Gazeta Transilvaniei, 1923 (Anul 86, nr. 1-157)

1923-06-10 / nr. 121

2 tenie cât maî lîrgă igiesei şi tuturor sporturilor, în specia! turismului, gimnasticii şi gînnotatolui. Toate fetele sâ facă practică de gospodărie intensă, sau Ie familia proprie, sau în cea a rudelor mai apropiate, tot astfel şi la bolnavi. Să se trezească în copii dragostea pentru adevăr, stârpindu-se minciuna prin pedepse aspre. Să se trezească la tineri dragostea pentru cărţi bune de literatură, de igienă, fiziologie, pedagogie, psichologie şi altele de asemenea. Să se oprească cetrea ronundor şi sitor cărţi pornografice, precum şi cercetareafiinţelor senzaţionale de cinematograf. Aci Statul ar trebui să stârpească complect reprezentarea acestor filme. Ca un cuvânt, se va avea în vedere tot ce stă în legăura cu educaţia morală a tineretului. Nu trebue uitată escluderea complectă de la balaft şi petreceri dansante a tuturor dansurilor așa-zise «,moderne*, cari trebue gonite îa lupanare. Sub raportul material va trebui Să se «vite cât mai mul călătorile de interes, de orice natură, stabilindu-se însă ca regulă generală» c* tânărul, cât și fata trebuie să aducă pe cât posibil, o anumită avere, în noua căsnicie, ca temelie materială a actateis, pentru care lucru se vor îngriji părinţii din vreme. Această avere se va administra în decursul căsătoriei, sau conform acordului comun al soţilor, separat de către fiecare din soţi. 3. Măsuri de încurajare : între acestea înşirăm în special indemnizaţii suficiente, în raport cu scumpetea, pentru toţi funcţionarii căsătoriţi, precum şi pentru fiecare copil în parte, în bani şi în natura, plătite de către stat. Moaşe şi medici gratuiţi, de asemenea plătiţi de stat; premii pentru femeile cu mai mulţi copii. Mărirea pensiei şi reducerea anilor de pensie pentru toţi funcţionarii căsătoriţi, de toate categoriile şi a. m. d. 4. In sfârşit, între măsurile coercitive ar fi de enumerat impunerea progresivă a celibatarilor, începând de la vârsta de 30 de ani, progresiv până la 45 de ani şi de act regresiv până la 60 de ani. Pedepsirea cât mai aspră a violurilor, seducătorilor de minore şi a tuturor lichelelor, ceri promit fetelor căsătorie, spre a-şi bate joc de ele şi a le seduce, etc. etc. Dacă s’ar realiza măcar o parte din aceste dispoziţiuni, putem zice, că viitoarea generaţie va fi cu 50*/» mai fericită decât cea actuală şi statul nostru, azi subminat de toate reţele, de sus până jos şi incapabil de a se consolida, va putea porni în sfârşit spre adevărata propăşire. Azi ne lipseşte complect baza morală a acţiunilor noastre. Suntem lipsiţi aproape cu desăvârşire de caractere şi aceasta în special în v.regat, unde regimul politic a distrus temelia morală a civilizaţiunii. N’avem legătura cu trecutul glorios ! Nimic sfânt în ochii noştri ! Inima noastră e moartă, urechile noastre sunt surde, vegetăm ca nişte animate stupide . Trebue să sădim idealurile în suflete! Dar slavă Domnului, că pe ici pe colo încep să se arate zorile mişcării feminine, celei adevărate, salvatoare! La Alba-Iulie, o poetă, o femeie distinsă, a spus cuvinte înălţătoare:e Maria Baiulescu. Un poet totdeauna cuprinde realitatea, mai bine, decât un savat, pentru că el o trăeşte. Dânsa, credem ar fi în primul rând chemată să îndrume mişcarea feministă pe calea cea adevărată, neţinând cont de curentul celalalt, cu siguranţă dezastruos, oricât ar fi progesat. Pericolul ne ameninţă! Atitudinea trebue schimbată energic şi de cu vreme ! Dar şi din vechiul regat ne vine o solie frumoasă şi promiţătoare! E „Societatea morală a intelectualelor noastre*! Pe muncă deci ! Generaţiile viitoare ne vor binecuvânta. Dr. Ioan Bran-Lemeny. Reîncepe dansul Prin Brăila se exportă vite spre Orient. Brăila, 8. — Astăzi sau mâine un nou transport de vite va fi expediat prin Brăila spre Orient. Ni se denunţă