Glasul Bucovinei, ianuarie 1925 (Anul 8, nr. 1725-1746)
1925-01-14 / nr. 1733
Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Sirad« Domn«a»«Ä Nr, JMt «HUNJUK! Şi Ria»E m ««tautansA după t*rt| şi »« prim«»«: Us #£*&■■, «tpfewfc: Str*d* feomncauMKfl M«. ÄS ftsam iwwwriPi H MUM liinM «0 «wsä %w» cb W% Pomi 4« futfmatfe Bst & JVft»' v s a Qtf. — «i, pnm « \ ^ . -Ajet c° .. .«a M. p« tnMbwi 5* pot^° u —i«i*4; p« n u N hi, p ■«% A' r - «o W. Putini itrAlaitaite p* m m ««•kt p« »*, aa m ki. M fite is m4I«m ffiartitai. %• ptfmt** «mm3 »rüc«!t kcälit« »mumtorna m M bwpoisai. ^”m*M ■.■■■■". ----------------------------- ” Conferinţa dela Paris Conferinţa miniştrilor de finanţe intera este dobândirea victoriei comune, au fost nesfârşit de mari şi aduse fără nici o precupeţire. Numai în teritodul vechiului Regat pagubele Haţi ci se tine zilele acestea la Paris, e»e f !asboi“ » ,est s*aibm“. Prim ,semintel’ pe tara noastră de o importantă de,, Z« " , sebita. După câştigarea bîruînţîi prin uriaşe sforţări şi jertfe comune, când s’a pus la caie distribuirea reparaţiunilor şi despăgubirilor pe cari statele biruite, şi în special Germania, trebuia să ie plătească aliaţilor biruitori, partea ce s’a atribuit României, este aproape derizorie. Este adevărat că România a primit pe urma biruinţii comune cel mai mare câştig teritorial. Şi-a dublat aproape teritoriul şi, făcând abstracţie de teritoriile coloniale în şi-a pierdut viaţa în război şi, se ridică la 300.000 cifră stabilită cu rigurozitate ştiinţifică. Dar şi teritoriile noul reclamă sume foarte mari pe de o parte pentru îndreptarea stricăciunilor de războiul pe de altă parte pentru înfăptuirea, unificării culturale şi economice, căci în această privinţă provinciile eliberate rămăseseră mult înapoi din punct de vedere românesc de cauza diferitelor stăpâniri străine asupritoare. Apreciind toate acestea, noua conferinţă 01^4 a* p,„t, „jrî „r, oi ,■* interaliată de la Paris va trebui să ţină seama afara de europa, cu un stat al atriruitor , . . ...... ... . . în măsură cuvenita de justele pretenţiuni ale României. Vasile Opreanu şi a adăugit un nou teritoriu atât de întins ca România. Sub impresia acestui câştig teritorial, conferinţele interaliate ce s’au ţinut în privinţa distribuirii reparaţiunilor, au căutat să scadă partea cuvenită României Astfel ultima conferinţă ce s’a ţinut în privinţa aceasta la Spaa, a atribuit României numai 1 la sută din totalul despăgubirilor pe cari Germania a fost obligată să le plătească prin tratatul de pace. Modul acesta de a se lăsa impresionați şi de a vedea ai conferinţelor de până acuma, este însă foarte greşit şi cu totul neîntemeiat România nu şi-a adăugit decât teritorii cu rat naţionale româneşti din punct de vedere istoric şi etnic. Nici o palmă de pământ neromânesc nu şi-a Însuşit pe urma războiului, din potrivă teritorii cu populaţie numeroasă românească au rămas încă în afară de graniţele României întregite. Teritoriile ce şi le-a adăogat România, s’au cuvenit in virtutea principiului naţiona şl ai autodeterninârii, un principiu de care s’au bucurat şi s'atece n’au participat la râzboinl cel mare. Deaceia distribuirea despăgubirilor şi reparaţiunilor nu poate sta în oarecare raport cu teritoriile naţionale ce s’au atribuit unui stat, ci numai cu jertfele şi pagubele