Glasul Bucovinei, noiembrie 1923 (Anul 6, nr. 1396-1419)

1923-11-01 / nr. 1396

zmmm. î T M»mi­st ------- JS* ABONAMENTUL pe un an 60 lei, pe V2 an 80 lei, pe trei luni 40 lei, pentru ţărani zilnic; pe un an 60 lei, pe V2 an 40 lei, pe trei luni 20 lei. Numai numărul de Duminică, pe un an 32 lei, pe V­z an 16 lei, pe trei luni 8 lei Pentru străinătate pe un an 400 lei, pe an 200 lei Numărul 1 Lei Cernăuţi, Joi 1 Noembrie 1923 TELEFON No. SI . Redacţia si Administraţia * * * Cernăuţi, No. 33, Strada Domneasca No. 33 Se primesc numai articole iscalite. Manucrisele nu se înapoiază. TIPOGRAFIA: Telefon£286 Nr 1396 ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc la admi­nistraţie . Strada domnească No. 33 pentru inserate în Interiorul ziarului se urca taxa cu -----------------------vi * &-------------—----­ i simţite pentru primirea frumoasă şi călduroasă ce s’a făcut Regimentului său care, de orice meleaguri­­ ale ţârii a fost, a ştiut să-şi câştige dragostea şi­­ inimă populaţiei din acea parte a ţârii. Frumoasa solemnitate s\încheiat în Piaţa Unirii , cu defilarea regimentului nou sosit şi a unităţilor ce şi-au ieşit întru întimpinare. Ţinuta defilanţilor a fost din cele mai frumoase şi mai demne. Rep. Hille HMM intre Sârbi şi Bugari, deşi sunt popoare­ de limbă slavă şi de aceiaşi religiune, există­ un vechiu antagonism, care a luat forme mai violente, imediat ce Serbia şi Bulgaria au de-­­venit state suverane sau aproape suverane.­­ Monarhia Austro-Ungariei, bătrâna intrigantă­ în Balcani, ştia să aţâţe şi să­ menţie cu toate, mijloacele ura dintre aceste două popoare,­ contribuind poate şi la deslănţuirea unui crâncen războiu între Serbia lui Milan Obre­­novici şi Bulgaria lui Alexandru de Batten­berg, în penultimul deceniu al secolului trecut. Mai mult incapacitatea lui Milan Obre­­novici, decât superioritatea Bulgarilor a pro­vocat în acest războiu înfrângerea Sârbilor. ..ai î, ca popor războinic și viteaz, nu au dat nici­odată uitării umilirea suferită din partea neamului vecin. Marele războiu balcanic din 1912, acest preludiu al celui mondial, a unit dintr’un în­ceput toate popoarele balcanice în contra Tur­cilor asupritori, şi atunci îi vedem întâia­ dată pe Sârbi şi Bulgari, luptând alături, pen­tru a se ridica iarăşi peste câteva luni unul contra altuia, în războiul sângeros, căruia i s’a pus capăt, în urma intervenţiei noastre, prin pacea de la Bucureşti. Era natural, ca în războiul mondial, Sâr­bii şi Bulgarii, să stea şi să lupte în lagăre deosebite. Ingenunchierea puterilor centrale a pus capăt şi acestei lupte, din care a ieşit Statul puternic al Sârbo-Croaţilor, iar Bulga­ria a rămas mai slăbită şi mai redusă în te­ritoriu şi populaţie ca ori­când. Prin stipulaţiunile tratatului de la Neuilly, Bulgaria a devenit aproape inofensivă, şi dis­proporţia între aceste două State, exclude o serioasă rivalitate Totuşi, luptele interne cari se dau în Bulgaria de 2 ani încoace, precum şi comi­­tagismul, tolerat de guvernele ce s’au succe­dat, contribue la menţinerea unei atmosfere de neîncredere între Bulgaria şi Statele în­vecinate cu ea. Guvernul lui Tancov, care a luat cârma statului bulgar în urma pronunciamentului din 9 iunie c. a declarat de repeţite ori, că este ferm decis, de a se ţine în toate de stipulaţiunile tratatului dela Neuilly, şi de a­­cordul dela Niş, care s’a încheiat separat între Bulgaria şi Iugoslavia, pentru aplicarea tratatului dela Neuilly Pentru reglementarea chestiunilor juridice economice în legătură cu tratatul de pace acordul dela Niş, guvernele bulgar şi iugo­­slav au instituit o comisiune mixtă, care s’a întrunit în 