Glasul Bucovinei, ianuarie 1919 (Anul 2, nr. 42-61)
1919-01-14 / nr. 48
Anul IL AbosiaimesulMI: Pe an a* 60 Lei (84 cor), pe Va an 30 Lei (42 cor.), pe trei luni 15 Lei (21 cor.) Un număr costă 40 Bani., Cernăuți, Marți 1/14 Ianuarie 1919 Nr. 48.Organ democratic al unirii: Tipare Zilnic. Telefon Nr. 61. Director: Sextil PușcariU. E redacțea și administrația: Cernăuți, Piața Unirii nr. 3 (Palatul național). Se primesc numai articole iscălite. Anunțuri și reclame: se calculă în Petit, coloana în două, pe pag. a a 4-a: un șir 30 b., de două ori 50 b., de trei ori 60 b. Pentru inserare în interiorul ziarului se urcă taxa cu 50%. Drumul nostru. „Glasul Bucovinei“ a apărut în ceasuri grele spre a împlini chemarea vremii, care cerea imperios să ne spunem și noi, Românii, bucovineni, cuvântul. i Pe când generalul Fischer era încă Marei și tare în țărișoara noastră, și fostul împărat al Austriei făcea, prin manifestul său, ultima sforțare s să salveze vechea monarhie, noi am spus fără frică ce vrem. Mulțimea de aderențe, sosite din toată țara, ne dovediau că am pornit pe calea cea bună, iar marea adunare din 27 Octomvrie proclamă în mod solemn ceea ce era programul imediat al gazetei noastre: unirea politică a tuturor Românilor, întorcându-se pribegii și strângându-se în jurul „Glasului Bucoovinei“ aproape toate condeiele bune ale noastre, gazeta putu să apară zilnic, luptând și mai departe pentru Cea mai mare idee ce a sbuciumat sufletul neamului românesc, până ce la 15/28 Noembrie congresul general al Bucovinei sigila prin votul său voința Românilor bucovineni. Dar prin aceasta misiunea noastră nu s’a terminat. Consolidarea și închegarea sufletului unitar al României Mari reclamă mai mult decât oricând pentru Bucovina un organ de propagandă neîntreruptă și cinstită. în acest înțeles am fost și vrem să fim un organ național al [ intereselor celor mai largi ale poporului român » din Bucovina și, în cadrul României Mari, al intereselor tuturor cetățenilor ei. Ca atare vom lupta, că la temelia vieții noastre politice, economice, sociale și culturale să fie așezate cele mai largi principii democratice, cari să promoveze toate păturile populațiunii noastre în deplină armonie, coordonând acțiunea culturală cu cea politică. Din pragul anului nou, apărând ca „organ democrat al Unirii“ ținem să precizăm, cetitorilor noștri Calea ce vom urma-o de aici înainte cu acelaș interes cald pentru cauza neamului nostru. Presa : Conștienți de răspunderea ce o ia asupra sa cel ce are chemarea și putința de a forma o opinia publică, grija noastră de căpetenie va fi să ne ținem la înălțimea unei prese dinstite. Vom căuta să ne păstrăm independența în orice condițiuni, sprijinind, fără a face cult de persoane, pe cei ce vom avea convingerea că merită ajutorul nostru, care nu se va degrada însă niciodată la nedemne laude de reclamă. Urbanitate In trai, respect și pentru părerea adversarului, control sever și încurajare fățișă, așa înțelegem mai menirea presei libere. Asanarea morală. Numai astfel presa va fi în stare să contribue la asanarea morală, care și la noi trebue să devie o lozincă ca și în România veche. Oportunismul și individualismul, care a caracterizat în mare măsură spiritul public al generației trecute, a creat o atmosferă amorală la noi, oportunismul pervertind sufletele multora, dari intrau ca idealiști în vieață, iar individualismul oprind unirea tuturor forțelor bune și disciplinarea lor în vederea unei organizațiuni solide, care crește caractere cu spirit de jertfă și dă societății puteri morale. Prin demascarea jaiclestor tendințe primejdioase, oriunde s’ar ivi ele, prin creșterea unui tineret idealist, dornic de muncă și de jertfe, prin strângerea și organisarea Multelor elemente sănătoase, dare până acuma au stat desgustate de o parte, se va face și la noi asanarea morală. Chestia țărănească. Această asanare va fi și mai sigură, când vom îngriji cu iubire de izvorul de întinerire și împrospătare a neamului nostru, care e țărănimea. Aceasta trebue ridicată prin toate mijloacele și în toate privințele. De aceea vom lua o poziție hotărîtă pentru înfăptuirea cât mai grabnică a reformei agrare cu împroprietărirea țărănimii în cel mai larg înțeles al Cuvântului și în cea mai largă măsură, îngrijind Casa,colo, unde nu e pământ de ajuns să se sprijinească din partea Statului prafila de vite, exploatarea pădurilor și orice altă industrie țărănească. O parte din plata pământului de împroprietărire va trebui plătită din partea Statului, iar pentru restul prețului vom cere stabilirea de Condițiuni favorabile țărănimii. în acelaș timp legi Cuminți vor trebui să asigure țăranului păstrarea neatinsă a lotului.de pământ ce i se dă și să evite fărimițirea lui prin vânzări, moștenire și prin datorii ipotecare (degrevarea pământului). Reforma electorală. Prin introducerea votului universal, egal, secret, obligatoriu, și proporțional și în celelalte provincii locuite de Români, se va da muncitorimii, dar mai ales jmasiei mari a