ce le-a suferit un stat aliat prin participarea sa la războiu şi la dobândirea victoriei comune. Privite din acest punct de vedere fără îndoial că preterţiunie României la distribuirea despâgubilor sunt Indnptăţite pe deplin şi trebue satisfăcute cu totul in altă măsură decât s’a făcut in conferinţele de până acuma. România a Intrat în războiul cel mare cu un elan nesfârşit şi şi-a pus in joc propria existenţă de stat independent. Situaţia ce-a avut-o în războiuri a fost din cele mai grele. Încercuită şi despărţită de aliaţii săi din apus, a fost trădată şi părăsită de singurul ei mare aliat din apropiere. Teritoriul, aproape de două treimi, i-a fost cotropit de inamic care l-a secătuit într’un chp sistematic şi neîndurător, iar partea rămasă bera a fost pustiită de propriul ei aliat bolşevizat. Jertfele ce le-a adus România, şi în vieţi de oameni şi în bogâţii, pentru înfrângerea inamicului comun . ----------------------•»••---------------------- Constatări cu prusul arestării lui Rădici Odată cu arestarea lui Rădici la Zagreb s-au descoperit cu această ocazie o mulţime de documente, cari dovedesc legăturile acestui ţărănist cu internaţionala Illa, cu organizaţiile revoluţionare din Macedonia şi cu „ebrediştii“ maghiari. Descoperirile de la Zagreb interesează de aproape şi România, întrucât Rădici a întreţinut legături cu unii politiciani de la noi sub auspiciile Internaţionalei a III-a. Mai departe la fel ca şi în Iugoslavia agenţii unguri au uneltit şi uneltesc pe pământ românesc contra statului. Aşa zisul partid maghiar după declaraţiile recente făcute de d. Tătărăscu la Cluj , a încheiat o înţelegere secretă cu comuniştii, urmărind deslănţuirea revoluţiei în România. Acest plan avea să fie adus la realizare cu ajutorul unor oameni politici de soiul lui Rădici. Ţărăniştii români Lupuşi Madgearu l-au vizitat pe Rădici la Zagreb, luând parte cu acesta la diferite întruniri publice şi consfătuiri secrete. Când au aflat însă despre arestarea fratelui lor de cruce Rădici, ei au căutat să dea alt înţeles acestei vizite. De fapt ţărăniştii Lupu şi Madgearu dacă au mers la Zagreb, nu s’au interesat numai de politica revoluţionară a lui Rădici, ci s’au solidarizat cu această politică la întrunirea din Zagreb în următoarele puncte: 1) Că vor duce aceeaşi luptă în România, pe care ţărăniştii croaţi o vor desfăşura în Iugoslavia; 2) Că vor avea aceiaşi atitudine faţă de dinastia română, pe care Rădici o va avea faţă de cea sârbă şi 3) Că vor lupta pentru înlăturarea formei actuale de guvernământ şi pentru întronarea Republicei. Textul declaraţiunilor făcute de d-rul Lupu în întrunirea dela Zagreb parte a fost publicat în ziarul oficios croat, iar parte a fost comunicat guvernului român de către legaţiunea din Belgrad. Cu ocaziunea arestării lui Rădici s’a mai stabilit că legăturile pe cari ţărăniştii croaţi le-au întreţinut cu sovietele ruse prin Rădici, sunt perfect asemănătoare cu legăturile stabilite în sarcina d-rului Lupu. In ziua de 7 iunie 1924 Rădici a primit o telegramă de la Moscova, aproape identică cu aceea a lui Smirnov, primită de d-rul Lupu înainte de 2 luni. Prin urmare şi ţărăniştii din România ca şi cei din Iugoslavia au lucrat sub auspiciile şi la ordinul „fraţilor“ de la Moscova împotriva intereselor naţionale. 