Glasul Bucovinei, octombrie 1921 (Anul 4, nr. 811-835)
1921-10-27 / nr. 833
Alsei IV AP AR A BOAA^ t Pv «îi an 120 lei, pe Vi an 60 lei, pe trei luni jo .... . zilnic: pe un an 60 lei, p« V* an 30 lei, pe trei luni 35 Isi. Murași numărul de Ostnlnică: pe un an 20 lei, pe Vi an 10 lei, pe trei luni 5 lei. .■ i 4694 Bibi, t)0Porală z a Sibils sfr lnClafWi a8*tb.'($ MmnăriH I Leu Cernăuți Joi 27 Octombrie 1921 ^nidului democrat a! unirii aron No. 61 Ş! ADMINISTRAŢIA da Domnească No. 33 esc numai articole iscălite. Manuscrisele nu se înapoiază Fondator: SEXTIL PUŞCARIU ANUNŢURI ŞI RBOXAMBI se cabineaiă după tarif şi se primesc la administraţie Strada Domnească No. 33 Pente inserate în interiorul ziarului se urca taxa cu 30** PLANURI. La adunarea numită congres bisericesc, totrinită la palatul mitropolitan din Cernăuţi, se tot discută de aproape trei săptămâni diferite proiecte. Emanate toate din aceeaşi uzină politică, proiectele amintite poartă timbrul originii lor reacţionare, toate tinzând în mod convergent spre acelai ţel şi anume: Salvarea aparenţelor prin afişarea unui pretins interes pentru chestiunea noastră bisericească; punerea la scenă a chestiunii congresului bisericesc numai pentru a-l reduce potrivit unei concepţii arhautomate la o simplă formalitate; aservirea organizaţiunii bisericeşti din Bucovina puterii absolut discreţionare a câtorva oameni mai ales prin cucerirea cu orice mijloace a tuturor locurilor da conducere de către actualii guvernanţi şi întronarea unei stăpâniri separate, separatiste şi de fapt necontrolabila asupra imenselor averi ale fondului, toate acestea făcându-se exclusiv in scopul exploatării politice a unei situaţiuni ce trebue să fie creată şi apoi asigurată pentru un termen, dacă se poate, infinit. Da fapt proiectele averescane reduc congresul bisericesc la zero. După concepţia acestor proiecte adunarea plenară a congresului rămâne o cantitate neglijabilă, ua malum necessariumt aproape toate agendele sale urmând a fi rextil vite prin aşa numita „delegaţie permanentă a congresului bisericesc* alcătuită din doi membri congresişti clerici, doi mireni şi prezidată de mitropolit. Această „delegaţie" a coordonată consistorialul, neputând lucra decât la unire cu acest coasistor. Consistorial e fireşte şi el prezidat de mitropolit. Delegaţia congresului reunită cu membri ai coastorului îlcătuesc aşa numitul consiliu administrativ însărcinat mai ales cu chestiuni de administrare a averilor fondului. Acest consiliu administrativ e prezidat şi el de mitropolit. Dar se ştie că mitropolitul are, la calitatea de preşedinte a consistorului, un drept de veto aproape suveran. Aşa fiind şi mai ales pentru că actualii guvernanţi deţin la prezent şi speră să-şi asigure şi pe viitor atotputernicia pe scaunal arhiepiscopal din Cernăuţi, drepturile mitropolitului de absolută şi absolutistică stăpânită în consistorul său au trebuit să treacă atât asupra congresului tarreg, asupra delegaţiei acestui congres cât şi asupra consiliului administrativ. Orice chestiune discutată şi hotărttă în congres, in delegaţiune sau în consiliu trebue sa aibă asentimentul mitropolitului. Şî puterile mitropolitului merg atât de departe încât prin veto al său el poate frustra orice decizie, desfiinţând o anume problemă pentru toată sesiunea da şase ani a anul congres şi amânâadu-o pentru alt congres ce ar urma a fi ales Dumnezeu ştie când. Dar puterea acestui mitropolit, pe care proiectele avereecan fior noştri îl presupun fireşte averescaa sadea, merge şi mai departe. El poate oricând închide sesiunea congresuală, fie că congresul şi-a terminat sau ba lucrările! Apoi lasă — şi aceasta este extrem de grav căci atinge chiar prerogativele constituţionale ale M. S. Regelui — mai e faptul următor: Congresul bisericesc al Bucovinei, ales pentru un răstimp de şase ani, nu va putea fi disolvat decât numai In urma unei propuneri in acest seop făcute de mitropolitul dela Cernâuţi. Prin urmare M. S. Regele poate disolva chiar corpurile Legiuitoare fără nici o dependenţă de avizul sau propunerea cuiva (vezi art. 95 alin. 6 din Constituţie) nu însă congresul bisericesc din Bucovina. Şi deci care este planul măsluitorilor averescali şi cam ce înfăţişare ar trebui să ia locruicele dupăatenţiunile lor ? Iată: Sesiunea sau chiar existenţa lloridă a actualului aşanumit congres bisericesc va lua sfârşit imediat după «votarea» proiectelor guvernamentale*). Ministrul — comisar regal — patron — membru al congresului etc., va trage o fugă la Bucureşti pentru a trece proiectele votate prin consiliul de miniştri prezidat de dl Averescu şi, ridicându-ie la rangul de Jurnale ale Consiliului, le va supune probabil M. S Regelui cpre semnare. Şi de data