Glasul Bucovinei, octombrie 1930 (Anul 13, nr. 3335-3360)

1930-10-01 / nr. 3335

Pag. 2 CLASUL BUCOVINEI No. 3335 Lujeni: Leonti Orleţchi a lui Dumitru, Pe­tre Iuriciuc şi Irec Seidner. Şipenii: Vasile Paneiuc, George Ariciuc a lui Vasile, Vasile Ariciu alui Vasile, Doroftei Spaiuc alui Vasile, Nicolai Spaiuc alui Vasile, Ivan Spaiuc alui Vasile. Sadagura: Dr. Salo Granicer, Salo Roli, Isak Beutel, Dr. Bruckenthal, Benjamin Brettner. Rohozna: Kost Maidanski şi Ivan Volo­­sivschi. Şerăuţi de jos: Director Rusnac, Ivan Bse­­har şi Vasile Iurcovschi. Şubraneţ: învăţător Michi­ela, Ivan Osta­­rhciuc, Plonisă Mustaţa, Georgi Mustaţa şi Pe­tru Iordachi. Mamzieştii houii: Georgi Stolarciuc a lui Grigorie, Uhrenciuc N., Dumitru Baraniuc alui Alex., Mihai Ciuco alui Ion, Vasile Petraşciuc alui Lazar, Dumitru Havreşciuc şi Vasile Pan­­ciuc alui Maftei. Şerăuţi de Sus: Vasile Onufreiciuc şi Frunciuc. Verbăuţi: Marion Padura. Rarancea: Director Toacă, Bolan­­ Fedoriac, proprietar şi Isidor Metsch, proprietar. Prevorochie: părintele Axenti Niţan. La orele 11 dim. d. I. Nistor, intră în sala arhiplină, fiind întâmpinat cu entusiaste urale şi strigăte de „trăiască“. Cuvântarea d-lui Ion I. Nistor D-l I. Nistor, declară deschisă şedinţa co­mitetului judeţean P. N. L. din Cernăuţi, stă­ruind asupra scopului pentru care s’a întrunit astăzi. Apoi d-sa a făcut o expunere a situa­ţiei politice din ţară dela suirea pe Tronul Ro­mâniei întregite a M. S. Regelui Carol al II-lea, (la auzul numelui M. Sale, sala se ridică în pi­cioare şi ovaţionează îndelung pe Suveran), a­­rătând că P. N. L este împreună cu poporul român strâns unit în jurul dinastiei şi al M. S. Regelui, căruia îi urează o domnie îndelungată şi glorioasă. • Prin suirea pe Tron a M. S. Regelui Ca­rol al II-lea, începe în statul român o epocă nouă. Din nefericire pentru ţară guvernul na­­ţional-ţârănist nefiind la înălţimea chemării sale, partidul naţional-liberal, nu conteneşte lupta con­tra acestui guvern, care a înşelat aşteptările pe care le au pus cetăţenii în el. Din cauza incapaci­tăţii guvernanţilor de astăzi, ţara este cuprinsă de profundă nemulţumire, de la un capăt la al­tul. Ţăranii gem sub biruri şi datorii, negustorii şi industriaşii, funcţionarii publici, avocaţii şi medicii sunt cuprinşi cu toţii de vârtejul acelo­­raş greutăţi insurmontabile. De aceea toţi cer schimbarea guvernului. In timpul verii se lansase ideia unui gu­vern de personalitâţi, alcătuit din oameni cari nu fac parte din partidele politice, dându-se pri­lej de mari discuţii. In cele din urmă însă s’au convins şi susţinătorii acestei idei că un ase­menea guvern nu poate cârmui cu folos eficace o ţară. Apoi s’a pus pe tapet ideia unui gu­vern de colaborare, alcătuit din reprezentanţi ai tuturor partidelor. E bună această colaborare? a întrebat d. I. Nistor. Sala întreagă a răspuns că nu. De aceea şi P. N. L., care a combătut tot timpul guvernul de astăzi, nu poate să se asocieze cu naţional-ţărăniştii, luînd în spinare păcatele acestora. P. N. L. este încredinţat că ţara nu va fi scoasă din greul împas în care se găseşte, der către un guvern de colaborare. De aceea P. N. L., care are oameni cu pricepere şi experienţă, stăpâniţi numai de dragostea de ţară şi de gândul de a consolida Statul, n’are nevoe de colaborarea nimănui, ci vrea să facă­­un guvern d­e puterile sale proprii. Continuând, id. I. Nistor a stăruit asupra disciplinei şi ar­moniei din sânul P. N. L., care este strâns u­­­­nit în jurul d­lui Vintilă Brătianu. Apoi dl I. Nistor a arătat cum comitetul central P. N. L. s’a întrunit de 2 ori la Bucu­reşti, hotârînd să revizuiască şi să complecteze programul partidului pentru înlăturarea nevoilor mari cari apasă asupra ţârii. Noul program P.