0 dasminţîra D. Incuieţ pleacă în străinătate în interes personal Bucureşti, 12 (Rador). — „Viitorul“ desminte categoric ştirea că d. Incuieţ pleacă la Paris pentru reluarea negocierilor cu sovietele. Un comunicat al ministerului de externe afirmă că d. Incuieţ pleacă în străinătate în interes personal fără misiune. Teatrul Naţional După ciclul frumos de reprezentaţii date de Teatrul Naţional din Chişinău urmează in 16 Ianuarie a. c. concertul maeştrilor Alexandra Pârraru şi B Vrobie cu. In zilele de 17, 18 şi 19 Ianuarie a. c. se vor da 4 reprezentaţii de o echpă a Teatrului Naţional din Bucureşti, sub conducerea marelui maestru B Bufiruky. Se vor reprezenta interesantele piese Candida de Bernard Shaw. Domnişoara Iulia, de August Strindberg Ce ştie satul de V. Ai Jean. Autorul piesei din urmă, dl Ya’jean, director general al teatrelor, ne va cinsti cu prezenţi sa şi va ţine două conferinţe, una despre Bernard Shaw şi alta despre arta dramatică, înainte de începerea spectacolelor de Sâmbătă seara şi de Duminecă la matineu. In 27 Ianuarie a c. va sosi măestrul Petre Sturza, cu compania sa, pentru şase reprezentaţii date la Cernăuţi în timpul de la 27 Ianuarie— 7 Februarie. Această companie va face un turneu prin Bucovina cu ale şase reprezentaţii şi anume 2 la Câmpulung, în 2 şi 3 Februarie, 2 la Sureave în 4 şi 5 Februarie şi 2 la Rădăuţi în 6 şi 7 Febuarie. In acest turneu compania va sta sub protecţiunea Direcţiunii Teatrului Naţional din Cernăuți. Cronică muzicală Concertul simfonic de Duminică 11 c., ne-a dat sub rutinata baghetă a d-lui căpitan R Mitlea, profesor al Conservatorului nostru, unul din cele mai izbutite concerte simfonice din cursul seziunii. Programa variat şi ingenios alcătuită cadru de data aceasta la perfecţie cu facultăţile orchestrei filarmonice. Pastorala lui Beethoven, cele două poeme simfonice de Borodin şi Glinka, şi Dansul macabru din St. Saens i s’au înfăţişat într’o interpretare vrednică de reputaţia melomanului nostru oraş şi vrednică de prestigiul celui ce ocupă o catedră la Conservatorul Cernăuțean.---------------------«o • «,---------------------- Conferinţa de la Paris Paris, 12 (Rador).— Miniştrii de finanţe au ajuns după amiază principiul de acord asupra diferitelor chestiuni din program. Paris, 12 (Rador).— Experţii puterilor mici, anume România, Serbia şi Cehoslovacia, au prezentat dimineaţa comitetului experţilor anumite observaţiuni vizând în special restituirile bunurilor ridicate şi participarea la plăţile altor puteri foste inamice decât Germania. Reprezentantul României a cerut în special ridicarea cotei de 1 la sută. Reprezentantul României a protestat contra anumitor concluziuni cuprinse în raportul experţilor. Chestiunile în legătură cu redactarea raportului definitiv al experţilor au fost rezolvate spre satisfacţia tuturor. După amiază comitetul experţilor a redactat raportul care va fi prezentat mâne spre aprobarea miniştrilor de finanţe. Pagubele de războiu ale Statelor Unite vor fi acoperite prin procentul de două şi un sfert la sută din anuităţile Dawes. Procentul suplimentar va fi realizat prin reducerea părţii unor puteri care beneficiază de prioritate. Deasemenea procentul Franţei de 52 la sută va fi redus pentru următorii doi ani la 50.80 la sută. Astfel Franța va încasa prima anuitate Dawes în suma de 392 milioane mărci.