ziarului „Gazeta Transilvaniei* ?in«i|fsmn& — Vinata)* B&mwi 14 Septemvrie Lafayette. — Gustavs Ado? a fost numit preşedinte de onoare la întrunire’ Nstiusilor. — La cru Bourgeois ronaiati că o mişcare universală ae manifest în favoa­re* Societăţe» Naţiunlior Conferinţa crnv&rată la Washlngton nu trebue s ă cau­zeze itCîtijtiti ne pectin viitor»! societSțcI. Bourgeois accentuiasă că proba pen trn «uioritetra morală a SocietJţei Nsţiunilor este că guvernele an anpaa St cla­­tiţei Naţii oilor lHignnl Silizi­l arpei ioare. — Corifericiţa ab­a­basa­dor­ilor a adresat o notă Ungariei, consta­tând actele de violenţă comise de bandele insurgente şi regulate un­gureşti în Burgenland şi invitând a proceda la evacuarea imediată şi complectă a celor două zone a comitatelor occidentale. Cancelarul aus­triac şi ofiţerii misiunei interaliate au hotărât crearea unei zone de si­guranţă între Wimpassing şi Wiener- Neustadt. — Von Kahr, ministrul bavarez a demisionat. Ziarele citează ca succesor­ pe populiştii Philipg şi Held. — Buletico! of­icial publică core unicatul comisarului spaniol din Maroc, anun­ţând că operaţiunile au incepit Luni dimineaţa în regiunea Melilla. PARIS — Delegaţiunea franceză dela comisiunea Internaţională de asistenţă pentru Rusia s’a întrunit Luni dimineaţa sub presidenta lui Noalens. N’a putut da nici o deriziune din cauza absenţei textului complect dela răspunsul guver­ntîu­ sovietic la nota Cartei internaţionale. Se crede, cft comisiunea internaţională va fi complect convocată Mercuri sau Joi. HORSEA. — Răspăr­sul sinfeinist va fi trimis prin carier special. Azi va fi in reâ­nnie lui Li­­yd George. Pressa din Dublin declară, că răspunsul ar fi con­­c­eput in spiritul pe a accepta Invitaţiunea. Textul oficial e aşteptat cu vin Interes la Londra. BERLIN. — Trenul e­xpress Strasbourg—Lyon a deraiat Sâmbătă noaptea in apropie e de E­hets. Sunt 30 morţi şi 65 răniţi. Din Vălcele Viaţa la bai. — Frumoase man­ifestaţiuni culturale. — O mare operă de întărire culturală-economică în pregătire. — Frumoase perspective în viitorul cel ,mai apropiat. Bille din comuna Vălcele, cunoscută mai bine sub numele de „EJ8 laLk*, de multă vreme sunt punctuj de atracţie a v­itatoriior din regat. Deşi socotind, după starea mirată în care se mai gă­sesc încă rele mai multe vile, nu ne-am aşteptat la vre-o viaţă animată de se­zon totuşi număr*! cel mare al vizita­tor lor deja în vara aceasta, a întrecut aşteptările noastre. Deşi in majoritate Evrei, aceştia to­­toşi şi din punct de vedere romlnesc, am pat f înre g'sîra un frumos blicces, graţie puţinilor dar cu atât mal distin­şilor oaspeţi români. Tribune h­orse cu mulţumită la relief serviciile de preţ ce ni le-au adus în­deosebi doi dintre aceşti oirpeţi şi «deea d-1 mnenertor şcolar I. I. Tfodori şi d*l cdv. Eleft. Ridulescu, ambii dela But­ureşti cu dosmaele cu al căror con­­tura, la energica inU'alm­­ a conducă­torilor, s’au aranjat două serbări naţio­nal», ale căror puncte de muzică, au electrizat întreaga &sîs tenţă. Din fru­moasele sera» încissite, șl cara la pe­­t­ecrrea primă dela » at'na Important? sTM* de lei 13.000, s’au 'd sus, — detrâ­­gându-se cheltuielile — la fondările bl­­aerirml şl şcoalei, câta o sumă de lei 4000 (l­atru mil). Tot asemenea s’a în­­fSluţi­t câte un fond pentru o Bibliotecă a şcoalei şi pestru o Resniane corală. M !