Gazeta Transilvaniei, 1927 (Anul 90, nr. 1-133)
1927-06-10 / nr. 61
Anul al XC-Iea. Nr. 61 NUMĂRUL 2 Lei 4% i'iiiiiiiiiMiniMi iihkiiihw iiinnimi iwimni iiiimiwu himiwiiw ? SSiîSîiSl"-1 Fondata la tt» de George Bariţiu » PIAŢA LIBERTATEI BRAŞOV. TELEFON 226 Atocaament anual 860 lei- Pentru streinătate 800 lei. Asanturi, reclame, după tarif Apare de trai ori pe săptămână —TMIHIH ' 1ÜPWHMUAHWM——ţ-f .r llil—(HI Ml.l—IMfJlM—MUfNIW Braşov Vineri 10 Iunie 1927 jflWKSSSSIEaHBBBi % ^ Prin tine ,nsuţi? cetăţene, şi pentru tine, la libertate, legalitate şi cinste. SiteliaiiiiJliisirsiîtaalare. In mod cum nu se poate mai precis şi clar preşedintele Partidului naţional-ţărănesc, dl Iuliu Maniu, a fixat în declaraţiunile făcute ori reprezentanţilor presei — declaraţiuni pe cari le publicăm la alt loc al numărului de astăzi — atitudinea P. N. Ţ. în politica actuală a ţării. Preşedintele nostru a arătat motivele care au determinat colaborarea cu actualul guvern Ştirbey, a motivat pentru ce conducerea partidului nostru a ţinut să împlinească dorinţa Suveranului şi şi-a spus în mod franc părerea despre modul cum se vor desfăşura alegerile apropiate Reţinem din această ultimă parte a declaraţiunilor făcute de d-l I. Maniu următorul pasagiu : „împiedicarea a manifestării libere şi ordonate a voinţei populare ar fi o adevărată catastrofă sufletească şi naţională, o sguduitoare şi ultimă desiluzie, care ar sdrobi cele mai preţioase comori sufleteşti naţionale, iar lipsa disciplinei şi a respectului din partea cetăţenilor faţă de dreptul fiecăruia, ar fi o nenorocire politică şi naţională ale cărei urmări s’ar resimţi multă vreme". Din declaraţiile acestea rezultă că d-l Iuliu Maniu şi-a dat perfect seamă de toate eventualităţile colaborării cu actualul guvern şi aceasta probabil pe motivul că în ziua de astăzi în ţara noastră sunt toate surprinderile posibile. Surprindere a fost acum un an şi ceva aducerea la guvern a generalului Averescu şi tot atât de neaşteptată a fost şi concedierea ruşinoasă a guvernului Averescu. Nu anticipăm deocamdată, dar lumea de la noi obicinuită cu astfel de surprinderi, nu prea crede că actualul primministru ar fi în stare să garanteze libertatea alegerilor. Declaraţiile pătimaşe făcute ori de d-l I. Brătianu în faţa foştilor miniştri şi parlamentari liberali la Bucureşti, cari numai a alegeri libere nu miroasă, ca şi numirea în ultimul moment a numeroşi militari activi ca prefecţi în loc de magistraţi sau inspectori administrativi cum hotărâse şi făgăduise actualul prim-ministru—motivează această neîncredere... Oricare va fi însă rezultatul frământării actuale — avem convingerea că poporul nostru va şti să aleagă între cei cari i-au apărat limba şi legea în trecut, iar în România întregită au cerut neîntrerupt pentru el dreptate şi legalitate şi între cei cari i-au făgăduit multe dar nu i-au îndeplinit nimic sau aproape nimic Partidul naţional-ţărănesc, născut din aceste lupte pentru dreptate şi legalitate, va sta neclintit la locul său, fie furtună fie cel senin, iar poporul nostru, care a dat atâtea dovezi de cuminţenie şi de încredere în fruntaşii săi fireşti, va da dovadă şi la alegerile apropiate de disciplină şi solidaritate. Partidul naţional-ţărănesc păşeşte în lupta electorală cu fruntea ridicată,cu curajul pe care i le dau principiile sale curate politice, având convingerea că numai prin el sau prin colaborarea lui la cârma ţării, această ţară şi poporul românesc va fi scăpat din starea nenorocită, în care a ajuns prin cârmuirile trecute. Să fim cu ochii în patru, să avem încredere în fruntaşii noştri şi în viitorul ţării ! Să fim solidari cu mic cu mare şi atunci izbânda noastră va fi asigurată. s s’a inaugurat regimul despotismului de partid. Urmările acestui regim s’au resimţit fără întârziere şi au dat deplină dreptate prevederilor noastre. Sub povara acestor urmări atât de dezastruoase pentru ţară, de şeapte ani partidul naţional nu a încetat să ceară un guvern electoral, din care să poată eşi pe urmă, conform indicaţiunilor corpului electoral, guvernul dorit de întreaga naţiune. Partidul ţărănesc înainte de fuziunea sa cu partidul naţional a reprezentat consecvent aceeaşi părere şi din nici o manifestare politică a sa, nu a lipsit exprimarea categorică