Glasul Bucovinei, mai 1924 (Anul 7, nr. 1535-1558)
1924-05-01 / nr. 1535
• • It ' & VJ1 w«' é Cernăuţi, Joi 1 Mai 1924 Redacţia şi Administraţia Cernăuţi. Strada Domnească Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite, Maaifense** a& se înapoiază. Numărul 2 Lel asul VII. Ni 1535 ABONAMENTUL: ft HB »B 360 lei, pe ‘/a an 300 lei, pe trei luni 100 lei, pentru mâreaS zilnic: pe un an 200 lei, pe 1/2 an 120 lei, pe trei luni 14 iti. Numai numărul de Duminică: pe un an 80 lei, pe ‘/ a* 50 lei, pe trei luni 30 lei. Pentru străinătate pe un an 800 lei, pe */a 3. 400 lei. Plăţile se fac la sediul ziarului. ANUNŢURI ŞI RECLAME se calculează după tarif şi se primesc le acwfinistraţie. Strada domnească Ne. 33 Fsaunt inserate in interiorul ziarului se urcianea Porul de judecată ie Cernăuți. Naţionalizarea vieţei economice Constatarea Naţionalităţii Române (I.) Încă în România veche, un important punct de program al guvernelor a fost naţionalizarea vieţei economice, căci abia independenţa economică deplină putea să facă din independenţa politică a României o realitate. Prin legi de încurajare a industriei naţionale, prin răscumpărarea căilor ferate, cari se aflau în mâni străine şi prin crearea de bănci româneşti s’a făcut atunci un bun început de naţionalizare. După războiu, problema naţionalizării vieţii economice s’a pus la noi cu o acuitate deosebită, căci deprecierea monetei noastre naţionale ne-a pus în inferioritate faţă de capitalurile străine, originare din ţări cu valută nobilă, cari erau puse în măsură de a acapara la noi isvoarele de producţie naţională. In contra pericolului infiltraţiei capitalurilor străine în economia naţională, toate statele, chiar acele cu valuta forte, s’au văzut silite să ia măsuri de precauţiune pentru a preîntâmpina înstrăinarea avutului naţional In Elveţia, o lege din anul 1919, introduce un regim sever pentru societăţile anonime, căutând să dea un caracter naţional societăţilor constituite pe teritoriul elveţian. In Spania, societăţile anonime străine sunt supuse unui atât de sever control fiscal, încât, indirect aceste societăţi sunt silite, să se naţionalizeze. In Italia, o lege din 1919 supune înfiinţarea unei societăţi anonime străine autorizării ministerului de tezaur şi cere pentru aceste societăţi emiterea de titluri exclusiv nominale, pentru a putea controla naţionalitatea capitalurilor. In Cehoslovacia, societăţile anonime străine sunt supuse la taxe fiscale cari întrec o pătrime din capitalul social. La noi, din vara anului 1922 încoace, societăţile anonime financiare, industriale şi comerciale existente sau nou create trebue să primească din partea Comisiuniii Speciale Economice instituite pe lângă Ministerul Industriei şi Comerţului, autorizarea de funcţionare; aceasta Comisiune cere societăţilor, ca cel puţin 2/3 din capital să fie român, iar cel puţin 3/4 din membrii consiliului de administraţie să fie cetăţeni români. Naţionalizarea nu se face deci la noi, prin înlăturarea totală a capitalului străin, de care trebue să o recunoaştem, nu ne putem cu totul lipsi; guvernul ia însă măsurile de pază şi salvgardare a intereselor naţionale, impunând societăţilor preponderanţa Românilor (adică a cetăţenilor Români) în conducerea şi participarea capitalului. România primeşte cu dragă inimă colaborarea capitalurilor străine şi caută să dea şi capitalului străin un plasament sigur şi avantajos. Pe bogăţiile ţării noastre însă trebue să rămânem noi stăpâni deplini şi deaceia naţionalizarea societăţilor industriale, comerciale şi financiare trebue dusă la sfârşit, iar încercările de caumflare trebuesc combătute şi reprimate nu