{ărr*ită sceste! frai­oase iniţiative, ari aproape suntem in situaţia plăcută, de a ne putea termina şl biserica cu reparata, întrucât prin mijloacele p«L rurate până in prezent de păr. G. FI. P.esmeresan, dfifbîa a petut fl acope­rită Sperăm, ca In vsre viitoare lucră­rile să fie terminate, strarţă deplină avem la energia şi rum­ea plină de ab­negaţie şi neobosită a actualului paroh, dela venirea rării­a biserica v­a ajuna la o atare de luf­ orire, cum cu drept se constată, nu a mai fost în trecut. O singură dorinţă mai avem şi adecă, ca publ­iui din afară încă, si ne secon­deze îa nobilele nosatr* acţiuni. Cu atât mai vâ­tos, că fiind vorba de­­ Înfiinţarea unor mari aşezăminte, ca : „ Bancă Populară, Obşte de împroprietă­rire, pentru a lua în stăpânire «au cel puţ n în arândă băile şi apele minerale din loc, nu suntem In deajoaa Înarmaţi cu cele trebuincioase. Până !n prezent comuna n’a beneficiat de aceste comori naturale, deşi după drept 31 revin ti. Ar fi dară o adevărată criză natonală să stăm nepăsători, când e timpul cel mai potrivit de a ni le re­vendica aceste* bucuri răpite pe nedrept. Graţie intervenir!! energice a condu­cătorilor secondaţi de unii­ dintre vizita­tori vrednici ca d-l I. Caioianu, (căruia încă îi datorăm recunoştinţă în mare măsură) şi dl G. Dimitrescu, comerciant şi tipograf, Plos­ti, cererea justă a co­munei de a re împărtăşi din venitele , taxelor de cară deja la toamna aceasta, va fi aprobată, după cum am fost asi­guraţi de către d-l prefect V. Neamţu şi subprefect Ionescu, de a căror dragoste de neam suntem deplin încredinţaţi. Date fiind condiţiile cele mai prielnice /posibile şi având conducători din cei mai pregătit şi conştienţi, mulţămită că­rora numai a fost salvată această coma­nd dels peire, spre a nu fi cu totul în­ghiţită de curentul maghiarizării totale, şi graţie muncii cărora desfăşurată Umăr la umăr de preot şi cei 3 învăţători am ajuns să avem cea dintâia şcoală, — lucru recunoscut oficial, — nu ne ră­mâne decât şi ne aşternem pe lucru şi roadele muncii noastre nu vor întârzia, spre a mângâia inimile noastre doritoare de înaintare, căci binecuvântarea cu Dumnezeu va însoţi toţi paşii noştri. Cu Dumnezeu înainte ! rm*ma ArlisîA TRANSILVANIE! Pilde­rele Englezoaicele din Londra fumează cu pa­­giune. In localuri, In prăvălii, pe stradă. In­­să­ și d-na Asquith este aceea care dă tonul modei. La noi se fumează, de­ocamdată acasă și prin localuri. Mâine, când se va şti de moda londo­neză, vom avea fumătoarele noastre pe Calea Victorieii... Ce-i rău învăţăm de minune şi de grabă! * Ministrul finanţelor are patima concediului în streinătate. Abia şi-a votat reformele şi a plecat iar . Dar exemplul are urmare: d-l Take Ionescu iubeşte şi d-sa streinătatea. Deci a plecat In misiune. Pilda d-lor Titulescu şi Ionescu a găsit în d-l Oct. Goga un adorator al ideei. Şi d-sa s’a fofilat deci spre lumile streine!... Valuta românească se duce In prăpastie. Cei trei nu se sinchisesc. Pildă rea e a d-lui Titulescu, şi pace!... * Comitetul