ca domnii dela ministerul industriei şi comerţului au eliberat un mare stoc de permise, dintre cari unele chiar pe nume fictive. Aceste permise se vând pe piaţă. Deocamdată dăm alarma că parte dintre vite vor fi îmbarcate azi sau mâine pentru Orient. Cas. I (Dimineaţa.) permiselor y Germania face noui propuneri şi oferte de reparaţii — Cum sunt judecate aceste propuneri la Paris. — Catastrofa financiară a Germaniei, pe urma politicei sale de rezistenţă pasivă, a dus-o pe calea unor noui oferte de reparaţii. Ca totdeauna, insă, Reichal caută să nimicească clauzele tratatului dela Versailles și, astfel, nu sânt șanse de a fi serios discutate și aceste noui oferte. Iată telegramele pe cari le-am primit în această chestiune: Lafayette, 8. — Joi după amieză însărcinatul de afaceri german a adus ministrului afacerilor streine din Paris en memorandum, conţinând nonile propuneri. La prima examinare a acestui document reese că Reichul propune întâia an moratorium de 4 ani, şi anuităţi de 1 miliard, însă totalul anuităţilor nu e determinat în notă şi ar fi lăsate la aprecierea unui comitet internaţional de experţi. In fine, Germinia oferă gajuri în mărci hârtie. Documentul dă naştere la docu critică: una relativă la nehotărârea cifrelor de reparaţie de plătit, şi alta relativă la garanţiile supuse fluctuaţiunii mărcii hârtie, care ridică dreptul comisiunii de reparaţie instituită de către tratatul din Versailles în profitul comitetului internaţional de experţi. * * * Istă cuprinsul memorandumului german : „Guvernul german ţine să accentueze că a examinat în deplină conştiinţă posibilităţile de efectuare ale Germaniei în chestia’reparaţilor şi nu voeşte să promiă mai mult decât el putea da poporul german, prin încordarea tuturor forţelor sale. De aceea guvernul Reichului reaminteşte propunerea sa ca o instanţă internaţională imparţială să decidă asupra sumei şi modalităţii de plată a reparaţiilor şi crede că nu se poate imagina c o mui puternică dovadă a bunelor intenţiii ale Germaniei. „Guvernul german se declară gata să acorde toate datele necesare pentru o determinare sinceră a posibilităţilor „die efectuare germană şi pentru o eventuală cercetare în finanţele de stat ale Germaniei, dând toate informaţiile ce-i vor fi cerute. In al doilea rând guvernul se declară dispus ca atâta timp cât nu se pot realiza împrumuturi de sume mari, să introducă sistemul efectuărilor anuale. „In al treilea rând Germania propune drept garanţii pentru executarea definitivă a planului reparaţiunilor, deslipirea căilor ferate de stat dela averea generală a Reichulm şi transformarea lor în avere specială, independentă în venituri şi cheltuii de administraţia generală, a finanţelor, şi având o conducere deosebită. Căile ferate de stat ar urma să emită obligaţiuni în aur în valoare de zece miliarde mărci aur, cari ar fi înregistrate ca ipotecă de rangul întâia asupra acestei averi speciale, cu un proicent de 5 la sută, cu începere dela întâi Iulie 1927. „Această operaţie ar garanta o plată anuală de 500 milioane mărci aur. Pentru garantarea unei alte plăţi anuale de 500 milioane mărci aur,’ începând dela 1 Iulie 1927, întreaga economie naţională germană, industria, băncile, comerţul, transporturile şi agricultura ar garanta printr’o ipotecă de rangul întâia In valoare de 10 miliarde mărci aur. „Aceste 500 milioane mărci aur vor fi plătite anual fie indirect pentr’un impozit care ar cuprinde şi celelalte bunuri germane sau direct prin obiectele ipotecate. „Deosebit, se ipotechează veniturile vamale din impunerea articolelor alimentare, impozitele pe consumaţia tutunului, berei, vinului, zahărului, precum şi venita monopolului alcoolului, al cărui venit era în medie în ultimii ani înnainte de război a aproximativ 800 milioane mărci. De atunci din cauza pierderilor de teritoriu şi populaţie