Glasul Bucovinei, decembrie 1924 (Anul 7, nr. 1704-1724)
1924-12-02 / nr. 1704
Pag 2 Retragerea din circulație a hârtiei de 1 și 2 lei Ministerul finanțelor informează câ’n curând va retrage din circulație monedele de hârtie de unul și 2 lei. In acest scop atât publicul cât și instituțiunile publice și private, sunt înștiințați ca’n interesul lor să depue de îndată la administrațiile financiare întreaga cantitate de monedă de unul și doi lei inchimbul căreia va primi echivalentul In monedă metalică. Până în prezent ministerul finanțelor a primit circa 300 milioane lei monedă metaliă și se crede, că In cel mult trei luni, ne va sosi și restul până la 400 milioane, atât cât s’a comandat la monetăriile franceze și belgiene. • ••• „Poliției i! partid nil stii areiotiii Sub acest titlu »Dreptatea“ din Cernăuți în No. 576 din 15 Noembrie 1924 pubică niște născociri cu vădita intenie de a face lumea sa uite cele practicate de averescani în trupul stâpâninilor și a produce totodată desbinari între prieteni și rude. Căci pe timpul averescanilor în adevăr nu era posibil să capete cineva vr’o funcțiune, dacă nu era adeptul lor și dacă nu avea demn înainte aprobarea deputatului averescan al județului, fapt despre care s’a convins și subsemnatul. Și acuma „Dreptatea“ crede că se vor uita faptele lor, dar vor născoci și răspândi știri funtrziste despre asemenea fapte e socoteala actualilor conducători ai trebior publice. Eu, subsemnatul revizor școlar al județului Suceava declar, că nici odata n’am cerut deja nimeni și deci nici deia o doamnă care i-ar fi putut puisti așa ceva informatorului »Dreptății“, o titlula dela d. deputa Filaret Doboș pentru a putea aborda cuiva un post. Subsemnatul revizor școlar rezolvă toate chestiunile ac stui Revizorat, între cari și acordarea de posturi, singur, independent și nu influențat de miineri și de nici un fel de considerațiuni, ci numai și numai în stricta conformitte cu dijoziua regilor patriei. Cei 170 membri ai corpului pollctic primar din acest județ precum și alți oameni care au avut ocaziunea să-mi vada felul de a mi face datoria, pot covtdi că ceea ce spun aici nu este decât p^rul adevăr. In cei aproape trei ani de activitate în postul ce-l ocupă subsemnatul actualmente nici măcar o singură d ti d. deputat Filaret Doboș n’a intervenit în vr-o chestiune de competițig Revizoratului școlar al județului al cărui deputat este D-sa. Politica de patid fara poca nu a fost deci numai pe timpl averescanilor, iară actualmente se afla numai în fantazia oamni o bolnavi. Ilie Doboș-Buca, revizor școlar ......... •»»»—. Teatrul national Banat, comedia in 3 acta da Alfred Savoir Echipa societății dramatice de Iași a iscutit și la a doua reprezintare să ofere, mulțumiți efementelor valoroase din care se compune, numeosului seu auditoriu o interpretare reușită a acestei comedii franceze. Charlotta (d șoara L. Popescu) e c.s toata e 3 luni cu Alexandru (d. M. Gheorghiu) ,Iar p stunea de cartofor a acestuia, din cauza careia își neglijează nevasta, determna pe aceasta să divorțeze și sa o mărit cu Henry de Leguere (d. P. Petroni), un bogat moșier din provincie. Dar Aexandru nu poate uita așa ușor pe fosta sa soție. Inr’o buna zi, pretextând un accident de automob 1in apropierea moșiei lui Heng, el se înroduc în casa acestua. Aici se intâlnește cu fosta sa soție și i cere un rendezvous pentru noapte. Cu tot refuzul din purtea ei, el mnira la miezul nopții in odaia ei, patzându i dreptul de fost soț Chelotta, neștiind cum sa scape din situația crutca, recurge la un vileșug. Cunoscandu-i pasiue de ca tofor il provoaca la un joc de carte Aiexmuru, uitand totul, se pune la joc și astfel ca reușește a iabata până dimineață deia gânduniei grive, intrând atunci și Henry in odaia neveit A, Ruxandru se veac .slit sa părăsească pentu totdeauna casa Ospitalieră. A Iunie piesei au fi cu succes susținute de ansamblul eșian. DL Gheorghiu a parurs cu virtuozittea artiștilor de rassad.fertele f ze ale joculu , dând dovadă da mult elin ș de mica înovațiune in interpredarea rolului. D-șoara L. Popeau a avut o fericita prestație în rolul Chalotte, pe care l-a jucat cu multa convngere și care i-a pus multa .căldura în expunere Dl. P. Pyroni a reușit să scotă in relief