averescan din Brașov a promis Scheiului că-l vor face Rai. Fie-care averescan se crede acum în drept să ceară pentru sine dragostea cetăţenilor noştri. Aşa-i în politică: promiţi şi îndată crezi că ai şi făcut. Pilda rea au dat-o cei din comite­tul trecut. De ce n’ar imita-o acum şi cei nouil... Vax. Informaţiuni d D■1 Mihalache a făcut noui decl­a­­raţii la Brăila opunând, că acor­­d­ul cu averescanii nu se poate face decât cu o participare la guvern şi o largă colaborare în legislaţie. Ţă­răniştii cer sacrificarea d-lui Ar­­getoianu. D­l Mihalache crede însă, că generalul Averescu se va grăbi să se împace cu liberalii cari sau adus la guvern. Şeful ţărăniştilor crede, că prin partidul unitar ţărănist se va a­­junge la posibilitatea de a se crede în stare să-şi asume acest partid singur răspunderea guvernărei. Un puternic incendiu a distrus alalt­oi fabrici „Construcţia industriei civile* din Ploeşti. Pagubele se urcă la vre-o 10 milioane.* Consiliul de miniştri de ori a hotărlt libertatea exportului de aur pe 30 de zile.* Lucrările pentru expropriere în Ardeal încep la 1­ Octomvrie. Se tratează In Elveţia un îm­prumut de 40 milioane franci el­veţieni. In regiunile producătoare de ţuică se observă mari nemulţumiri şi agitaţii împotriva impozitelor. Guvernul a trimis emisari pen­tru explicarea impozitelor. • Consistorul arhiepiscopesc din Blaj pune la concurs ca terminal de 1 Octomvrie a. c. postul de învăţător la şcoala de apli­caţie, anexată pe lângă „Şcoala normală de învăţători gr. cat. din Blaj". Emola­­ments : a) Dela anarm­ătorul şcoalei, anual 1000 Lei calat şi 500 Lei chirie, b) Diferenţe dela Stat. La Bacău s’a intrunit al patrulea con­gres regional al funcţionarilor publici, prezidat de d-1 Schina. S’a stârnit intre altele asupra necesităţii votării de către parlament a atatatului unic şi a mini­malul de talat.• Direcţiunea generală a teatrelor din Bucu­reşti a numit pe d-1 Virginia Si­ Iosif, mem­bru al Sindicatului ziariştilor din Bucureşti şi colegul nostru de redacţie, de reprezentant al ei în Braşov, împuternicindu-i să ia­­măsurile pe cari le va crede necesare pentru intensifi­carea vieţei teatrale româneşti la Braşov. Această delegaţie s’a notificat d­lui V. St. Iosif printr’un act oficial sub nr. 2221 de către Însuşi directorul general de­ Victor Eftimiu. IS’a deschis ,M„ Neumann Magazin de haine şi croitorie localul vechiii S spada mamei HI Au SOSit S Costume, paltoane şi Baglane de bărbaţi, băieţi şi copil»^ 1 Hiena Urmii (WPçëwî®) 8-1 şl &-10 Miercuri 14 şi Jo» 15 Srpîrtivrie pentru prime oiră în Brasov „Fierul sau Pumnalul Morţii" superbă dramă în 5 acte dună cunos­cuta! rom»n al lui Gabrieîle d’Annunzio. In rolul princ'eal cunoscuta ste a a cinematografiei B'anc* Brlinncfonf. In prenarare, rgndultoarea dramă de­tectivă, Tom. Fauker. e socotate pentru ajutorarea moaşelor Importanţa tot mai mare, pe care o are corporaţia moaşelor în viaţa unui popor, de altă parte traiul zilnic devenind tot mai anevoios, a avut drept mrmsre o mişcare în sânul moaşelor din Braşov, care a culminat într’o consfătuire ţinută zilele trecute în prezent a mai multor doimi medici, în care s’a hotărît iniţie­rea unei acţiuni pentru înfiinţarea