a dorinţei de a se numi din guvern electoral. După fuziune, partidul naţional-ţărănesc nu a întrelăsat nici o ocaziune să-şi manifeste această dorinţă, cărei era a întregii ţări. Pentru ultima dată am dat expresiunea acestui postulat al nostru cu câteva zile înainte, în scrisoarea ce am adresat-o d-lui general Averescu. Am arătat dorinţa partidului naţional-ţărănesc de a se forma un guvern naţional sau electoral prezidat de o persoană de încredere a Majestăţii Sale Regelui, care să fie în afară de cadrele organizaţiilor politice, având menirea de a face alegeri libere şi legale. Hotărârea Suveranului Intre astfel de împrejurări, îndată ce dl Barbu Ştirbey mi-a comunicat, că Majestatea Sa Regele la însărcinat pe d-sa, ca pe unul ce stă în afară de cadrele organizațiilor politice, cu formarea unui guvern electoral, cu caracter transitoriu, cu misiunea de a face alegeri libere și legale, nu am putut decât să salut cu bucurie hotărârea Suveranului. Primul-minnistru cerând sprijinul partidului nostru, după ce mi-a comunicat că d-sa nu intenţionează formarea unui guvern de concentrare cu un program de guvernământ politic — în care caz s’ar fi angajat politiceşte partidele ce l’ar fi sprijinit în împlinirea misiunii sale, — ci doreşte să prezideze un guvern electoral cu scopul delimitat de a produce o destindere între partide şi a pune bazele începutului unui regim de legalitate şi acum mi-a pus în vedere că în cazul că reuşeşte să-şi alcătuiască guvernul, va disolva parlamentul, convocând imediat pe termenul cel mai scurt posibil nouile Corpuri legiuitoare, partidul naţional-ţărănesc a hotărât în unanimitate să dea sprijinul pentru misiunea d-lui Ştirbey şi să delege reprezentanţi în guvernul dsale electoral. Dacă am fi refuzat sprijinul nostru, am fi ajuns în cea mai isbitoare contrazicere cu noi înşine şi am fi fost puşi într-o situaţie penibilă atât în faţa Suveranului cât şi a opiniei publice. A solicita şapte ani un guvern electoral şi pe urmă a nu-i da sprijin când ţi se oferă ocazia; a solicita încontinuu alegeri libere imparţiale şi pe urmă a le împiedeca prin refuzarea sprijinului moral şi politic absolut necesar,— ar fi prezentat partidul nostru ca lipsit de seriozitate. * Raporturile între partide. — Ţinând seama de compoziţia guvernului şi de împrejurarea că partidul liberal este cu mai mare număr de miniştri reprezentat în guvern, nu vă îngrijorează în ceea ce priveşte realizarea obiectivului a misiunii pe care guvernul presidat de d. Barbu Ştirbey e menit să-l atingă? Nu, încrederea noastră se bazează nu pe numărul prietenilor noştri politici delegaţi în guvern ci pe misiunea precisă dată de Suveran guvernului, pe personalitatea omului de încredere al Majestăţii Sale, care dă toate garanţiile că misiunea primită o va împlini conştiincios şi pe calităţile distinse ale prietenilor noştri politici delegaţi de noi în guvern. Nu am făcut niciodată târguială pe tema portofoliilor. Din moment ce guvernul nu a angajat politiceşte partidul nostru, nu are nici o importanţă politică faptul cine sunt şefii departamentelor. Ni s’a pus dela început în vedere că ni se oferă trei portofolii şi un subsecretariat de stat, egal cu ceeace s’a oferit partidului liberal. Regret foarte mult că partidul poporului şi partidul d-lui profesor Iorga nu au trimis delegaţii lor în guvern ca să colaboreze la conducerea alegerilor. Din portofoliile neocupate de dânşii, ne-ar fi revenit nouă o parte. Totuşi nu am insistat asupra lor chiar din motivul de a nu face impresia că am voi să dăm un colorit politic apropiat noului guvern şi că avem deplină garanţie în personalităţile prietenilor noştri delegaţi în guvern, că ei vor satisface perfect misiunea ce li s-a încredinţat. De altfel disolvarea parlamentului, convocarea nouilor corpuri legiuitoare şi conţinutul manifestului guvernului dovedesc că d-l prim-ministru ia în serios misiunea sa. Manifestul Guvernului. — Ce spuneţi de conţinutul acestui manifest? — Manifestul esteopera guvernului semnat şi de delegaţii noştri, cari au toată încrederea noastră. Din el se vede clar misiunea guvernului de a menţine ordinea, a respecta legile în vigoare şi a face alegeri libere. Manifestul nu putea avea alt conţinut decât cel care i s’a dat. El nu putea şi nu