Glasul Bucovinei, octombrie 1921 (Anul 4, nr. 811-835)
1921-10-26 / nr. 832
Amol IV A.BONAM1ÎKTOX » î^ji *n an 520 lei, pe V» an 60 lei, pe trei luni 30 lei, pentru Ui&ni silnic: pe un an 60 lei, pe V» an 30 lei, pe trei luni 15 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 20 lei, pe V» an 10 lei, pe treî luni 5 lei. REDACŢIA Şl ADMINISTRAŢIA Cernăuţi, Strada Domnească No. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manuscrisele nu se înapoiază Fondator: SEXTIL PUŞCARIU ANTURTCRI «s»I REOLAM151 38 calculează după tarif şi se primesc la administraţie Strada Domnească No. 33 Pentru inserare în interiorul ziarului se urcă taxa cu 50 ■'/„ Mumorul I Leu Cernăuţi Miercuri 26 Octombrie 1921 Nr. 832 „ I. Organul partidului democrat al unirii APARE ZILNIC Telefon No. 61 O socoteală ca averescanî. Vorbind la No. 827 al ziarului nostru despre «Ce-a zis d. Al. Averescu» la congresul partidului poporului din 16 Octombrie cor. la Cernăuţi, ni-am rezervat dreptul a reveni cu altă ocazie asupra unei afirmaţiuni a oratorului, a cărei exactitate am contestat-o. Astăzi prilejul ni se pare potrivit şi, In consecinţă, se executăm. Dl. Al. Avereseu, apropiiadu-se la sfârşitul discursului său, a zis: „Sunt fericit că am trebuit să vorbesc la privinţa acestei chestiuni la Bucovina, aici unde oamenii politici cari s’au alipit lângă mine sunt acei cari s’au numit aici partidul naţional cari au luptat pentru Infăptuirea idealului nostru, pentru Infăptuirea Românilor (sic !) într’un singur mănunchi» — Reproducem după „Dreptatea, No. 213, cu sublinierea ei. Afirmaţiunea aceasta, făcută şi congresul partidului poporului din Bucovina de şeful supremai Întregului partid, era, fireşte, menită să ridice, mai lată, vaza organizaţiei locale la ochii congresiştilor, şi-apoi să arete şi luaui Întreg! că toţi „făuritorii“ României Mari, din orice parte a ţinuturilor româneşti de odinioară, se găsesc astăzi adunaţi sub flamura averescană a partidului poporului. Cu toate că este absolut inexactă, în această ordine de idei noi poate nu mai reveniam asupra acestei afirmaţiuni, fiecare şef de partid fiind liber să ţie de partidul său ceea ce crede potrivit şi de cuviinţă. Restul lumii se orientează după alte vederi şi principii, iar opinia publică îşi merge drumul său. Dar dl. AI. Averescu »’a venit la noi In ziua de 16 Octombrie cor. numai ca şef al partidului său, ci şi ca fost general, care a avut, şi războiul de Întregire a neamului, comanda unei armate româneşti, şi ca actual preşedinte al consiliului de miniştri sau, cum li place să fie intitulat, prim sfetnic al Tronului, ceea ce rezultă din titulatura d-sale şi din felul cum a dispus să fie primit. Slatuuci fostului general combatant ai actualului prim-ministru nu i putem îngădui ceea ce am fi îngăduit uşor preşedintelui unui partid politic: o afirmaţiune inexactă într’o chestiune, a cărei importanţă trece peste cadrele Înguste ale vieţii de partid. Inexactitatea afirmaţiunii menţionate este dublă. Mai întâi: «oamenii politici cari s’au alipit lângă» dl. Averescu, nu «sunt acei cari s’au numit aici partidul naţional», şi-apoi aceşti oameni politici nu «au luptat pentru Înfăptuirea idealului nostru», dacă acest ideal a fost cel,[al tuturor Românilor de bine: Întregirea neamului şi nairea lui necondiţionată intr’un singur Stat unitar român. Oamenii aceştia, Înrolaţi astăzi la partida poporului, nu se pot identifica cu fostul partid naţional din Bucovină, fiindcă ei, la majoritatea lor covârşitoare, n’au făcut parte niciodată din acel partid, având cu totul alte rosturi pe vremea existenţei Iui. Acela Insă dintre dânşii, cari l-au aparţinut odată ca membri activi, puţini de tot şi ei, s’au eliminat Înşişi din rândurile lui prin atitudinea lor făţiş austrofilă In tot cursul războiului mondial. Dar Inexactitatea afirmaţiunii, nu contra căreia ne ridicăm, este« mult mai pronunţată in partea a doua, căci a afirma, şi Încă In Inţeles excluzivist, că averescanii noştri de astăzi sunt aceia cari au luptat pentru înfăptuirea idealului naţional, este o Îndrăzneaţă sfidare a adevăraţilor luptători pentru triumful cauzei româneşti şi o denaturare tendenţioasă a adevărului istoric. Să dovedim lucrul acesta ? Dar I am dovedit, mai Întâi, prin fapte reale, noi prin atitudinea noastră şi ei prin a lor, apoi In mod documentat prin graiul şi scrisul nostru, şi atunci şi de atonei Încoace. Deosebirea Intre noi şi el este Insă principle. Fiindcă laptele nu se pot desfiinţa, el ţin să li dea o interpretare falsă, absurdă, criminală, văzând în coi, cari ni-am făcut pe deplin datoria de adevăraţi Români, pe dezertorii din armata austriacă, el Insă, cari au Înţeles să servească până