Gazeta Transilvaniei, 1927 (Anul 90, nr. 1-133)

1927-06-10 / nr. 61

Anul al XC-Iea. Nr. 61 NUMĂRUL 2 Lei 4% i'iiiiiiiiiMiniMi iihkiiihw iiinn­imi iwimni iiiimiwu himiwiiw ? SSiîSîiSl"-1 Fondata la tt» de George Bariţiu » PIAŢA LIBERTATEI BRAŞOV. TELEFON 226 Atocaament anual 860 lei- Pentru streinătate 800 lei. Asanturi, reclame, după tarif Apare de trai ori pe săptămână —TMIHIH ' 1ÜPWHMUAHWM——ţ-f .r llil—(HI Ml.l—IMfJlM—MUfNIW Braşov Vineri 10 Iunie 1927 jflWKSSSSIEaHBBBi % ^ Prin tine ,nsuţi? cetăţene, şi pentru tine, la libertate, legalitate şi cinste. SiteliaiiiiJliisirsiîtaalare. In mod cum nu se poate mai precis şi clar preşedintele Par­tidului naţional-ţărănesc, d­l Iu­­liu Maniu, a fixat în declaraţiu­­nile făcute ori reprezentanţilor presei — declaraţiuni pe cari le publicăm la alt loc al numărului de astăzi — atitudinea P. N. Ţ. în politica actuală a ţării. Pre­şedintele nostru a arătat moti­vele care au determinat colabora­rea cu actualul guvern Ştirbey, a motivat pentru ce conducerea partidului nostru a ţinut să îm­plinească dorinţa Suveranului şi şi-a spus în mod franc părerea despre modul cum se vor des­făşura alegerile apropiate Reţinem din această ultimă parte a declaraţiunilor făcute de d-l I. Maniu următorul pasagiu : „împiedicarea a manifestă­rii libere şi ordonate a voin­ţei populare ar fi o adevă­rată catastrofă sufletească şi naţională, o sguduitoare şi ultimă desiluzie, care ar sdrobi cele mai preţioase co­mori sufleteşti naţionale, iar lipsa disciplinei şi a respec­tului din partea cetăţenilor faţă de dreptul fiecăruia, ar fi o nenorocire politică şi naţională ale cărei urmări s’ar resimţi multă vreme". Din declaraţiile acestea rezul­tă că d-l Iuliu Maniu şi-a dat per­fect seamă de toate eventualităţile colaborării cu actualul guvern şi aceasta probabil pe motivul că în ziua de astăzi în ţara noas­tră sunt toate surprinderile po­sibile. Surprindere a fost acum un an şi ceva aducerea la gu­vern a generalului Averescu şi tot atât de neaşteptată a fost şi concedierea ruşinoasă a gu­vernului Averescu. Nu anticipăm deocamdată, dar lumea de la noi obicinuită cu astfel de surprinderi, nu prea crede că actualul prim­ministru ar fi în stare să garan­teze libertatea alegerilor. Decla­raţiile pătimaşe făcute ori de d-l I. Brătianu în faţa foştilor miniştri şi parlamentari liberali la Bucureşti, cari numai a ale­geri libere nu miroasă, ca şi numirea în ultimul moment a numeroşi militari activi ca pre­fecţi în loc de magistraţi sau inspectori administrativi cum ho­tărâse şi făgădui­se actualul prim-ministru—motivează aceas­tă neîncredere... Oricare va fi însă rezultatul frământării actuale — avem con­vingerea că poporul nostru va şti să aleagă între cei cari i-au apărat limba şi legea în trecut, iar în România întregită au ce­rut neîntrerupt pentru el drep­tate şi legalitate şi între cei cari i-au făgăduit multe dar nu i-au îndeplinit nimic sau aproa­pe nimic Partidul naţional-ţărănesc, năs­cut din aceste lupte pentru drep­tate şi legalitate, va sta neclin­tit la locul său, fie furtună fie cel senin, iar poporul nostru, care a dat atâtea dovezi de cu­minţenie şi de încredere în fruntaşii săi fireşti, va da dova­dă şi la alegerile apropiate de disciplină şi solidaritate. Partidul naţional-ţărănesc pă­şeşte în lupta electorală cu fruntea ridicată,cu curajul pe care i­ le dau principiile sale curate politice, având convingerea că numai prin el sau prin colabo­rarea lui la cârma ţării, această ţară şi poporul românesc va fi scăpat din starea nenorocită, în care a ajuns prin cârmuirile trecute. Să fim cu ochii în patru, să avem încredere în fruntaşii noştri şi în viitorul ţării ! Să fim solidari cu mic cu mare şi atunci izbânda noastră va fi asigurată. s s’a inaugurat regimul despotis­mului de partid. Urmările aces­tui regim s’au resimţit fără în­târziere şi au dat deplină drep­tate prevederilor noastre. Sub povara acestor urmări atât de dezastruoase pentru ţară, de şeapte ani partidul naţional nu a încetat să ceară un guvern electoral, din care să poată eşi pe urmă, conform indicaţiunilor corpului electoral, guvernul do­rit de întreaga naţiune. Partidul ţărănesc înainte de fuziunea sa cu partidul naţional a reprezentat consecvent ace­eaşi părere şi din nici o mani­festare politică a sa, nu a lipsit exprimarea categorică a dorin­ţei