Glasul Bucovinei, iunie 1919 (Anul 2, nr. 157-179)

1919-06-01 / nr. 157

Fa . 2. Efectele acestor măsuri ar fi mai ales : Redu­cerea stocului de m­onedă-hârtie, deci ușurarea vieții economice și oprirea tendinței de urcare a prețuri­lor mărfurilor. * * :i. în revista „Democrația“ Nr. 4 — 5 din Main a. c. dl. N. N. Săveanu resumând o conferință a d-sale despre „Reforma administrativă“ arată ca România Mare are astăzi patru feluri de admini­strații și anume : cea a Ardealului, cea a Basarabiei, a Bucovinei și a vechiului Regat. Făcând o scurtă expunere instructivă a fiecăruia din aceste patru sisteme administrative conchide că­ ele se deosebesc între olaltă numai în cât pri­vește gradul de autonomie locală, pe care toate îl au însă, la bază. Viitoarea, reforma administrativă nu se poate face decât cu o largă decentralizare și creștere a autonomiilor locale. Dl. Săveanu in­sistă și asupra vechei și dreptei cerințe de a scoate administrația de­ sub înrâurirea nefastă a politicei, încheind dl. Săveanu amintește că un fruntaș bucovinean îi­ spunea la o anume ocazie că, pentru unificarea administrativă a României Mari, va fi nevoi să se­­ alcătuiască regiuni compuse din județe ale Bucovinei și Moldovei, ale Moldovei și Basa­rabiei, ale Moldovei și Ardealului, ale Munteniei și Ardealului, pentru ca să simtă toți că sântem un întreg, iar nu patru fracțiuni. Recomandăm superficialilor noștri gazetari străini de toate nuanțele să urmărească scrisul și bogata noastră literatură politică și socială a pre­­­zentului, pentru ca în sfârșit să înțeleagă că uni­ficare, contopire a tuturor țărilor românești în­trun singur stat unitar puternic consolidat, nu înseamnă centralizare, pierdere a autonomiilor locale, abdi­care la dreptul de a se conduce și a lua inițiative salutare totalității. Altfel lamentările, protestele recidive și în genere insistarea continuă asupra acestei chestiuni nu pot pleca decât din rea cre­dință sau din ignoranță. A. M. Apel către Românii din Cernășfi . Aliații sânt pe cale de a comite un act­ de nedreptate fața de noi. O parte a Banatului ar dori să o cedeze Sârbilor. Banatul este pământ românesc, a fost totdeauna pământ românesc și trebue să rămâe pentru veci moșie românească ! După cumplitele jertfe pe care le-am adus în răz­boiul acesta ar fi o nedreptate strigătoare la cer, ca chiar aliații să admită o ciopârțire a Ro­mâniei noastre. In întreg cuprinsul țării noastre se țin azi, Duminică, adunăm­ pentru a arăta lumii că noi nu vom ceda cu nici un preț din dreptul nostru. Români din Cernăuți ! Aproape un secol și jumătate am suferit jugul străinilor, s’ar putea să lăsăm noi să ajungă frații noștri din Banat sub stăpânirea Sârbi­lor ? Veniți cu toții la marea adunare ce se va ținea azi, Duminecă, la orele 12 în teatrul orășănesc sub prezidiul primarului Cernăuților, să protestăm toți Românii într-un gând și­ un suflet împotriva nedreptății și să cerem re­spectarea drepturilor noastre naționale ! GilîțT›răspândin~î „Glasul Bucovinei“ 11 GLASUL BUCOVINEI­E­ 1. 157. Informațiuni. M. S. Ragele va placa în Basarabia. Ga­zetele din București scriu că după întoarcerea din călătoria făcută în Transilvania se prea poate ca M. S. Regele să viziteze și Basarabia. Astăzi, când țăranii basarabeni au primit pământ, dorința lor e mai vie ca ori­când să-l vadă la ei acasă pe desrobitorul pământului lor. Ard­eali se lucrează, nu „face politică“ ! ! La Orăștie se vor ținea în vara aceasta, dela 1 Iulie până la 1 Octomvre, cursuri pentru profesoare de grădini de copii. E de dorit ca și Bucovi­­nene să ia parte. Reflectantele trebue să fie absolvente a cel puțin patru clase de liceu și se vor anunța din vreme la dl. secretar pen­tru instrucție G. Tofan. La Cluj se înființează un curs de un an pentru educația și instruirea surorilor pentru ocrotirea orfanilor, cari apoi vor urma a fi utilizate prin toate comunele din Ardeal ca popularizatoare a regatelor de igienă, ca aju­toare de medici, îngrijitoare