țăranilor putința de a lua parte, prin reprezintanți aleși din sinul lor sau prin elecțiunea unor bărbați în care au toată încrederea, la legiferare și deci a-și apăra interesele în înseși corpurile legiuitoare. Școala. Dar atât reforma agrară cât și cea electorală nu vor avea puterea să înalțe pe țăranul nostru la bunăstarea ce i-o dorim, dacă nu vom îngriji în acelaș timp și de cultura lui. Pentru aceea e de nevoie ca școala primară să fie transformată din temelii și adaptată la trebuințele poporului, devenind instituția principală în educarea lui: învățătorii vor trebui să primească cea mai aleasă și mai temeinică pregătire și să se bucure de o situație materială la înălțimea misiunii grele ce o au, pentru ca scutiți de orice grijă pentru existența zilnică, să-și poată închină toată puterea școlii și culturii. Până la regularea definitivă a situației materiale a învățătorimii vom stărui ca ea să primească un adaos suficient la lefurile lor, potrivit cu mizeriile îndurate în cursul războiului și cu greutățile traiului de astăzi. Deodată cu ridicarea stării materiale în cea mai largă măsură trebue să se ridice și autoritatea și prestigiul învățătorilor, iar pentru îmbogățirea reală a cunoștințelor lor vom cere ,ca cei mai vrednici dintre dânșii să fie trimiși în străinătate cu burse, cari să le mijlociească, la fața locului, experiența inovațiunilor de introdus și în țara noastră. Și școala secundară a Bucovinei va trebui să fie pus de cerințele vremii, adaptându-se spiritului modern general și introducând sufletul național, suprimat până acuma de stăpânirea vitregă, iar universitatea din Cernăuți, care va trebui menținută și naționalizată, va avea să încunune sforțările celorlalte două trepte ale învățământului. Biserica , în acțiunea ei școala va trebui sprijinită de biserică, care are o menire atât de înaltă în educația masselor largi ale poporului. Suntem apărătorii sinceri ai drepturilor preoțimii din Bucovina la menținerea înaltului grad cultural și social, la care a ajuns, stând în fruntea preoțimii ortodoxe de pretutindeni, și a stării materiale, care a condiționat în bună parte această ridicare a ei. Vom cere însă ca preotul să rămâne sfătuitorul țăranului, părintele lui sufletești, în care să aibă deplină încredere, și să lucreze în înțelegere cu învățătorul la ridicarea lui culturală și morală, în ce privește organizarea bisericii, suntem pientru o organizație Unitara în Româinia întreagă. Muncitorimea. Pentru revindicările îndreptățite ale muncitorilor de a-și asigura o soartă mai bună avem cea mai deplină înțelegere și-i vorm sprijini în ajungerea cererilor lor drepte, precum e dreptul la odihnă după o muncă de 8 ore, participarea la câștigul întreprinderilor industriale la care lucrează, asigurare pentru bătrânețe, locuințe igifenice pentru familii, cooperative și celelalte achiziții, la cari au ajuns muncitorii din statele vestice și vom combate orice exploatare a muncitorimii. Reformele sociale ,în legătură cu aceasta vom păși cu energie pentru realizarea tuturor reformelor sociale, cum sunt pensiile muuncitorilor, ajutoarele pentru invalizi și orfanii de războiu și crearea de instituțiuni practice pentru ajungerea acestui scop. Clasa mijlocie. Stăruință deosebită vom depune pentru formarea unei sănătoase clase mijlocii, care ne lipsește cu desăvârșire și care face că edificiul nostru național să n’aibă soliditatea necesară. Vom lupta deci pentru crearea de școli de meserii și de jolomerț, pentru ajutorarea și avantajarea negoțului, care a început a se înfiripa la sate, vom sprijini organizarea de obștii și cooperativeale tuturor straturilor sociale pentru: crearea independenței lor economice și învingerea greutăților de aprovizionare. Emigranții din America, în aceste momente de raliare a tuturor forțelor nu avem voie să uităm de cei ce au fost nevoiți să-și părăsească căminul, pentru a-și căuta peste ocean câștigul traiului. Vidivi interveni deci pentru readucerea în patrie a tuturor emigranților în America și pentru rezervarea de loturi pentru aceia dintre ei, jari vor vor să-și reia munca lor de agricultori, celorlalți înlesnindu-le plasarea în fabrici și ateliere. Despăgubiri și reclădiri. Nedreptățile acestui războiu, care a lovit atât de greu pe locuitorii Bucovinei,vor trebui îndreptate după putință. Despăgubirile de războiu vor trebui fixate și plătite, iar acțiunea de reclădire a gospodăriilor nimicite sau stricate inițiată cât de curând. Ziarul nostru va urmări du o deosebită atenție tratativele de l vor urma, îndată după încheierea păcii, între diferitele state ieșite din vechea Austrie în vederea lichidării definitive, grijind ca cei ce Și-au plasat o parte din avere în împrumuturile de războiu să nu sufere daune prea mari și ca răscumpărarea lor să se facă în mod proporțional, încât pierderile inevitabile să le suporte mai mult cei bogați sau îmbogățiți de pe urma războiului. . Funcționărimea. Intre toate clasele sociale cea care a suferit cel mai mult în acest războiu