4 Octombrie c. la Sofia. Conferinţa dela Sofia va soluţiona diver­genţele economice între aceste două State, ceia ce va contribui la o apropiere reciprocă şi la o consolidare a raporturilor politice. Statele balcanice, cari s’au aflat aproape 10 ani după­olaltă în stare de războiu, au nevoie de un timp lung de pace externă şi ordine internă, pentru a putea lucra la refa­cerea lor. Noi, cari suntem îr­v­­inaţi atât cu Iugo­slavia cât şi cu Bulgr dorim Jugoslaviei, de care ne leagă o curdielă alianţă politica şi legaturi dinastice, ca să poată ajunge la un acord cât de stabil şi favorabil cu Bulgaria, scutind Balcanul de noui germeni de con­flicte Regimentul 8 Vânători In ziua de 30 Octombrie a. c. Regimentul 8 Vâ­nători a intrat în garnizoană stabila la Cernăuţi. Intrarea s’a făcut cu o solemnitate deosebit de frumoasă. In piaţa gării sosiseră întru întâmpinare re­prezentanţi ai clerului in frunte cu P. S. S. episco­pul Ipolit, reprezentanţi ai autorităţilor militare in frunte ,cu d. general Mircescu, rectorul universităţii, d. Vaier­ Şesan, reprezentanţi ai primăriei, prefectul judeţului şi mulţi alţi reprezentanţi distinşi ai diferitelor autorităţi, precum şi din lumea financiară şi comercială, ca şi unităţi mai mult sau mai puţin numeroase din garni­zoana Cernăuţi. La orele 10 jum., potrivit programei stabilite, Regimentul 8 Vânători îşi făcu intrarea în oraş, în su­netele muzicei militare. Preotul garnizoanei, părintele Lupăşteanu înde­plineşte un scurt serviciu divin, iar muzicile militare­­ intonează rugăciunea. Locuţiitorul preşedintelui comisiei interimare, d. I consilier municipal Friedel bineventează regimentul în numele oraşului, oferind tradiţionala pâne şi sare.. P. S. S. episcopul Ipolit împărtăşeşte binecuvân­tarea sa arhierească noului regiment sosit în eparhia I Bucovinei. Prefectul judeţului, d. Dim­­n­uţ premăreşte ar­mata română ca liberatoarea de sub jug străin a Buco­vinei şi aduce Regimentului 8 Vânători urarea sa de­­ bun sosit în numele autorităţilor administrative. Di­rector al Univers­tăţii, Vaier­ Şesan, urează , vitejilor Regimentului 8 Vânători în frumoase cuvinte un bine aţi venit în numele celui mai înalt institut de scultură. Armata şi şcoala sunt chemate să apere şi­­ să întărească patria, una cu arma şi puterea, cealaltă , cu mintea şi ştiinţa. D. prof. univ. V. Grecu, vorbeşte în numele ziarului nostru, singurul ziar zilnic din Cernăuţi, ară­tând armata nu numai ca dezrobitoare şi apărătoare a Bucovinei, ci şi ca propagatoare a Românismului şi a culturii şi ştinţei româneşti în această parte a României. Cernăuţii primesc cu deosebită dragoste şi căldură Regimentul 8 Vânători, căci din el au făcut parte dinainte de desrobire şi bucovineni, din cari Ion Grămadă a murit moarte de erou în războiul de întregire. La sfârşit d. general L. Mircescu luând cu­­­­vântul, dă un mic istoric al Regiului 8 Vânători. Ieşit dintr’un batalion de acoperire format în 1916, a avut o parte din cele mai glorioase în războiul cel mare. A luptat în partea întâia a campaniei cu multă vitejie la Clăbucet şi Măgheruş. A. S. Regală prinţul de coroană Carol a venit în persoană să-i mulţu­mească pentru această vitejie. Iar M. S. Regele a distins steagul Regtului cu cea mai înaltă distincţie, care este ordinul Mihaiu Viteazul. In partea a doua a campaniei Regtul 8 Vână­tori a luptat pe frontul de la Măraşti, stând pază ne­clintită în munţii Moldovei. A luat parte la ocuparea Pocuţiei, ca şi a Un­gariei, ajungând până la Budapesta. După aceea a stat de pază pe linia Nistrului in Basarabia. Venind în­ garnizoană la Cernăuţi, domnul I general Mircescu dă