avea menirea să reoglindească ideologia partidului nostru sau a partidului liberal, care de asemenea este reprezentat în guvern. Năzuinţele sociale, culturale şi politice conglăsuitoare cu ideologia şi programul nostru politic vor găsi expresiunea lor în manifestul pe care îl vom publica. Acesta nu va lăsa nici un dubiu în ce priveşte credinţa noastră nestrămutată într’o democraţie radicală şi un naţionalism curat, puse în serviciul consolidării şi netulburatei înălţări a ţării noastre. Alegerile — Ce credeţi despre modul cum se vor prezenta partidele în alegeri şi despre modul cum acestea se vor desfăşura ? — Avem mâna complect liberă să mergem în alegeri cum vom crede de potrivit cu interesele noastre de partid. Alegerile libere vor decurge, sunt sigur — tocmai fiind libere — în cea mai perfectă ordine, făcând ca zilele de alegeri să fie zile de sărbătoare, menite să dovedească cumințenia, maturitatea în politică şi patriotismul poporului românesc. Împiedecarea manifestării libere şi ordonate a voinţei populare ar fi o adevărată catastrofă sufletească şi naţională, o sguduitoare şi ultimă desiluzie, care ar sdrobi cele mai preţioase comori sufleteşti naţionale, iar lipsa disciplinei şi a respectului din partea cetăţenilor faţă de dreptul fiecăruia, ar fi o nenorocire politică şi naţională ale cărei urmări s’ar resimţi multă vreme. M. S. Regele ordonând alegeri libere nu a cerut decât cuminţenie dela toţi cetăţenii. Eu nu pot cere decât disciplină şi solidaritate de la toţi prietenii noştri şi sper că lupta electorală între partide va fi ferită de provocaţiuni şi dusă cu o reciprocă şi deplină loialitate. De te participă F. Ţ. la guvernul Ştirbey. D-l Mu Maniu despre atitudinea P. N. Ţ. D-l luliu Maniu, preşedintele partidului naional tărănesc, a făcut reprezentanţilor ziarelor, primiţi la clubul partidului naţional ţărănesc, următoarele declaraţiuni privitoare la atitudidinea partidului ce prezidează în situaţiunea actuală politică . Cam au fost motivele ce au determinat partidul N. Ţ. să-şi trimită reprezentanţii săi în guvern ?! — Partidul naţional-ţărănesc şi-a trimis reprezentanţii săi în guvernul prezidat de d-l Barbu Ştirbey în dorinţa de a ajuta guvernul Majestăţii Sale Regelui să-şi poată realiza misiunea de a face alegeri libere şi în genere de a pune în curs un regim de legalitate. Din momentul ce am venit în vechiul regat ca preşedinte al Consiliului Dirigent, ca preşedinte al partidului naţional de peste munţi, m-am găsit pe arena vieţii politice a României Mari şi am reprezentat ideia concentrării tuturor forţelor serioase politice în scopul de a le pune pe toate în slujba muncii de refacere şi consolidare a ţării. Un guvern electoral. De la început am cerut un guvern electoral, care prin alegeri libere şi ordonate, să facă posibil ca însăşi naţiunea prin corpul ei electoral să deseneze acele forţe politice cărora vrea să le încredinţeze soartea ţării. După scurta, dar fecunda epocă a guvernului „Blocului" „Duhurile Vestea plecării guvernului averescan a stârnit la sate o bucurie, care nu poate fi descrisă. Mizeria ţăranului, provocată de jaful banului public,de lipsa de numerar, de scumpetea fără margini a articolelor industriale, dar mai ales de dispreţul care apăsa asupra produselor muncii lui, impuse la multe şi grele dări, s- a făcut ca, la auzul veştii de dimisie a guvernului poreclit „al partidului poporului", întreagă lumea să ofteze mai uşurată: „bine c’a dat Dumnezeu". Această frază cuprinde toată recunoştinţa pe care ţara o datorează guvernării de douăsprezece luni a cârmuirei conduse de „taica ţăranilor". Ecouri de la ţară, necurate" Citesc şi acum bucuria pe care am desprins-o din ochii atâtor ţărani, cam a doua zi, după cunoaşterea veştii de plecare a guvernului averescan, prezentându-se în cancelaria primăriei, cereau cu sete — în faţa notarului şi a primarului,— depărtarea din sala primăriei a tablourilor impuse spre cumpărare, cari reprezentau figurile celor doi candidaţi pentru dictatură: Averescu şi Goga. Un moment am rămas, fără să vreau, gânditor, în faţa pornirei cu care ţăranii cereau curăţirea pereţilor primăriei de „duhurile necurate". (Repet din cuvânt în cuvânt expresia, pe care am auzit-o din gurile celor ce arătau cu braţele vânjoa-