de bolnavi, orfani, infirmi și ca organe de inspecție ale societății pentru ocrotirea orfanilor. Din partea organi­­­­zatorilor acestor cursuri ni s’a dat asigurarea că vor fi primite și Românce din Bucovina. Rămâne ca Societatea pentru ocrotirea orfani­lor din războiu, secția Cernăuți, să ia măsurile cuvenite. Tot la Cluj se vor ținea în vara aceasta cursuri din toate specialitățile pentru profesori secundari. Amănunte vor urma, Cursuri de vară pentru­­ absolvenți ai șala­­jelor normale. Din București ni se comunică știrea că în orașele Galați, București și Iași se vor ținea de la 1 Iulie până la 25 August a. c. cursuri pentru absolvenți ai școalelor nor­male din Basarabia. Cum aceste cursuri sânt chemate a consolida și lărgi cunoștințele celor vizați și mai ales să contribue la desăvârșirea educației naționale a învățătorimii, întrebăm dacă n’ar fi bine să ia parte la ele și absol­venți ai școalei normale de la noi și chiar și învățători bucovineni ? Fi­riCționari sari nu var­să ș­i românește. La 16 Marti­e, un locuitor din Cernăuți având să dea la oficiul poștal de aici un bilet de depunere pentru o casă de păstrare din Viena și făcând această în­scris, românește firește, a primit de la funcționara de la poștă răspunsul: „Bier wird nur deutsch am­tiert.“ Cazul acesta de insolență­­ am comunicat d­lui inspector al poștelor. Ar face bine însă și publicul să se intereseze imediat în astfel de cazuri de numele funcționarului, ca să i se poată aduce la cunoștință în forma cuvenită că sântem în România. Nafi Academician. Academia Română a ales în ultima ei sesiune ca membrii ordinari ai său pe domnii : profesor universitar D. Gusti în secția istorică, poetul Goga și prof. Bogdan- Duică în secția literară, . . Encgrsie. Astăzi Duminică, la orele 12 se va celebra cununia d-lui Silviu Zugrav cu d-șoara Ermiona Boca în capela mitropolitană. Felicitările noastre ! M. S. Regina în Ardeal. Cu ocazia vizitei la Oradea Mare, M. S. Regina a primit în­nești, nici n’a fost pus cândva alături de presu­pusul portret al lui Ștefan Rareș. ■. Știm că ctitorul Mănăstirii­ Humorului, Logo­fătul Toader Bubuiog, din curtuoazie fața de fa­milia domnească, a pus să se zugrăvească la locul de cinste, cuvenit ctitorilor, portretul familiei lui Petru Rareș**)­ Aceasta s’a întâmplat de­sigur în chiar zilele lui Petru Rareș, adecă între ani 1530 (lăcașul de închinare al Logofătului Toader fiind gata isprăvit la 15 August 1530**) și 1546 (ultimul an de domnie al lui Petru Rareș). Ar resulta deci că chipul de „foarte cuminte copilaș încoronat“ nu-l reprezintă pe Ștefan Rareș ci pe chiar Ilie, fiul mai mare al lui Petru Rareș și Turcitul de mai târziu. Nu putem crede că totuși portretul, pe care dl. Iorga îl crede al lui Ștefan Rareș, e chiar al lui Ștefan și că prin urmare Ilie Turcitul n’a fost admis printre ceilalți membri­ ai familiei domnești din pricina actului de renegare, pe care l-a săvârșit renunțând la scaunul domnesc și plecând la desfrâ­­nările Țarigradului, unde s’a turcit luându-și numele Mehmet și ajunse chiar Pașă de Silistra (Main 1551). **) V. darea de seamă din „Viața Nouă“ 1014, Nr. 120 asupra conferinței d-lui profesor Dr. Iancu Nistor „Din trecu­tul Humorului.“ audiență familiile celor omorâți de către Un­guri înainte de izgonirea lor. Suverana a îm­părțit daruri copiilor orfani. La recepția de la episcopul Demetru Radu, Suveranii au dat o atenție specială delegației țăranilor din comunele Vășcău și Sighețel, care, după cum se știe, au fost de mai multe ori terorizate și prădate de unguri. Iarăși limba românească. Femeia Maria Scripniciuc dintr’o suburbie a Cernăuțului îna­intează o cerere românească la Societatea pentru ocrotirea orfanilor din­­ războiu, secția Cernăuți. Primăria orașului Cernăuți certifică exactitatea unor anume amănunte ale acelei cereri într’o clauză scrisă în limba ger­mană. Și adecă de ce ne-am mira ? Că doar, civilizați cum suntem, trebue să înțelegem că, dacă domnii funcționari de la primărie nu cu­nosc limba oficială, care este cea românească, ei trebue să scrie nemțește chiar și pe o hârtie românească și care aparține unei in­stituții românești puse sub înaltul patronaj al M. S. Reginei. Dar să ne dea voe părintele paroh Bejan, a cărui rezoluțiune : „Die Armut­­ wird vom gr.