­­ N. L. va fi cetit de dl Cândea, pentru ca mem­­­­brii comitetului să ia cunoştinţa de ei şi să­­ arate ce ar mai fi de adaos. Dl senator R. Cândea a relevat cum la­­ congresul care a avut loc în luna Maiu a. c. la I Bucureşti, P. N. L. şi-a schimbat programul ca să fie în curent cu nevoile ţării. Cu proectul­­manifest, care cuprinde programul de guvernă­mânt al partidului şi care a fost aprobat de co­mitetele judeţene din Rădăuţi, Storojineţ, Su­ceava şi Câmpulung, P. N. L. se prezintă îna­intea M. S. Regelui şi a poporului, arătând ce măsuri este gata să ia pentru salvarea statului. Apoi dl Cândea citeşte cele 18 puncte din progra­­mul-manifest, dând la fiecare punct explicaţii şi lă­muriri detailate. Dl decan şi fost deputat Mar- I­meliuc a cerut ca punctul 2 al programului să­­ fie complectat cu propunerea făcută de dl Cân­­i­dea privitoare la urmărirea cămătarilor clandes­tini. Dl avocat şi fost deputat Marcu a tălmă­cit în limba ucraineană ceea ce a spus dl Cân­dea despre programul-manifest P. N. L. La discuţie au luat parte d-nii Dulgheriu, gospodarul Tinciuc din Cozmeni, proprietarul Fedoreac, căpitan Florea şi Sf. S. păr. Isar. Pus la vot, programul-manifest P. N. L. este primit cu mare entusiasm. Dl avocat G. Vântu a dat sfaturi gospo­darilor să se înscrie în listele electorale pentru Camerile agricole, alegerile având loc în ziua de 25 octombrie a. c. Dl director Cozarişciuc a dat aceleaşi sfaturi în limba ucraineană. Nemai anunţându-se nimeni la cuvânt dl­­. Nistor declară închisă şedinţa comitetului ju­deţean. Transmite d-lui Vintila Brâtianu salutul adunării şi aduce VI. S. Regelui Carol al H-Iea omagii călduroase de credinţă, dragoste şi de­votament. Sala întreagă se ridică în picioare şi ovaţionează frenetic pe M. S. Regele. ---------------------• • •­­--------------------­ S’a pierdut un consilier cu trăsură cu tot Zilele trecute Consilierul comunal... pro­vizoriu Peter Tress a plecat cu o trăsură a primăriei şi până a doua zi dus a fost. Nu se ştie în ce cârciumă poposeşte edilul oraşu­lui, dar lumea era mai ales îngrijită de tră­sura, caii şi vizitiul primăriei. De Tress în fine nu ar fi fost pagubă aşa de mare, căci zidari şi mai buni şi mai inteligenţi decât Tress găseşti în Cernăuţi destul de mulţi. Dar numai trăsura şi caii primăriei costă peste o sută de mii de tei. Ar trebui ca se­cretariatul general de la Directoratul ministerial local să intervie energic, căci este un adevărat scandal ce se face cu abuzul cu trăsurile pri­măriei. Fiecare consilier, mai mult sau mai puţin în stare de a-şi iscăli numele, ţine să se plimbe în trăsură. Trăsura aşteaptă uneori în faţa unor crâşmuliţe până pe la 4 după miezul nopţii, vizitiul şi caii rămân flămânzi, pe cănd edilii îşi „petrec"1. înţelegem că d. Kolin Sanc­­zuk n’are autoritatea, morală de a interveni; dar oare directoratul local poate tolera, impa­sibil, orice scandal edilitar? La şcoala comer­ ■ ciala „Progresul" str. Popovici Logothetti 12 reîncep la 1 Octombrie a. c. cursurile de dactilografie. Sala de dactilografie este complect reno­vata și înzestrată cu cele mai bune și moderne masine de scris. Glisirile te unt Cursurile sunt conduse de o profesoară, specialistă exelentă, astfel că oricine poate fi in­trodus şi perfecţionat în dactilografie pentru o taxă minimala._________________________9866 S familiifl bune de zarzavaturi, furajere, flori, Plîtiili, ierburi, trandafiri şi pomişori fruc- Smirti­ V tiferi altoiţi de tot felul, ieftin, se află la „Horticola" M. A. Mitrofanovici, Jucica Veche şi Cernăuţi, str. Romană 8. 