aceste venituri au scăzut la aproape un sfert, însă odată cu asanarea economiei germane ele vor spori din nou în mod automat". Scar sânt judecate grapanerile la Paris Cercurile oficiala din Paris socotesc ofertele Germaniei insuficiente şi inacceptabile. Germania nu arată suma ce ar putea eventual s’o plătească; ea propune ideia de a însărcina o comisiune internaţională cu fixarea capacităţii de plată a Germaniei. O asemenea proceduri ar fio contrazicere categorică cu tratatul de la Versailles, care a prevăzut că comisiunea reparaţiunilor va evalua în mod periodic putinţa de plată a Germaniei. Art. 248 al tratatului acordă aliaţilor un privilegiu de rangul întâi asupra tuturor bunurilor şi veniturilor Germaniei. După procedura şi forma de garanţii propuse de Germania, aliaţi n’ar putea exercita ipoteca lor generală decât fatr’un mod incomplect. In nota germană, cancelarul Cano trece asupra relei voinţe sistematice a Germaniei şi nu face nici o aluzie la rezistenţa din Ruhr. Cu toate acestea, miniştrii francezi şi belgieni întruniţi la Bruxelles au hotărît să nu cerceteze nouile propuneri germane atât timp cât guvernul din Berlin va prezista la atitudinea sa de revoltă în contra tratatului. Ia această privință vor urma negocieri intre guvernele aliate, după carte se va vedea dacă este locul a se trimite Germaniei un răspuns colectiv. ©AZCTÀ" TRANSILVANEI Când vine domnul ministru... (Impresii de la vizita ministerială de Sâmbătă 2 Iunie c.) ii. La Săcele (Cernatu!) lumea aştepta nerăbdătoare sosirea întârziată a d-lui ministru. Elevii tuturor şcoalelor în ţinută sărbătorească şi ca bucheţele de flori în mână erau aranjaţi frumos pe marginile şoselei in vederea marelui eveniment.. Puţine momente de aşteptare şi uruitul unui automobil face să tresară Inimile tuturora. Dar nu vă speriaţi, căci nu-i d-l ministru. E civilul domn căp. M.. Şi după ce sufletele oamenilor s-au mai calmat, soseşte şi d-l ministru. Spre surprinderea tuturor liberalilor din Săcele — şi liberali de ocazie sant destul acolo cuvântarea de întâmpinare o ţine d-î Ivan, director de şcoală primară In Satulung şi cel mai mare „diplomat" al acelei comune. A dovedit acest lucru şi cu această ocaziune. Toată lumea ştia intr’adevâr, că împotriva d-lui Ivan este In curs o anchetă făcută de un Inspector şcolar. Nu ştiu dacă ancheta va fi fost terminată la data de Sâmbătă şi dacă d-nul ministru avea cunoştinţă de dânsa, ceea ce ştiu însă sigur este faptul, că d-nul Ivan şi a făcut cu prisosinţă datoria. Dumnealui a arătat domnului ministru în cuvinte înflăcârare, că sosirea pentru întâia dată în tăcele a unui ministru al şcoalelor este un mare eveniment şi că generaţia de copii, pe care o are in faţă, va păstra in suflet cu sfinţenie, toată viaţa, chipul iubit al ministrului, care a cercetat-o. Ce-a răspuns d-l ministru îmi inchpui, dar nu ştiu, fiindcă a vorbit foarte încet. Trebuie să fi spus lucruri frumoase, căci d-l Ivan asculta, profund emoţionat, intr’o atitudine de mironosiţa şi sublinia din când în când şi din toată inima cuvântarea ministrului cu un bine simţit: „aşa-i ! bălţi!" Mă emoţionasem şi eu de înduioşetoarea scenă, când reflexiunea unui cetăţean: „al dracului şmecher e ăsta, d te!" — mă trezi din reverie şi mă aduse la realitate. Miros de tămâie mâ gâdila in nări, deşi eram cam departe de biserică şi nu zăriam nici o cădelniţă. Şi spre părerea mea de rău trebui să constat mai târziu, că nu se consumase întreagă cantitatea de tămâie la intrarea satului, ci grosul trebuia să se consume, în doze mai mari şi poate mai cu efect, la urmre. Trecurăm printre micii şcolari şi şcolariţe, cărora li s’a acordat atât de puţină atenţie, încât cei mai mulţi râmaseră în urmă împietriri sub privirea rece a dascălilor şi cu bucheţelele de fiori’ în mână; nu ştiuseră ce sâ facă cu eie şi nici nu prea