­er Pfarramt bestän­gt“ . . . . o consideram drept o sfidare, să ne dea voe Sf. Sa să ne mirăm oarecum îngrijorați de anemia convingerilor d-sale naționale. Dela Bi­sefia Generală a bunurilor fondului reli­gioas. ort. or. Din imobilele a căror licitație s’a făcut în­ 20 Maiu .1919 s’au vândut, având asenti­mentul I. P. V. Consistoriu și aprobarea d-lui ministru-delegare, până acuma următoarele : 1. Cârșma din comuna Buninți gospodarului Mardari Dârja; 2. locul de cârșmă din comuna Da­nila „Insuțirei de păstrare“ Danila; 3. cârșma din Coțmani gospodarului Vasile Haidei; 4. locul de cârșma din comuna Cupea gospodarului Dimitrie Bolocan; 5. locul de cârșmă din comuna Mahala invalidului Anton Isac ; 6. locul de cârșmă din co­muna Mama­ie­știi n. comunei Mamaieștii noi ; 7. locul de­ cârșmă din comuna Milișeuți d. s. comunei Mili­­șeuții de sus; 8 locul de cârșmă din comuna Mitocul- Dragomirnei gosp. Samuil Coolici; 9. cârșma din comuna Dorotea-Plot. invalidului Costan Gemanar ; 10. cârșma din comuna Candreni cârșmarului român loan Sandu; 11. locul de cârșmă din comuna Topo­­răuți gosp. Petru Țebuliac; 12. locul de cârșmă din Prisaca invalidului Oswald Knoblauch ; 13. locul de cârșmă din comuna Volovăț gospod, Constantin Baleanu; 14. locul de cârșmă din comuna Satulmare comunei parohiale Satulmare; 15. locul de cârșmă din comuna Solea, comunei Solea ; 16. locul de cârșmă din comuna Tereblecea gospod. Ilie Oloieriu ; 17. moara din comuna St. Ilie_gospod. Mihai Stra­chină; 18. moara din comuna Capucodrului mora­rului Petru Nistor; 19. locul de moară Câmpulung gospod. Vasile Nistor; 20. locul de moară din co­muna Mahala gospod. Onufrei Cudla, Vasile Nandriș, Dimitrie Cudla și Ilie Nandriș; 21. locul de moară din comuna Mamaieștii vechi gospod, Nicolai Ch­e­­levici și Pavel Ca­plan ; 22. locul de moară din co­muna Milișeuții de sus lui Ilie a lui loan Pâular ; 23. locul de ferestea în comuna Vicovul de jos comunei Vicovul de jos. Hotărîrea privitoare la celelalte imobile va urma în timpul cel mai scurt. Chiar numai din felul cum s’au făcut aceste Adevărat că procedeul acesta de urgisire a renega­ților prin aruncarea uitării până și asupra amintirii lor, îl cunoaștem și din alte pilde ale trecutului ro­mânesc, dar, dacă și ’n cazul de față ar fi să admitem același motiv de exterminare pentru lepădatul de lege Ilie Rareș, atunci trebue să zicem că portretul familiei lui Petru Rareș de la Mănăstirea­ Humorului datează de după luna Maiu 1551, ceea ce din consi­­derațiunile expuse mai sus e neprobabil. Lămuriri cu privire la portretul de la Mănăstirea­­ Humorului al familiei lui Petru Rareș, Dl. Iorga vorbind în „"Neamul Românesc din Bucovina“ "), pag. 85 despre portretul de la Mănă­­stirea­ Humorului al familiei lui Petru F­lareș pre­supune că „un corț de lemn al corului acopere de­sigur chipul fiului celui mai mare al soților domnești (Petru Rareș și Elena Doamna), acel Ilie care s’a turcit..“ și că „Ștefan, cel mic, care a perit ucis, după multe isprăvi ticăloase, apare aici ca un foarte cuminte copilaș încoronat“. Dar amintitul cor de lemn fiind azi îndepăr­tat — spre norocirea zugrăvelii destul de scrije­lite —, s’a vădit că așteptatul chip al lui Iliaș Turcitul n­u e pus, și, după cum apare din contem­plarea la fața locului a portretului familiei dom­Leca Morariu. ®) Rarissima carte epuizata și atât de căutată azi, încât îndrăznim a cere reeditarea ei. Cântec. (Heim.) In fermecata lună Maiu când raia de flori e firea, — înflăcărată mi-a 'nflorit în inimă iubirea. In fermecata lună Maiu, când păsări cântă’n coruri, — mărturisitu-i-am sfios sfielnicele-mi doruri. George Voievidca.

Next