numai de organele oficioase de control, ci şi de finanţa, comerţul şi industria naţională. -■ In urma dispoziţiunilor Regulamentului privitor la constatarea Naţionalităţii Române publicat in «Monitorul oficial» No. 85 din 17 Aprilie 1924, se aduc la cunoştinţa generală următoarele: Conform dispoziţiunilor art. 2 din Regulamentul citat, sunt şi rămân cetăţeni român, fără a fi obligaţi să îndeplinească vre-o formalitate, locuitorii cari aveau la 1 Decembrie st. n. 1918, indigenatul în oraşul Cernăuţi şi cari dela data aceasta până la ‘24 Februarie 1924 exclusiv, nu vor fi optat pentru o altă naţionalitate. In scopul constatării naţionalităţii române a acestor locuitori, trebuiesc formate în termen de 30 zile dela publicarea Regulamentului citat liste de toate persoanele cari locuiesc în oraşul Cernăuţi şi suburbii şi cari întrunesc condiţiunile prescrise de art. 2 din Regulamentul amintit. Aceste liste pregătitoare se vor forma în baza cererilor ce sa vor înainta până cel târziu 17 Mai 1924 de către cititorii oraşului Cernăuţi şi suburbii cari corespund condiţiunilor amintite cu formulare de cerere,ce se vor ridica contra costului lor la biroul pentru constatarea naţionalităţii române. Biroul acesta va funcţiona în zilele de oficiu între orele 10 până 14 în sala mare de şedinţe a Primăriei (etajul I, camera No. 29). • Cererea pentru constatarea naţionalităţii române se vor alătura certificatul de indigenat al petiţionarului (capului familiei sau persoanelor majore fără familie), certificatul de cununie şi certificatele de botez (naştere) ale copiilor acestuia, respective un ex ofro tablou familiar care va conţine datele necesare. Pentru a înlesni suburbienilor îndeplinirea acestei obligaţiuni cetăţeneşti, delegaţii Primăriei vor da celor interesaţi în suburbea Horecea in ziua de 2 Mai intre orele 8—14, Caliceanca în ziua de 2 Mai între orele 8—14, Clocucica în ziua de 2 Mai între orele 8—14, Roşa în ziua de 3 Mai între orele 8—14, Mănâstirişte în ziua de 3 Mai între orele 8—14, în biroul agenţilor de suburbii lămuririle şi îndrumările necesare. După terminarea listelor pregătitoare, aceste se vor afişa timp de 30 zile în localul Primărie; aceasta se va aduce la cunoştinţa publică prin o publicaţiune ulterioară. In baza listei pregătitoare Primăria oraşului Cernăuţi va întocmi la timpul său un registru de naţionalitate, eliberând la cerere certificate de naţionalitate care vor servi înaintea tuturor autorităţilor pentru dovedirea naţionalităţii române. Nici o altă autoritate administrativă sau poliţienească nu este îndreptăţită a libera acte sau certificate de naţionalitate afară de Ministerul de Interne în cazurile anume prevăzute la art. 61 din Regulamentul citat. Toate actele sau certificatele de naționalitate liberate înaintea publicării acestui Regulament sunt nule, afară de acele liberate de autoritățile judecătorești în temeiul decretelor legi ratificate prin art. 133 din constituţiune. Persoanele domiciliate la Cernăuţi şi suburbii care întrunind condiţiunile prevăzute de art. 2, având însă indigenatul, pentru Basarabeni domiciliul administrativ, sau care au fost născute din părinţi cu dreptul de indigenat?O altă comună, sunt obligate pentru constatarea naţionalităţii lor ca în termen de 40 zile de la publicarea Regulamentului citat în «Monitorul Oficial», să prezinte cererile lor însoţite de actele doveditoare Prefecturii Poliţiei Cernăuţi, care le va înainta Primăriei comunei indicate de petiţionar. Locuitorii care nu vor fi cuprinşi în registrele comunale de naţionalitatea întocmite conform rânduielilor acestui Regulament, nu vor mai putea dobândi naţionalitatea