9824 Răspuns unui sui generis valorificator de artă R. S. este autorul anonim al unui model de estetica aplicată, privitor la bustul lui Emi­­nescu, apărut în „Cuvântul Ţărănimii“ din 25 Sept. a. c. 1. Solida lipsă de înţelegere o sprijină pe avizul „mai multor artişti de aici“, a informa­ţiilor publicistice, şi persoanelor competente. 2. Sprijinit pe astfel de autorităţi (?) as­cunse B. S. afirmă că alegerea machetei a fost nefericită. 3. Criteriile de valorificare negativă a bus­tului constau din premisele: figura scorburoasă, mustăţi stufoase, haină de lemn cioplită ă la grecque, pentru a trage încheerea conclusivă tip de barbar fără pic de efect estetic. 4. B. S. este de părere că pentru a evita efectul oribil ce­ ar dăuna sănătăţii copiilor prim­blaţi de doici prin faţa statuei, ar fi fost bine ca în juriu să fie un sculptor iniţiat, sau un învăţat în istoria artelor. Câteva lămuriri*) la cele patru puncte car­dinale R. S.-iciene. 1. Din câte ştim, informaţii nefavorabile de ziar, n’au fost decât două articole din „Allge­meine Zeitung* (combătute în acelaş ziar). Unul publicat de faimosul sculptor de circumstanţă pe care îl ştiam toţi până acum numai pictorul ta­bloului igrasios, reprezentând o mare figură vo­­evodală. Al doilea articol este un ecou al celui din­tâi. La aceste informaţii, ce nu contează, se vor fi adăugat poate avizul unui sculptor (iniţiat) jin­­duitor după comanda bustului şi care are nu­mai o lucrare bună şi aceea o... mască mor­tuară. Interesaţii nu pot constitui niciodată o cri­tică obiectivă pe care să se fundeze . S. 2. Dacă alegerea machetei a fost neferi­cită, l-aş ruga pe B. S. să-mi indice care din­tre machetele expuse îi satisfăceau gustul estetic ? Machetele mici cu indicaţii de poziţie şi cu aproximaţii de asemănare, nu constituiau certi­tudinea că lucrarea mărită ar fi fost şi perfectă. Hazard. Avem un exemplu. Sculptorul Schmidt- Faur, a expus două lucrări mici. A fost cel mai scandalizat că n’a primit lucrarea. Suntem feri­ciţi de refuz, fiindcă acelaş sculptor, în urma mai multor concursuri, a obţinut să ridice la Iaşi, lângă Universitate, un Eminescu detestabil din toate punctele de vedere. (Vom avea altă dată ocazia, poate, să analizăm această statue). Două machete mari, aproape terminate, sin­gurele puteau fi luate deci în seamă. Cea a lui Hette şi Dimitriu­ Bârlad. Cea mai uşor perfec­­tivistă a fost cea a lui Hette. Zilele trecute am văzut la Iaşi pe Emi­nescu lui Hette. Lucrarea, aşa cum a fost dusă mai departe, ne a încredinţat că alegerea n’a fost fericită, ci foarte fericită. 3. Ce înţelege B. S. prin scorburos ? Teh­nica prin care sculptorul nu iustrueşte cum se lustruia pe vremuri marmora de Păros ? Mar­mora graţioasă a fost înlocuită de moderni prin preferinţa granitului masiv. Bronzul imită astăzi porozitatea pietrei cu molecule mari. Ne pare rău că această inovaţie tehnică nu se datoreşte lui Hette. Din nefericire a fost inaugurată de Al. Rodin. A trecut cu mai multă îndrăzneală la Bourdelle, autorul cunoscutei statui a lui Her­­cule ce se găseşte la Paris, Bruxelles, Bucu­reşti, Londra, etc. A adoptat-o la noi sculptorul Han în mai avansată măsură decât Hette. După B. S. toţi artiştii menţionaţi mai sus, ar fi scorburoşi şi deci lipsiţi de valoare. Ră­mână B. S. cu această convingere ! Stufozitatea musteţilor este de haz. Con­­stitue aceasta un element neestetic, chiar dacă ar fi stufozitate ? Ce s’ar face bunăoară Nietsche ? Ce s’ar putea spune de-o barbă nepotrivita și nepeptănată ? Eminescu lui Hette barbar? Această im­presie ar putea să fie efectul patologic a unei dioptii falsificante, aşa precum turba falsifică bu­nătatea sufletului omenesc. Lucrarea lui Hette e un Eminescu „cum mai bine i se şade*, grandios, „cu privirea 1 Pentru informaţii complimentare a se vedea „Ju­nimea Literară No. 5—8 1930.

Next