aceasta, caşi'la »predarea* fondntd la mână mitropolitului, averescanii vor face sfara Corpurile Legiuitoare, deşi sunt doar aîe ior întru toate, şi vor crea o nouă situaţiune nesigură, tulbure şi legal inadmisibilă, căci evident şi chestiunea organizării vieţii noastre bisericeşti nu poate fi decât de domeanul legiferării cel puţin un principiua sale generale. Dar cât pentru salvarea aparenţelor ajunge şi o platformă de agitaţiuni şi ulterioare exploatări demagogice ale acestor „ soluţii», pretins favorabile bisericii şi clerulat, rămâne de fapt creată! Aceasta le pare averescanilor suficient! Apoi imediat se vor face noi „alegeri“ congresuale la conformitate cu noile dispoziţiuni electorale, deci pentru exact 6 an!! Şi se va mai aranja ceva foarte important, ceva ce nu poate fi atins de noi decât cu riscul celor mai triviale înjurături din partea celor vizaţi, — dar la sfârşit riscăm! — te va asigura politiceşte scăunel mitropolitan ! Şi astfel congresul fiindales delegaţiunea, consistorul, consiliul administrativ fiind pus la discreţia mitropolitului averescat, care nu va mai face M. S. Regel! propunerea de disolvare a congresului, stăpânirea averilor fondului fiind monopolizată şi asigurată pentru un răstimp de cel puţin jşasa ani de zile, orice schimbare politică se va produce în Bucovina, domnii averescani vor continua a stăpâni în chip absolut acast colţ de ţară, folosind pentru scopurile lor personale instituţiunea cea mai ideală, care trebue să fia biserica, şi un stoc de averi, menite prin urbul de fondare a Instituţiei ce alcătuesc cu totul altor scopuri decât cele urmărite de stăpânii de astăzi ai Bucovinei! Ce planuri, ce combinaţiuni şi totuşi ce iluzii deşarte!! Dr. Aurel Morariu •«* *) De fapt sesiunea „congresului“ averesean a fost închisă în ziua de Marți 25 Oct. a. c. ora 12 la amiazăzi. (N. R.) Nr. 833 Adunare politică Partidul democrat al Unirii va ţine joi, 27 crt. o adunare politică la Cernăuţi, în care vor lua cuvântul parlamentarii partidului pentru a lămuri opinia publică asupra situaţiei politice. Adunarea va avea loc în orele 10 dim. în sala Casei polone.« Sânt invitaţi să ieie parte toţi membri, prietenii şi aderenţii partidului nostru, precum şi toţi aceia cari doresc desrobirea ţârii de sub regimul averesian şi instituirea unei ocârmuiri cinstite, democratice şi naţionale. Un monument eroului general Stan Poetaş Soldaţii români din Basarabia doriţi de vetrele şi familiile pr, pt care nu le răsuseră decusii plecaseră de acasă in August 1916, au fost concediaţi de sărbători pentru a-şi revedea cămiaurile pe care le pângărise cizma prusacului. S’a redus, astfel, simţitor sumărul soldaţilor care făceau de strajă la Nistru. Bolşevicii prin iscoadele ior au aflat de act asta şi la anul 1919 pe la Iordan au izbutit să treacă Nichai, la comunele Atache şi Voloiaeţ au dat totul, de rezistenţa grănicerilor noştri şi dacă populaţia civilă n’ar fi dat concurs bandelor bolşevice, n'am fi avut de Înregistrat o pierdere aşa de dureroaal. Bandele bolşevice împreaefi ca o parte din popolaţia civili au deslănuit o nemal pomenită sălbăticie asupra Românilor, din vedrei Regat, numai asupra acestora. Astfel la Naslapcea au impuşcat pe şeful de gară Diaconescu, după ce mai tatal l-să luat banii, ce-i avea asupra lui. Şi gara Ocniţa a fost ocupată de bolşevici cu acea ocazie. Doar două zile au fost stăpâni asupra acelui colţ de Bistrable bolşevicii. In ierasul acesta venit de peste Nistru, Românii au suferit o pierdere din acelea ce se inlocuesc cu mare anevoe. Generalul Poetaş căzu Icptându se ca un viteaz cu aamărul ca mult copleşitor al bandelor de peste Nistru. Căan jertfi sălbăticiei, făcându-şi sfânta datorie. Se crease o legendă in jurai acestei eroa de felni ceri a apărat acel colţ de ţară. Civilii l-au omorât cu topoarele. Se apare că chiar mort, bandele se temeau să se aprope de generalei Poetas. Cadavrul a fost găsit pe câmp. Inimi ca ..ernie, care nnmpseseră jegăria ca trecutul de vitejie românească al acelor meleaguri, i'au viat pe cei ce a fost generalul Poetaş şi l-au aţezat intr’o biserică. „Cadarii geneaida! Poetaş se găseşte adăposti In biserică" a transmis firul telefonic şi, Intr’o clipită, Întreaga Basarabie a fost cunoştinţă de această dureroasă veste. Cei care li cunoşteau pe generalui Poetaş, nu-şi patta. Închipui ca el să fie mort. Şi totuşi aşa era. Pe morminte! lui din Soroca se ridică un monument măreţ, Iar In Piaţa Unirii din acelaş oraş o starie de bronz a generaluia! arată că şti să cinstim pe cel ce su cizat făcându-şi datoria vitejeşte. La 30 Octombrie crt. se va inaugura ca solemnitate cuvenită această starie, care a fost ridicată dla inițiativa particulari. Per aspera ad astra. V. P. is-