de a se numi din guvern electoral. După fuziune, partidul naţional-ţărănesc nu a întrelăsat nici o ocaziune să-şi manifeste această dorinţă, cărei era a în­tregii ţări. Pentru ultima dată am dat expresiunea acestui postulat al nostru cu câteva zile înainte, în scrisoarea ce am adresat-o d-lui general Averescu. Am arătat do­rinţa partidului naţional-ţărănesc de a se forma un g­uvern na­ţional sau electoral prezidat de o persoană de încredere a Ma­jestăţii Sale Regelui, care să fie în afară de cadrele organizaţiilor politice, având menirea de a face alegeri libere şi legale. Hotărârea Suveranului­ Intre astfel de împrejurări, în­dată ce d­l Barbu Ştirbey mi-a comunicat, că Majestatea Sa Regele la însărcinat pe d-sa, ca pe unul ce stă în afară de ca­drele organizațiilor politice, cu formarea unui guvern electoral, cu caracter transitoriu, cu mi­siunea de a face alegeri libere și legale, nu am putut decât să salut cu bucurie hotărârea Su­veranului. Primul-minnistru cerând spriji­nul partidului nostru, după ce mi-a comunicat că d-sa nu in­tenţionează formarea unui gu­vern de concentrare cu un pro­gram de guvernământ politic — în care caz s’ar fi angajat politi­ceşte partidele ce l’ar fi spriji­nit în împlinirea misiunii sale, — ci doreşte să prezideze un guvern electoral cu scopul delimitat de a produce o des­tindere între partide şi a pune bazele începutului unui regim de legalitate şi a­cum mi-a pus în vedere că în cazul că reu­şeşte să-şi alcătuiască guvernul, va disolva parlamentul, convo­­când imediat pe termenul cel mai scurt posibil nouile Corpuri legiuitoare, partidul naţional-ţă­­rănesc a hotărât în unanimita­te să dea sprijinul pentru mi­siunea d-lui Ştirbey şi să dele­ge reprezentanţi în guvernul d­­sale electoral. Dacă am fi refuzat sprijinul nostru, am fi ajuns în cea mai isbitoare contrazicere cu noi în­şine şi am fi fost puşi într-o­­ situaţie penibilă atât în faţa Su­veranului cât şi a opiniei publi­ce. A solicita şapte ani un gu­vern electoral şi pe urmă a nu-i da sprijin când ţi se oferă oca­zia; a solicita încontinuu alegeri libere imparţiale şi pe urmă a­­ le împiedeca prin refuzarea spri­jinului moral şi politic absolut necesar,— ar fi prezentat partidul­­ nostru ca lipsit de seriozitate. * Raporturile între partide. — Ţinând seama de compoziţia gu­vernului şi de împrejurarea că parti­dul liberal este cu mai mare număr de miniştri reprezentat în guvern, nu vă îngrijorează în ceea­ ce priveşte realizarea obiectivului a misiunii pe care guvernul presidat de d. Barbu Ştirbey e menit să-l atingă? Nu, încrederea noastră se ba­zează nu pe numărul prietenilor noştri politici delegaţi în gu­vern ci pe misiunea precisă dată de­ Suveran guvernului, pe personalitatea omului de în­credere al Majestăţii Sale, care dă toate garanţiile că misiunea primită o va împlini con­ştiincios şi pe calităţile distinse ale prie­tenilor noştri politici delegaţi de noi în guvern. Nu am făcut niciodată târgu­­ială pe tema portofoliilor. Din moment ce guvernul nu a an­gajat politiceşte partidul nostru, nu are nici o importanţă poli­tică faptul cine sunt şefii de­partamentelor. Ni s’a pus dela început în vedere că ni se o­­feră trei portofolii şi un subse­cretariat de stat, egal cu ceea­­ce s’a oferit partidului liberal. Regret foarte mult că partidul poporului şi partidul d-lui pro­fesor Iorga nu au trimis dele­gaţii lor în guvern ca să cola­boreze la conducerea alegerilor. Din portofoliile neocupate de dânşii, ne-ar fi revenit nouă o parte. Totuşi nu am insistat a­­supra lor chiar din motivul de a nu face impresia că am voi să dăm un colorit politic apro­piat noului guvern şi că avem deplină garanţie în personalită­ţile prietenilor noştri delegaţi în guvern, că ei vor satisface per­fect misiunea ce li s-a încre­dinţat. De altfel disolvarea parla­mentului, convocarea nouilor corpuri legiuitoare şi conţinutul manifestului guvernului dove­desc că d-l prim-ministru ia în serios misiunea sa. Manifestul Guvernului. — Ce spuneţi de conţinutul acestui manifest? — Manifestul este­­opera gu­vernului semnat şi de delegaţii noştri, cari au toată încrederea noastră. Din el se vede clar misiunea guvernului de a men­ţine ordinea, a respecta legile în vigoare şi a face alegeri li­bere. Manifestul nu putea avea alt conţinut decât cel care i s’a dat. El nu putea şi nu