rutul ionic al lui Huy, secondau Ju și in mod potrivit partnerii. Dl. Braesky a contribit cu restul ansamblui la succesul deplin al piesei. Publicul a răsplătit cu aplause îndelung repetate. Cl. * * * Cu deosebit succes a fost reprezentată comedia »Ui erou* de Krtțescu. Și cu acest pril juaspeții noștri și-au evidențiat ca doul de buni actor. De lipsă de spațiu vom aduce detalii asupra interpretării da Duminecă seară in numărul viitor. GLASUL BUCOVINEI Pregătiri pentru împărțirea terenurilor petrolifere ale Statului Se știe că ’n conformitate cu dispozițiunile legei minelor, terenurile miniere, proprietatea statului, urmează a fi împărțite societaților petrolifere românești și celor streine cari au adoptat principii naționalizarei. Pentru acest scop ministerul industriei și comerțului a hotărît ca societățile care au dreptul să obțină asemenea perimetri, să înainteze cererile până la 27 Noembrie a. Acest termen a expirat. Direcțiunea generală a minelor a încheiat imediat un proces verbal cu toate cererile ce i-au fost înaintate și cari sunt în număr de 65. Totodată se va întocmi un referat în care se va arăta cari anume societăți îndeplinesc condițiunile cerute de legea minelor pentru acordarea perimetrilor. Acest referat va fi înantat d-lui ministru care îl va trimite consiliului superior al minelor pentru a și da avizul. No. 1704 S’a pus sub tipar și în curând va apare Calmdarul „M Brom“ pe anul 1925 cu un bogat material calendaristic, numeroase articole literare, cronică, etc. Date slabatice relative la unuslriali Din Cluj ai Braad Extragem următoarele imteresante date statistice din studiul publicat de direcția de statistică din ministrul mucii relativ la situaținea uenicilor industriali din centrele industriale Cluj și Brașov. Iată ce aflăm aici: Ucenicii din Cluj Numărul total al ucenicilor din orașul Cluj e de 2208 inși, dintre cari 1973 sunt băieți și 235 fte. Numărul total al întreprinderilor la cari sunt angajați acești ucenici e de 805, ceea ce înseamnă că m.de ucenicii.>r ocupați la o singură întreprindere e pe 3 mși. Media ucenicilor în ind stria metalurgică din Cluj e de 5—6 de fiecare întrețindere, in industria tpogrfica de 3—4, iar în ce privește industria miclor întreprinderi, numărul lor mijlociu e mult mai redus. Elementul românesc Repartizarea ucenicilor după naționaltate dovedește că elementele străine int sp in mare măsură a ele românești. Din toalul da 2208 ucenici, numai 560 sunt români, ceace inseamnă ca elementul românesc se prezintă în proporpa de 25 la sină față de acel de origină stranna. Ucenicii români sunt relativ mai numtroși in industria alimentară și metalurgica, unde sunt 41 la suta. Cu totul reduce numărul busă în industria textla unde sunt numai in număr de 6 la Suta, și in industria textila unde la 100 de ucenici numai unul singur e român. La industria ceramică, a sticlei și a varului nu avan nici un român. Reparrarea ucenicilor din CU j după știința de carte dovedește ca din totalul din 2208 ucenici, 1950 psedă cursul primar romplet (între cari și acei cari au câteva mase secundar.), iar restul dt 268 ucenici au parasit coada înainte de absolvir a ei. Condițiunile de muncă în ce privește conțiunile de muncă precum: contractele, ore de muncă etc., constat m ca tot ucenicii sunt angajați prin contacte scrise. Durata uceniciei este de obceia stipulată pentru mai puțin de 4 ani, numai 81 convențiuni adoptă o durată mai lunga. Numărul orelor prestate de ucenicii din Cluj e de 8 ore pe zi, care e durata n urmată de lucru. Numai in cazuri excepționale se admit ore suplimentare cariar a și nu pot trece mai mult de 10 pe zi. Modul de angajare In mod obișnuit patronii angjează pe ucenici numai în schimbul intrețnerii; numai în 19 la sută cazuri aceștia sunt obigdți în schinbul unui salar ax Report zirea ucenicilor după profesiuni e următoarea: 318 la croitorie, 311 la mecanică, 297 la cizmărie, 232 la tâmplarie, 26 la tipr gratie, 73 la lacatușerie, 63 la fLrârie etc. Ucenicii din Brașov au orașul Brașov numărul ucenicilor industriali de 1096, repatizânduse asupra celor 438 întreprinderi cu media de 3 inși pro întreprindere. Elementul românesc Repartizarea ucenicilor din Brașov după naționalitate dvedește și aici o inferioritate