română decât prin unul din mijloacele arătate la art. 7 şi următoarele din legea privitoare la dobândirea şi pierderea naţionalităţii române. Se exceptează locuitorii cari, având dobândită de drept naţionalitatea română potrivit art. 2 din regulamentul citat, nu au fost cuprinşi în registrul de naţionalitate din cauza că erau absenţi de la domiciliu. ■ Un oaspe distins D l General Meunier, distinsul şi capabilul ostaş din Armata franceză, gasindu-se in concediu, a făcut o călătorie in Moldova, Basarabia şi Bucovina pentru a vizita părţi ale ţarei noastre ce-l interesează şi pe care ţine a o cunoaşte cât mai bine. Călătoria o face cam turist şi simplu particular, interesându-se numai de partea estetică şi istorică a obiectului călătoriei sale. Jurnalele locale din oraşele ce a vizitat şi chiar din Bucureşti au atribuit calităţi, scopuri şi chiar idei care nu sunt ale D-sale. Sosit în Cernăuţi în seara de 26 a fost oaspetele D-lui General Mircescu şi a petrecut prima zi de Paşti în cercul intim al ofiţerilor din garnizoană. In ziua de 28 dimineaţă a plecat cu automobilul la Putna şi Suceviţa, de unde urmează a se duce direct la Bucureşti. Pentru tot timpul călătoriei sale în Bucovina are atașat pe lângă persoana sa pe Maiorul Gheorghiu Gh., Subșeful de Stat Major al Diviziei. Comunicări făcute de d. senator Dr. Teofil Lupu în una din şedinţele Senatului D. Dr. Teofil Lupu: D-le preşedinte, D-lor senatori, am de făcut următoarele trei comunicări: Sunt o mulţime de muncitori din Bucovina, emigraţi în America, ei îşi trimit economiile lor acasă în cecuri trase de băncile de acolo asupra unor bănci de aici, cu cari sunt în legătură. La cumpărarea acestor cecuri în lei muncitorii plătesc comisioanele cerute de bănci, precum acceptă și cursul ce li se fixează, care de cele mai multe ori este mai mult sub cursul zilei. Băncile asupra cărora sunt trase aceste cecuri, pe lângă că nu plătesc decât după timp îndelungat aceste cecuri, se folosesc de lipsa de experienţă a ţăranilor noştri şi le reţin la plată sume mari din totalul ce urmează să le plătească. Ar fi o faptă umană şi naţională în acelaş timp, să se pună în vedere acestor institute de credit, cele mai multe străine, că dacă le este permis a întrebuinţa capitaluri indigene pentru scopuri cari desigur nu sunt ale noastre, apoi au cel puţin,; obligaţiunea de a nu specula nevoia şi neexperienţa acelora pe cari aagenţii plătiţi tot de ele îi aruncă în minele lor. Aducând aceasta la cunoştinţă, întreb guvernul şi îndeosebi pe d. ministru de finanţe, ce măsuri se vor lua pentru combaterea inconvenientelor indicate. Art. 36 din legea pensiilor I. O. V. prevede că drepturile de pensie se prescriu pentru aceia cari în timp de 2 ani de la trecerea armatei pe picior de pace nu vor introduce cerere de pensie la ministerul de război, cu toate actele sprijinitoare. Este un număr foarte restrâns de ofiţeri, cari au făcut cerere să fie examinaţi de comisiile medico-militare, cu mult înainte de 31 Martie 1923, ziua expirării termenului, din cauze independente de voinţa lor însă nefiind examinaţi la timp, au fost refuzaţi la înscrierea pentru pensii, după interpretarea comisiilor constatatoare a drepturilor de pensii din ministerul de finanţe. Pentru a nu lăsa în prada soartei pe acei ofiţeri cari au solicitat în termen punerea în retragere pentru infirmităţi incurabile contractate in răsboiu, dar cari din cauze independente de voinţa lor nu au putut fi examinaţi decât după 31 Martie 1923, rog pe d. miniştrii de finanţe să dea ordin în consecinţă sau să se admită modificarea art. 36 din legea pensiilor I. O. V. în sensul indicat.* ♦ *