avea me­nirea să reoglindească ideolo­gia partidului nostru sau a par­tidului liberal, care de asemenea este reprezentat în guvern. Năzuinţele sociale, culturale şi politice conglăsuitoare cu ideologia şi programul nostru politic vor găsi expresiunea lor în manifestul pe care îl vom publica. Acesta nu va lăsa nici un dubiu în ce­ priveşte credinţa noastră nestrămutată într’o democraţie radicală şi un naţionalism curat, puse în serviciul consolidării şi netulburatei înălţări a ţării noastre. Aleger­ile — Ce credeţi despre modul cum se vor prezenta partidele în alegeri şi despre modul cum acestea se vor desfăşura ? — Avem mâna complect li­beră să mergem în alegeri cum vom crede de potrivit cu inte­resele noastre de partid. Alege­rile libere vor decurge, sunt sigur — tocmai fiind libere — în cea mai perfectă ordine, fă­când ca zilele de alegeri să fie zile de sărbătoare, menite să dovedească cumințenia, maturi­tatea în politică şi patriotismul poporului românesc. Împiedecarea manifestării li­bere şi ordonate a voinţei po­pulare ar fi o adevărată catas­trofă sufletească şi naţională, o sguduitoare şi ultimă desi­luzie, care ar sdrobi cele mai preţioase comori sufleteşti na­ţionale, iar lipsa disciplinei şi a respectului din partea cetă­ţenilor faţă de dreptul fiecăruia, ar fi o nenorocire politică şi naţională ale cărei urmări s’ar resimţi multă vreme. M. S. Regele ordonând ale­geri libere nu a cerut decât­­ cuminţenie dela toţi cetăţenii. Eu nu pot cere decât disci­plină şi solidaritate de la toţi prietenii noştri şi sper că lupta electorală între partide va fi fe­rită de provocaţiuni şi dusă cu o reciprocă şi deplină loialitate. De te participă F.­­ Ţ. la guvernul Ştirbey. D-l M­u Maniu despre atitudinea P. N. Ţ. D-l luliu Maniu, preşedintele partidului naional­ tărănesc, a făcut reprezentanţilor ziarelor, primiţi la clubul partidului na­ţional ţărănesc, următoarele de­­claraţiuni privitoare la atitudi­dinea partidului ce prezidează în situaţiunea actuală politică . Cam­ au fost motivele ce au deter­minat partidul N. Ţ. să-şi trimită re­prezentanţii săi în guvern ?! — Partidul naţional-ţărănesc şi-a trimis reprezentanţii săi în guvernul prezidat de d-l Barbu Ştirbey în dorinţa de a ajuta guvernul Majestăţii Sale Regelui să-şi poată realiza misiunea de a face alegeri libere şi în ge­nere de a pune în curs un re­gim de legalitate. Din momentul ce am venit în vechiul regat ca preşedinte al Consiliului Dirigent, ca pre­şedinte al partidului naţional de peste munţi, m-am găsit pe arena vieţii politice a României Mari şi am reprezentat ideia concen­trării tuturor forţelor serioase politice în scopul de a le pune pe toate în slujba muncii de re­facere şi consolidare a ţării. Un guvern electoral. De la început am cerut un gu­vern electoral, care prin alegeri libere şi ordonate, să facă po­sibil ca însăşi naţiunea prin corpul ei electoral să deseneze acele forţe politice cărora vrea să le încredinţeze soartea ţării. După scurta, dar fecunda e­­pocă a guvernului „Blocului" „Duhurile Vestea plecării guvernului a­­verescan a stârnit la sate o bucurie, care nu poate fi de­scrisă. Mizeria ţăranului, provo­cată de jaful banului public,­­de lipsa de numerar, de scum­­petea fără margini a artico­lelor industriale, dar mai ales de dispreţul care apăsa asupra produselor muncii lui, impuse la multe şi grele dări, s- a făcut ca, la auzul veştii de dimisie a guvernului poreclit „al partidului poporului", întreagă lumea să ofteze mai uşurată: „bine c’a dat Dumnezeu". Această frază cuprinde toată recunoştinţa pe care ţara o da­torează guvernării de douăspre­zece luni a cârmuirei conduse de „taica ţăranilor". Ecouri de la ţară, necurate" Citesc şi acum bucuria pe care am desprins-o din ochii atâtor ţărani, cam­ a doua zi, după cunoaşterea veştii de ple­care a guvernului averescan, prezentându-se în cancelaria primăriei, cereau cu sete — în faţa notarului şi a primarului,— depărtarea din sala primăriei a tablourilor impuse spre cumpă­rare, cari reprezentau figurile celor doi candidaţi pentru dic­tatură: Averescu şi Goga. Un moment am rămas, fără să vreau, gânditor, în faţa por­­nirei cu care ţăranii cereau cu­răţirea pereţilor primăriei de „duhurile necurate". (Repet din cuvânt în cuvânt expresia, pe care am auzit-o din gurile ce­lor ce arătau cu braţele vânjoa-

Next