Glasul Bucovinei, septembrie 1920 (Anul 3, nr. 506-527)

1920-09-19 / nr. 521

* 1030 Biblioteca univ-ABONAMENTUL: Pe an an 80 lei, pe ‘1, an 40 lei, pe trei buni 20 lei, pentru țărani zilnic • pe un an 40 lei, pe *­t an 20 lei, pe trei bini 10 lei, nume numărul de Duminică pe un an 10 lei, pe *(, an 5 lei, pe trei luni %10, lei. REDACȚIA ȘI ADMINISTRAȚIA: Cernăuți, Strada Domnească N ©. SI Se primesc numai arti cote iscălite Manuscrisele nu se îsmpoiasă ANUNȚURI ȘI RECLAME: după tarif și se primesc la Strada Domnească No. 33 ?snsm mierste în interieml ac­arcă / ^msirÁTu mirul 50 báni Ami III Nr. 521 1 partidului democrat al unirii Telefon No. 61 Pondator: Serfiî Pușcăria SC Plecarea Diviziei a VIII-a ? Prînde știrile aduse de n­umăr­ul de ieri ai ziarului nostru, era înregistrată cu multă părere de rău și știrea că divizia a VIII-a,­ peste puțin timp, o să plece din Bucovina. Populația întreagă bucovineană, fără nici o deosebire de lim­bă și credință, de avere și stare socială s’a deprins așa de mult cu soldatul și ofițerul acestei divizii, cari în împrejurări deosebit de grele și delicate, au știut în chip iscusit și blând să se achite de îndatoririle grele încât fiecare locuitor al Bucovinei numai cu multă părere de rău va afla despre această hotărire a comandamentului militar. Nu vom vorbi cu acest prilej despre ne­număratele fapte pline de­deplinite de soldații acestei vitejie și glorie, în­divizii în diferitele lupte din marele și greul nostru războiu pentru înfăptuirea unității politice a pământului ro­mânesc. " Vom accentua însă că numele diviziei a VIII-a și al gloriosului ei general, sub a cărui conducre și-a făcut Intrarea în Bucovina, va rămâne în veci nedespărțit de istoria acestui istoric și scump colț de pământ din România Stregată, care a fost menit de soarta popoarelor și a țărilor, ca după o grea robie de un veac și jumătate să vadă din nou zorile viorii ale libertății. Când, la prăbușirea șubredei împărății austriace de acu aproape doi ani nesiguranța și jaful incepu să -i ridice ostașul diviziei a VIII a a fost capul în Bucovina, acela care ne a adus libertatea, ordinea și siguranța. «Bine ați venit vitejilor ! la casele noastre, la sate și orașe, unde au fost lacrimi... se în­­seninează sufletele»,, seda numărul 6, din 8 No­­embrie 1918, al «Glasului Bucovinei». Și în a­­devăr nu numai în sufletele românești, cari au rămas însem­nate de cum s’a sărit primul ostaș român pe pământul Bucovinei, ci și în cele mai sceptice suflete neromânești, divizia a VIII-a a izbutit la timpurile cele mai grele, îndată după venirea sa, să aducă liniște și înseninare prin măsurile luate, dar mai ales prin felul cum a știut să le aplice. Neuitată va rămânea pentru Cernăuți, Vi­­nerla din 9 Noembrie, când între orele 3 și 4 un aeroplan român plutind de-asupra orașului, anopia sosirea armatei române, aruncând o pro­­clamațiune semnată de fostul comandant al di­viziei a VIII-a, d. general 1. Zadik. Acesta, știind să trateze oamenii cel mai dificili și chestiunile cele mai grele cu deosebit tact și ajutat fiind cu succes în munca sa grea de frumoasele calități ale șefului său de stat ma­jor, d. Locot.-col. C. Rovinaru, a știut, prin bu­nătatea și blândeța sa, să șl câștige în puțină vreme inimile populației întregi. De aceea, regrete una dine­­ au însoțit, când înaintat fiind, trebui să părăsească Bucovina. Urmașul său, d­e general Mircescu, a știut însă să continue cu succes opera începută de înain­tașul său. ■­ Adunările Partidului. Potrivit cu hotărârea Comitetului executiv din 3­ iulie cor., Partidul democrat al Unirii va ținea fie jumătatea a doua a lenei acesteia mai multe Ad­nn­ări poporale, în care se va discuta, după raportul făcut de D-nii senator Dr. I. Nistor și deputat Vasile Ungureanu asupra activității parlamentului, și a stărei de azi a țării. In aceste adunări vor mai lua cuvântul spre a lămuri poporul asupra chestiunilor mai importante de la ordinea zilei : D-nii Iorgu G Toma,­­Teofil Simionovici, Dr. Max Hacmann, Dr. Aurel Morari­u, Filaret Doboș, Dr. Alecu Procopovici, Dr. D. Marmeliuc A. Burac păr. Dimitrie Țopa, Iosif Vîc­ovici ș. a. Adunări!» se vor ținea tot ordinea următoare: Duminici, 19 Septembre cor., în­­ Dorna,­­Duminică, 26 Septembrie dimineața in Vicovul Luni, 20 » » * Câmpulung­’de­ sus, după amiazi Sa Giudei; Marți, 21 » » dimineața ln Joi, Gura Humorului, iar după amenzi In Va­ma, 23 Septembrie col. In