ştiau, care dintre domnii cei mulţi o fi fost d-i ministru, a cărui amintire trebuiau s’o păstreze de acum inainte vecinie vie în sufletele lor plăpânde. Am avut câteva momente de reculegere sufletească in frumoasa biserică din Cernatu, unde păr. Sântion a slujit tedeumul şi parastasul, iar corul corpului didactic din Săcele, sub conducerea modestului şi vrednicului director Luca Sava, a cântat humes răspunsurile funebrale. Apoi am luat-o agale spre şcoala civilă, unde aveau să înceapă lacrările tonferuţei. Când am intrat în sala de şedinţă, corul era aranjat pa scenă şi aştepta oficialităţile. Cu toată nerăbdarea noastră de a se deschide conferinţa cât mai curând, a trebuit să ne obicinuim şi aici cu aşteptarea, care a fost fără îndoială prea lungă. Variaţiade coruri însă n’a lipsit cu totul, căci dela o vreme s’a tras cortina şi actul prezentării corului s’a sfârşit. Apoi s’a ridicat cortina din nou şi corul ne-a delectat, pe muteşte, cu delicioase arii. Sfârşit şi acest al 2-lea act, s’a ridicat cortina asupra scenei goale şi in sfârşit, după un ceas de aşteptare, un herold anunţă corpul didactic primar, să iasă din sală în curte. Am înţeles că este vorba de fotografiare şi am ieşit cu toţii, ca să scăpăm de atmosfera îngreunată a sălii. Afară am constatat, că mai exista încă un corp didactic, care nu intrase în sala, căci avusese grija să stea în preajma d-luiministru, pentru a se putea fotografia. In fruntea acestui corp didactic sta tot d-l căpitan civil M., care făcând o confuzie de comandament, se socotia desigur comandant al corpului didactic din jud. Braşov, în loc de comandant al comp. jandarmi Braşov. Figura d-sale simpatică va apare deci în centrul grupului, chiar în spatele d-lui ministru, pentru a ilustra şi un tablou eterna vanitate omenească. Era pe acolo dealtfel şi d-l primar din Bacifalău şi alte figuri distinse, cari aveau calitatea să reprezinte şcoala judeţului, fiindcă la vremea lor toţi au absolvat câte patru clase primare. Iar împrejur erau atâţia vrednici şi modeşti muncitori ai şcolii, cari n’au avut onoarea a fî fotografiaţi într’o grupare care era în primul rând a lor, deoarece nu mai era loc şi pentru dânşii. Vezi că la Români „cine se scoală de dimineaţă mănâncă ouă de raţă". Dar s’a isprăvit şi cu acest act de rigoare şi putem intra din nou în sala de şedinţă să înceapă lucrările conferinţei. Pardon, să mai întârziem puţin. La uşa de intrare stă corul şcoalei civile, care vrea cu orice preţ să delecteze şi ei pe dl ministru. Copiii, îngroziţi de bagheta prea energică a d-lui diriginte, ori intimidaţi de prezenţa d-lui ministru, cântă la început şovăitori, dar nu se dau bătuţi cu una cu două, până când bucăţile sunt excutate din ce în ce mai bine. Mulţumim cu aplauze şi intrăm în sfârşit în sală, hotârîţi să începem programul conferinţei cu o întârziere de două ore, adecă exact la amiazi. De data aceasta corul corpului didactic din Săcele intră în exerciţiul funcţiunii şi ne înseninează sufletul cu câteva frumoase cântece populare. Sfinţia sa pâr. Sântion din Cernatu, dirigintele corului, ne dă şi de data aceasta ocaziunea să apreciem dragostea sa pentru cântecul românesc. Figura d-sare nu e cu atât mai simpatică, cu cât ne-a oferit și rarul prilej de a o vedea înveșmântată în reverendă... (Va urma.) Nr. 121—*•«* Cursurile universităţii din Cluj s-au suspendat Se vor da examene la toamnă Senatul universitar e suspendat cursurile la universitate în vederea deschiderii universităţii mai de timpuriu la toamnă. Studenţii din anul întâia vor începe un curs suplimentar la 1 Septemvrie, curs ce va dura până la 15 Octomvrie. Studenţii din anii următori vor începe cursurile la 15 Octomvrie, şi le vor urma până la 30 Noemvrie. Examene se vor da cu elevii din anul întâia la 1 Noemvrie, iar studenţii din categoria doua la 15 Decemvrie.