unei aocietăţi pentru ajutorul reciproc al moiselor. In frstirea acestei mişcări stan­d-nele : Maria Solomon şi Josifina Krui­­mer din Braşov. Din conafMuirea avută s’a lansat un călduros apel către toate moaşele colege, în care se arată importanţa şi menirea moaşei in viaţa unui popor, cu a cărei ajutor se nasc generaţiunile de mâine. Ia vorbirea de deschidere a comfîtuirei, rostită de d-na Solomon, ca şi un apelaj lansat de d­na Kiomer —pe cari regre­tăm a nu le putea publica din lipsă de spaţiu — se mai insistă cu deoseb­re asupra necesităţii organizării moaşelor Intr’o puternică societate, pentru a se­­ ajutora pe am­e­ni a aduce cât mai pre­ţioase ier vicii omenire!. Până la convocarea adunării de con­stituire moaşele BUut regate a-şi trimite sderențele cu adresa lor d-nei presidente Maria Solomon, Brașov, Strada Spitalu­lui Nr. 52. 9 Locale înmormântarea victimelor catas­trofei de pe câmpul de aviaţie de lângă Braşov are loc astăzi la ora 3 d. a. din biserica Sf. Adormiri din Cetate. Cortegiul va traversa Piata Libertăţii, str. Vămii şi str. Lungă până la cimitirul Eroilor, unde va avea loc înmormântarea. Azi dim. la orele 7 sicriile au fost depuse în biserica din Cetate. O mulţime de lume îndurerată a vizitat în cursul dimineţii biserica, rugându-se pentru odihna de veci a celor morţi în serviciul patriei. S-au depus numeroase cununi, între cari şi o jerbă de flori din partea „Gazetei Transilvaniei". De la Protopopiatul român ortodox al Braşovului Nr. 333. Numai pe aceasta cale invit pe toţi parohii, capelanii, diaconii şi cateheţii români ortodocşi din protopopiatul Bra­şovului, să ia parte la „Conferinţa preo­ţească", care se va ţine» Vineri în 3/16 Septembrie a. c. la orele 10 (zece) înainte de amiazi In sala de şedinţe a Comi­tetului parohial de la Biserica Sf. Ni­colas din Braşov-Schei. Programul : 1. Deschiderea conferinţei. 2. Raportul comitetului. 3. Raportul casierului. 4. Rapoartele grupurilor religioase. 5. Catehizarea. 6. Situaţia Caselor culturale. 7. Propuneri. Dr. V. Saftu, protopop. Brașov, 6 Septembrie 1921, Convocare. Nr. 10282 7 Sept. 1921. PUBLICAŢIUNE Ministerul de răsboi a­­vfind nevoie de materiale prime pentru confecţionarea efectelor necesare elevilor şcoalelor mi­litare şi cam la licitaţiunea ţinută, la 1 Septembrie 1921 nu a’a prezentat nici an concurent — se aduce la cunoştinţa generală Că în ziua de 24 Septembrie 1921 ora 11 a. m. se va ţine o nouă licitaţie publică cu termen de urgenţă la Direcţia 7-a Intendenţa instalată In localul şcoalei de artilerie din v­alea Griviţei pentru aprovizionarea materialelor predabile prompt la depozitul Central Echipamest: 10.000 kgr. piele to­val. 200 kgr. aţă pentru casat feţele la bocanci. 260 kgr. cue de lemn. 100 kgr. stifturi. 50 kgr. pentru înşirat. 12.000 buc. cne pentru prins topul şi 100.000 kgr. one cu floare. Licitaţia se va ţine în conformitate cu art. 72—83 din Legea Comptabilităţei neadmiţându-se supraoferte sau oferte condiţionate. Ofertanţii vor depune in ziua licitaţiei modele din materialele specificate mai sus, precum şi garanţia legală de 10°/o din valoarea totală a ofertei prevăzută in recipisa Casei de Depuneri şi Con­­semnaţiuni. (1433) 303 ~~ CINEMA Teatrul National (Apoi Io), e- § vi­s­io Marţi 13 şi Mercuri 14 Septemvrie Premieră grandioasă „Omul de Bronz” Extraordinară dramă americană de aventuri în 6 mari acte. Din viaţa Cow­­boylor Wildwestului sălbatic al Ame­rican Interpretat de cunoscuţii artişti americani Lewis St­ou­e și Margareta Clayton. 