frumoase sfaturi şi preţioase­­ îndemnuri ostaşilor. D. colonel comandant al Regimentului 8 Vână-­­­tori, Serghiu Grigoriu, mulţumeşte în cuvinte bune Mişcarea cooperatistă peste Prut Este îndeobşte cunoscut că la noi cooperaţia este încă la începutul organizaţiunii ei mai întinse şi mai intense. Ceia ce s’a creat până acuma la noi în această direcţie reprezintă numai un în­ceput de ac­tivitate. La noi este nevoie în prima linie de multă propagandă şi de multă muncă organizatoric până ce cooperaţia va prinde în massele populare acele ră­dăcini adânci, ce suftt de absolută nevoie pentru în­florirea ei. Cu toate acestea însă cooperaţia are la noi "un teren foarte priincios, ce aşteaptă numai iniţiativa­, energică şi munca hotărită, pe­ntru ca să se desvolte fericit şi să dea rezultate splendide. Aceasta am pu­tut constata cu prilejul afilierii cooperativei săteşti „Ajutorul reciproc“ din Şipeniţ, întâmplată în ziua de 28 octombrie cr­. Nu voi să aduc laude prea mari nici conducă­torilor chiemaţi ai mişcării cooperatiste de la noi, nici nu voi să prezint anume împrejurări într’o lu­mină prea vie. Vreau să zic numai că cu amintitul prilej am putut constata că cele mai favorabile con­diţii pentru înflorirea cooperativelor în ţărişoara noastră sunt date. Ţăranii, căci ei constitue grosul populaţiei şi forţa principală de producţie şi consum, reprezintă, odată câştigaţi pentru ideia cooperatistă, un mediu foarte bun asupra căruia se poate munci cu mult folos. Şi pe niţenii de pildă, cari au prins gust de cooperaţie mulţumită câtorva capete luminate din acel sat, care de multă vreme agitează populaţia în această direcţie, au o destul de puternică cooperativă, care se bucură de multă simpatie în sat. Sătenii au înţeles că lor le trebu­e organizaţie dacă nu voiesc să fie exploataţi mai ales de detai­­liştii rurali, cari aleg puţin mijloacele de exploatare a muncii ţărăneşti. Astfel am avut plăcerea deose­bită de­-a asista la o adunare generală a coopera­tivei „Ajutorul reciproc“ din Şipeniţ, care prin felul discuţiunilor ce au avut loc, s’a ridicat mult peste nivelul altor adunări, de felul acesta­Iată-i decursul. După o prealabilă şedinţă a comitetului­ numitei cooperative, în care s’a hotărît adoptarea statutului-tip românesc şi afilierea la „Fede­rala Moldova de Sus“ din Cernăuţi, a avut loc şe­dinţa plenară a membrilor cooperativei din Şipeniţ. Afară de toţi membrii cooperativei au participat la şedinţă ca oaspeţi d-nui vicepreşedinte al „Federalei Moldova de Sus“ A. Dorofteiu, director Lipeţchi, inspector Sainciuc şi director Baranaiu. Preşedintele cooperativei d. primar Filimon Iliuc deschide şedinţa, ia cuvântul d. vicepreş. Dorofteiu şi expune in cu­vinte bine simţite rostul cooperativelor în general şi al „Federalei Moldova de Sus“ în special şi arată felul organizaţiei cooperativelor româneşti apelând, ca adunarea generală să accepte statutul-tip al coope­rativelor noastre. D. insp. Sainciuc explică în detaliu deosebirile între organizaţia cooperativelor româneşti, austriace şi ruseşti, iar d. Lipeţchi arată avantagiile afilierii cooperativelor rurale la Federala cooperative­lor din Cernăuţi. Mai vorbesc în sensul afilierii şi a adoptării statutelor româneşti S. S. pâr. Ioan Vinniţchi d. înv. sup. Nicu Scacun şi gospodarii N. Ivasiuc şi S. Sauciuc­ La apelul nominal de votare plenul coo­perativei primeşte statutul-tip român şi afilierea coope­rativei „Ajutorul reciproc“ ,din Şipeniţ la Federala din Cernăuţi cu unanimitate de voturi. O mare mul­ţime de gospodari, ce ascultaseră cu viu interes dis­­cuţiunile în jurul statutelor, cer înscrierea ca membri .­i

Next