Suceavă ; Vineri, 24 » ». » Rădăuți , Cernăuți, Septembrie 1920. Comitetul executiv al Partidului dem­iocrat al Unirii. Luni, la amiazi 27 Septembrie în Storojineț ; Marți, 28 Septembrie Siretiu Miercuri, 29 » » Coțmani. Joi, 30 » » Vașcăuți la adevăr, când M. S. Regele n’a hotârît să trimită armata română în Bucovina, n’a pu­tut face o alegere mai fericită decât trimițând divizia a VIII-a. Luându-și aceasta efectivele din satele din nordul Moldovei, sate care nu se deo­sebesc întru nimic în obiceiurile și felul lor de trăiu de satele bucovinene, populația din Buco­vina s’a simțit din prima clipă așa de aproape de acești ostași. Și apoi ofițerii acestei divizii nu s’au măr­ginit numai la îndeplinirea îndatoririlor lor strict militare. I-am văzut de atâtea ori în fruntea o­perelor de caritate și de deșteptare și întărire a simțămintelor naționale și patriotice, atât la sate cât și la orașe. De aceea, atât prin această activitate cât și prin felul blând și stăruitor prin care a știut divizia VIII-a să lege populația bucovineană de destinele statului român, »’a îndeplinit poste­lnica și cea mai de samă operă de adevărată unificare sufletească între țara realipită și pa­tria mumă. Dacă nu sunt motive militare deosebit de importante, pe cari e departe gândul nostru de a vot­a îe Influența, credem cu sinceritate că ar fi o pagubă națională­­ ca această operă a diviziei a ViIi a începutâ și urmată cu atâta succ­es pe pământul Bucovinei să fie întreruptă, Vasile G­re­cu.­ ­® IS­Pe drumul împacarîi. In prim articolul său Intitulat „Un democrat mo­dern“ din ziarul „Dreptatea“ Nr. 40. d. senator de Brașca ne face cinstea , nu trimite o săgeată din tufiș. El iscălește „Remus“, compromițând astfel la ochii celor neinițiați în șarabăriile „Dreptății“ pe un prieten al nostru, dar această deghizare îi ajută tot atât de pu­țin, ca și pielea de leu măgarului din fabulă. Elegie, la­ la mare, la începutul articolului, când vorbește de „vremurile grele prin care trecem ca toții“, el termină cu obișnuitele injurii În adresa noas­tră. Un progres se observă totul în atitudinea „Drep­tății“ față de noi, care îl acrestăm cu recunoscătoare satisfacție pe robotul nostru. Căci, pe când d. «Sem­per“ ee trimetea în No. 13 al „Dreptății“ dea dreptul la Ocnele Mari, alături de nenorocita­ M. G. Bujor, d. „Remue* nu ne acuză decât de tovărășie intelectuală cu Iovi! Moskowicz, Rakowski și „toată elita comuni­stă“. Evident că suntem pe cea mai bună cale a «împăcării“. Numai cât, un lucru. Prezentai, deh ! treacă — meargă ! Ei, mulțămită „încrederii pe care o are po­­pulațiunea în calitățile morale ale deputaților de azi" — vezi discursul d-lui Dori Popovici din 28 iunie col. în Cameră — deputați actuali," noi deputați „mă­turați“ — zice. d. „Remus“ — din primul parlament al României întregite, el puternic partid cioceresc — averescan la leslele Statului, noi partid democrat „în completă descompunere“, după părerea leader-ulu­i tor dela Suceavă, deci, cum ziceam, prezentul, treacă­­meargă, căci oferă cel puțin puncte de comparați­une, dar, ce facem cu trecuturi Trecutul formează prăpastia care ne desparte, acum ca și in anul trecut și ca și în toți anii, dela 1914 încoace. Trecutul lor ii urmărește ca „umbra lui Macbeth“, trecutul nostru e toată mândria noastră. Sunt două concepții, aproape două lumi, atât de străine una de alta, ca întunerecul de lumină, în­cât numai apropierea lor e greu de imaginat, contopirea însă ab­solut imposibilă. D. „Remus“ cuvântează doar in arti­colul său că noi spunem aceia „cari au fugit dela da­toria de-ași apăra patria cu arma în mâni,“ acuzân­­du-ne, ca și în Senatul român, de crima de înaltă tră­dare, pe când col ne facem un merit, un titlu de glo­rie chiar, din acest gest „trădător“, căci apărându-i pe hoțul străin, am fi ridicat arma, cum au făcut-o ei, in contra mamei noastre. Dar pe tema aceasta nu ne vom înțelege nici­când. Recomandând chiar deja „Dreptatea“ lectura co­lecției ziarului lor „Bucovina“ de acum un an, înainte de­ a deveni atât de sentimentali și elogici ca „Remus“, noi ne vom continua drumul, nu contribuind la slăbi­rea „ordinei publice“,­ care ei au desființat-o prin toată atitudinea lor nesăbuită, ci înfierând orice faptă anti­democratică și neromânească, și stârpind spiritul aus­triac, di-ar fi să dispară ca eî un neant și toți susți­nătorii lui de ieri și de azi. I. G. T. Ajutați copiii, să nu fie lipsiți de școală!

Next