2—2 Hr. 801—1991 iMINISTERUL DE R&SB01U D?1- 7-a Intendenţa Secţia Snbstitenţelor­ Nr. 6484 31 Aug. 1921, ZF fu­blicsiţie Se aduce la cunoştinţa generală că In ziua de 16 Octombrie a. c. orele 10 a. m se va ţine la Ministerul de Răsboi, Direcţia 7-a Intendenţă, în localul şcoa­­lei Militare de Art­erie (Calea Griviţei) licitaţie publică cu oferte închise şi fără drept de supraoferte, pentru aprovizio­narea armatei cu 250 000 aaci. Licitaţia se va ţine In conformitate cu Art. 72-83 din legea Contabilităţei Publice a Statului. Gaetu­l de astorie se poate vedea in orice zi de lucru intre orele 12—13 la Di­­re­cţia 7-a Intendenţă Secţia Subsistenţelor. Odată cu ofertele se va prezenta şi recipisa Casei de Depuneri şi Consem­naţi­uni pentru consemnarea la ordinul Ministerului de Răsboi, îa numerar sa­u efecte a garanţiei de 10% din valoarea furniturei Nu se va primi ca garanție nici un fel de efecte sau bani în numerar. Directorul Dir. 7­ a Intendenței* lat. Colonel (is) 1. Grigorescu. 1­­­2 1441 Ilâ TrâflT&l’O t6rsn cu d0.aS 6888 Uu VulLfiuiC Una cu etaj constă­tătoare din 9 camere, două localuri de prăvălia cu o cameră în parter şi piv­niţă mare. A doua constă din 5 camere, 1 bucătărie, cămarâ şi coline de baie. Curte­­ mare, grajd, şură şi grădină mare, co­­răspunzătoare pentru bancă, prăvălie en-gros, restaurant, cafenea etc. Locuin­ţele au electricitate şi conduct de apă. Informaţiuni la Fogolyan Endre 2­6 1416 Sft. Gheorghe. &3îhES respondent de urgenţă in care cunosşte perfect limba româna şi germană, sunt preferiţi aceia cari au lucrat la secţie de cereale. 2—3 H29 & xn* o SS5 S0$it Modele originale din Franţa şi Viena —1—■ ' 1 1 1 H—■ Noutăţi de vară şi toamnă 1 Mantouri de dame, Costume de dame, Toalette de stradă, Haine de casă, Foi şi Bluze se află într’un asortiment bogat şi cu preţuri solide, la FIRMA L. Fenyvesi & Comp. 43—*00 Târgul Inului No. 31—33 (în palatul Kamner & Jekelius). Cărţi de şcoalâ Complect asortiment la „Cartea Românească* S. A. BUCUREŞTI curs primar ul­­rural şi de cursul secundar. 3. Bul. Academiei, 62—64. Calea Moşilor, 68. „ Victoriei, 12. Strada Şelari „Cartea Românească* (fost Librăria Sfetea­li » » „ „ Ionniţiu Sucursale Cluj, Piaţa Unirei 7, „Librăria Cosinzeana* Timişoara, Strada Ţepeş^Vodă 2, „Cartea Românească* Did­o-Sânmartin, „Librăria Cartea Româneasca* D-nii Profesori, Profesoare, Institutori, Institutoare, învăţători şi In­­văţătoare să binevoiască a cere cataloagele de cărţi şcolare, pedagogice și literare cari se trimit franco. ---------------------4-6 1393 uSă cumpărăm sub deviza „Marfă bună ieftină” ! ! Astfel vom cumpăra dacă ne procurăm îmbrăcămintea la Iosif Klein şi fiul Braşov, Str. Ulmei No. 24 (vis-à-vis ca biserica catolică) unde toate articolele din depozit se vând cu preţurile cele mai reduse. 101—156 TIPOGRAFIA 4» MUREȘ­AN­D BRANISCE 4 COMP. BRAȘOV.

Next