numerica a Romanilor și mai mare decât la Cluj. Din 1096 ucenici, românii sunt in număr de 233, adica 21 la suta. Rstul ucenicilor e alcătuit din ungui, sași și evrei. Numarul restrâns al ucenicilor români se datoreștearacterului închis al corporațiilor conduse de elemente minoritare. Condițiunile de muncă Din totaul ucenicilor 54 la suta nu au absolvit cursul primar, insa toți vcenicii frecventează de prezent cursurile școalei industiile locale. In ce privește natura contractelor de munca, datele culese constată că aproape toate contractele încheiate sunt făcute în forma scrisă. Numărul anilor de ucenicie variază, majoritatea contractelor de muncă au fost încheiate pe o perioadă mai scurtă de 4 ani, restul de 33 la sută întrec această dată. Durata muncii e de 10 ore pe zi, a repaoselor zilnice de 1—2 ore, iar repaosul săptămânal e în total de 36 ore. . Modalitățile de plată în ce privește modalitățile de patâ ale ucenicilor din Brașov ca datele statist ce dovedesc că 81 la sută sunt plătiți în natură, adecă sunt întreținuți pe cheltuiala patronului. Repartizarea ucenicilor după ramurile de specialitate stabilește că cei mai numeroși ucenici industriali sunt în industra metalurgică ș. a 255, urmează indstria pielăriei cu 247 uenini, apoi a îmbrăcămintei 277 ucenici, a lemnului și mobilelor 214 etc. Studiul se încheie cu constatarea că industria din Cluj și Brașov și-a înțeles mai de rostul, decât acea din București, mai ales în ce privește pregătirea viitorilor Salariați calificați. , Școala de arhivari-paleografi Pe lângă arhivele Statului din București a luat ființă o școală de arhvai-paleografi, care a fost inaugurată soLmn Joi, în 27 Naemoie crt., in prezența a lor ministru al Instrucțunii Publice Dr. C. Anghelescu, profesor N. Iorga și a profesorilor școald, a foarte mulți intelectuali, in special istorici și cercetători de arhve, și a unui mare număr de studenți, elevi ai școalei. S’a celebrat mai întâiu un serviciu divin Apoi a vorbit d Moisil, directorul general al Arhvelor, arătând sopul școalei și foloasele ce le va aduce ea atât cercetăorilor în domeniul trecutului cât și intereselor practice ale Statului și particularilor ; încă din 1862, când s’au unit Arhvele Moldovei cu ale Munteniei, s’a emis ideia infinerii unei astfel de șoi Mult regretatul Dimitrie Onciul prevăzuse chiar intr’un proiect de lege, rămas nerealizat, înființarea unei școale de paleografi arhivri pe lângă Direcțiunea gereala a Arhivelor Statului. In zilee noastre această școala a luat ființa mulțumită concursul larg al d-lor miniștri I. C. Bratianu, Dr. C. Anghelescu și Al. Lapedatu. In curând vor mai lua ființa pe lângâ Arhivele Statului, încă două instituțiuni: un mezat de paleografie sigilografe și stampe vechi românești, și un atelier pentru copiarea onamentelor de pe doumente și manuscrise și pentru stilizarea lor în scopul aplicati în artele industriale. D. ministu dr. Q. Anghelescu a răspuns exprimându-și mulumirea pentru activitatea ce se depune in Arhivele ora uui și promițând concurs larg tuturor instituțiunilor de cultura, ce se organizează pe lângă Arhive. Un oas pe suedez, d. Neander, aflat în trecere prin București, a rostit calde cuvinte de laudă și admirație adâncă pentru trecutul romanesc, recunoscând misiunea importanta culturală a țarii noastre în Europa Dell lin oiiilor tea Secția Cernăuți In sala „Armoniei“ s’a ținut în ziua 30 Noembrie crt. Idana.ea genai^la a U C. R. Școvița s’a deschis la cele 11 de către președintele adunarel o. Avo.at Zdhana, care dupa ce face un mic istoric al acestei uniuni, dă cuvâtul d lui Avocat Vantu, secretarul secțiunei, pentru a citi darea de seamă a fostului comitet. Domnia-Sa schițează in câteva cuvinte actiiatea secț unei Cernăuți, explicând felul in care ve hi! comite a ințeles sa lucreze, după ca e d-l Profor Anghel, da raportul casei, care e apa baj de adunare, se dă apoi, cuvenita descărcare comtetului dimision t. Luându se în diocul unei chestiunea alegerei noului comtet, iau parte , doi toetare d mi Bidnei, Vântu, Anghel, Imovici și Zharia, după care, prin aclamații se proclama preșdite al sesiunei dl Colonel Invalid Patruli s D. Se mai proclamă ca Președinți de Onoare» D-nii Coloneii Miron Costin și Grgore Orosar. Se