In clipa cea de pe urmă pe zegrumătorii fraţilor lor, erijâ aduse nu numai in judecătorii noştri, ci şl la eroii neamului, Iu făuritorii României Mari. Să mai numim odată numele cari le-am numit de-atâtea ori, şi să mai ridicăm odată vanil care acopere toată turpitudinea trecutului lor ruşinos, din punct de vedere naţional ? Vom face-o, dacă vor cere. De astă dată ne mărginim însă la simpla constatare generală, şi aceasta cu atât mai mult, cu cât lumea de la noi nu orbecăieşte prin lamaeree. Cenzurat De altfel suntem găti să mai revenim, daci răspunsul nostru nu va fi găsit suficient. Iorgu G. Toma Adunare politică Partidul democrat al Unirii va ţine joi, 27 crt. o adunare politică la Cernăuţi, în care vor lua cuvântul parlamentarii partidului pentru a lămuri opinia publică asupra situaţiei politice. Adunarea va avea loc în orele 10 dim. în salaCasei polone.« Sânt invitaţi să ieie parte toţi membri, prietenii şi aderenţii partidului nostru, precum şi toţi aceia cari doresc desrobirea ţării de sub regimul averescan şi instituirea unei ocârmuiri cinstite, democratice şi naţionale. 7 at S Perle de stil şi gândire dintr'un discursministerial**. .Dreptatea“ se supără grozav pe noi că ne ocupăm prea mult de „marele“ congres averetcan din 16 Octombrie cor. Mărturisim şi nol că ei nu merită atâta atenţie, dar cetind minunatele discursuri, reproduse întocmai şi de „îndreptarea“, nu este imposibil s trece cu măritate peste de la ordinea zilei. Ş -apoi mai suntem şi datori a ţine la curent pa cetitorii noştri cu marile evenimente ale zilei, şi congresul averescan a fost desigur un „mare“ eveniment, dacă prefectul de Câmpulung a suprimat, de dragul lui, prăznuirea zilei natale a principelui moştenitor. Recitind discursul „ministrului“ Dori Popovici, noi ne găsim in autsaţia lui lavenal, cânt a exclamat: „Difficile est, satiram non acribere“. De aceea „Dreptatea,, aă binevoiască a ni ingădui o mică colecţie de perle de stil și gândire din acest faimos discurs. La erori gramaticale, ca d. p. „servim intereselor mari*', sau „să folosim acest fericit prilej", nu ne vom opri, fiindcâ «’ar putea zice că sânt erori de tipar, cu toate că noi suntem convinși, văzându le și nu „fi dreptate*“, ci anat barbarisme (adică germanisme) Inherente oratorului, ne vom opri însă la cele «două făpturi», că d. Averescu a dat ţării legile trebuincioase şi liniştea necesară, nu de o eroare de tipar este exclusă, căci nici „făpturi“, nici „făpturi“ nu putea să i locuiască expresienea potrivită. Oratorul găseşte ci d. Averescu are „virtuţi nebiruite“ — d. Ghilezeanu ii numea„ nereţinut in muncă“ — şi austia„ ci duşmanii ţintuiau“ să nu fure liniştea patriei, fără ca „Dreptatea“ să fi catadxic a explica dacă acest verb derivă dela „jind“ sau dela «lintiţă». „Ingreţoşat de barbaria“ austriacă, oratorul zce că d. Avreşca promite să îndrumeze ţara pe un „făgaş de mai multă dreptate pe când toţi adversarii tăi pfitrei „sunt, in dorul lor după putere, sau nebuni sau cu ştiinţă trădători de neamţ. Convenim cu toţii că d. Dori Popovici a fost aici foarte tare (in cuvinte), tare Insă îa construcţe logică şi gândire a foit atunci, când a zis, vorbind de fărădelegile austriace, că „noi n’am putea îngădui reîntronarea din nou pe pământul românesc a acestui sistem trecător“, sau când a exclamat, lăudând liniştea dată patriei de d. general Averescu, că trăim „vremuri de veșnică turburare", ceea ce va aă zică: stăm bine, dar nu merge na. N'am putea încheia mai bine această jalbă de perie oratorice, decât arătând marea griji a averea banilor de a pene Statsiai acestuia „temelii hotârîtoare pentru fericirea acelora ce vin în urma noastră să înmulţească neamul din care facem parte*. Fericiţi urmaşi, inmulţitori de neam ! Gh. Veghe. ....•• Inaugurarea noului Rector al Universităţii Ghirlandele de brad de la intrarea Universităţii şi decorările de verdeaţă din liantin — mai cu seamă aula era împodobită cu gust fin, — indicau că la Universitatea noastră se sărbătoreşte un act solemn. Festivitatea aceasta a avut loc cu ocaziunea inaugurării noviei Rector al Universităţii. Din 24 Octombrie la orele 11 dimineaţa de adunare în aulă apamia intelectualilor din localitate pentru a asista la această sărbătoare. După ora 11, intră în anii vechiul şi noul Rector însoţiţi de profesorii universitari. D. I. Nistor, fost Rector, se urcă pe tribună, pe când reprezentanţii societăţilor studenţeşti se postează la dreapta şi stânga tribunei. In sail se face adânci tăcere, care este întreruptă de cuvântarea d-lul Nistor. Azi este prima aniversare, spune d. Nistor, de la inaugurarea Universității noastre. Este o zi de adevărată sărbătoare pentru cultura românească.