Glasul Bucovinei, noiembrie 1930 (Anul 13, nr. 3361-3384)

1930-11-01 / nr. 3361

Cernăuţi, Sâmbătă 1 Noem­brie 1930 NUIWăf PCHtfll fâ?9lli Anul XIII. No. 3361 ..sirtN NAŢIONAL ROMA M8I&C = = «PARE ZILNIC =sssae Vieaar*!!«, Tdlefori Nr. feft Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada lancu Flondor Nr. £1 ANUNŢURI Şl RECLAMA *e ©g$a£eMă după tarif şi ae primeae ie «dnd» tâ&sS*: Strada lancu Fionder Nte. 33 Fsatei kzm&Ji 8a interiore! ziarului nsnA teta at 38% ' ,„.t p«r. 81 flBUHmnSNTl (3$/ K l* 900 Vai» pe V» au 30Q lei, pe Unul «fetei MMM 300 Ui, pe V* au 160 80 H/L SNaeai asanăm! de Duminică, pa ua au 120 m., * *4 «5­­9 fel, p* teci luci 33 iei. Pentru Cernăuți ziarul trimi) NMB pft* carter, M 65 lunar. Pentru străinătate pe un «f 1200 lei, pa­n, an 700 lei. SHăfite s» fac fa todlu­l ziarului. 3« primesc numai articole iscălite,­ Mausserissl* *- m se înapoiază. de iK^ati In Camlafli SS3GBABB Ţara şi norodul sunt cu partidul naţional-liberal Cine a fost în ziua de Sf. Dumitru la Cernăuţi şi a luat parte la marea a­­dunare, convocată de partidul naţional­­liberal din Bucovina, s’a putut încredinţa de două lucruri. Mai întâiu că aşa cum a fost guvernată România întregită cei doi ani din urmă, nu mai merge. Şi apoi că din nevoile şi suferinţele, în care se găseşte Ţara de pe urma acestei neso­cotite guvernări nu poate s’o scape ni­meni, afară de partidul naţional-liberal. Initr’adevăr, pe când preşedintele or­ganizaţiilor naţional-liberale din Buco­vina, d-l Ion I. Nistor, chemase la sfat numai pe membrii partidului din Buco­vina, am văzut năvălind spre sala de întrunire lume multă şi felurită, oameni cari până acum au făcut altă politică sau n’au făcut încă nici una, toţi necă­jiţii şi obici­eii guvernării sălbatece a na­­ţional-ţărăniştilor. Se îngrămădia lumea în sala de întrunire, se îngrămădia pe coridoarele casei, în care se găseşte sala, se îngrămădia pe străzile din ju­rul sălii, numai ca să poată prinde un cuvânt de isbăvire din gura reprezen­tanţilor partidului, care a creat România de astăzi şi care a scăpat România de eri din atâtea nevoi şi primejdii. Miile de oameni, adunaţi în ziua de Sf. Dumitru la Cernăuţi, au răspuns cu glas tare d-lui I. G. Duca că s’au să­turat de guvernarea naţional-ţărănistă, că nu văd altă scăpare a Ţării decât venirea la cârmă a partidului naţional­­liberal de sub conducerea d lui Vintila Brâtianu şi că sunt gata de lupta pen­tru a goni cu un das mai de­vreme gu­vernul de cârpitură a d-lui Mironeanu. Cu drept cuvânt d-nii I. Nistor şi D. Marmeliuc au spus în cuvântările lor, că lumea înşelată şi sărăcită de naţional­­ţărănişti se adună sub steagurile parti­dului naţional-liberal, spre a-şi oţeli su­fletele în răbdare până la c­osul isbăvi­­rii, care nu este departe. Nevoile, sărăcia, birurile şi carnetele au adus populaţia Ţării şi mai ales ţă­rănimea, la mare strâmtoare. Fel de fel de oameni fără căpătâi îmblă prin mul­ţime, aţiţând lumea la lucruri nesocotite. Ca şi în adunarea din Cernăuţi noi sfătuim pe toţi să aibă răbdare şi să se încreadă în cuvântul partidului naţional-liberal. Programul cel nou al partidului, care a avut grijă îndeosebi de nevoile păturii ţărăneşti, aduce desli­nare tuturor griji­lor, care frământă sufletul ţărănimii. Spri­jinind partidul naţional-liberal de sub conducerea d-lui Vintilă Brătianu, ţără­nimea bucovineană îşi dă sieşi însăşi cel mai mare ajutor. Venind la cârma ţării şi cu ajutorul ei, el va şti să înlăture, cu pricepere şi cu chibzuinţă, toate relele, de care su­fere astă­zi întreaga populaţie a României şi va aduce iarăşi rânduială, linişte şi spor la muncă în satele şi oraşele, în care acum domneşte jale şi sărăcie. Slujbaşii statului fă o leafă până astăzi Greu e gospodarului la sate, pe care-i ju­­poae omul stăpânirii, perceptorul, dar greu e şi slujbaşului ţârii, pentru că ţara nu-l plăteşte. Ţăranul măcar are cartofi şi mămăligă, pâne şi ouă, câteva gobăi şi lapte, dar slujbaşul moare de foame dacă nu capătă leafa sa. Şi iată, azi e în 31 a lunei şi nici învăţătorii la sate, nici slujbaşii de la oraş încă nu au primit leafa. Sunt unii slujbaşi cari nu au căpătat leafa de 4—5 luni. Aşa merge într’una, de când la putere sunt naţional-ţăraniştii. De-ar da D-zeu să le piară şi urma, că nu mai poate răbda nimeni. Primejdia lipsei de lucru Una din pacostele grele, adusă pe­­ capul ţării de guvernul naţional-ţărănist, e lipsa de lucru, care creşte pe zi ce trece. Naţ,-ţărăniştii de când au venit la putere au cumpărat cu bani grei orice fel de marfă din străinătate, numai, cum spuneau ei, să nu sprijine industria libe­rală. Urmarea a fost că zeci de m­ii de munci­tori au trebuit să fie daţi afară de pe la fabrici şi întreprinderi, din lipsă de lucru, în timp ce banii româneşti au trecut graniţa în străinătate. In chipul acesta avem azi în ţară peste 300 mii de oameni fără lucru, cari mai ales a­­cum în preajma iernii sunt muritori de foame. In schimbul lor, avem însă în ţară zeci de mii de străini, din Austria, Polonia, Germania, ş. a. m. d., cari lucrează prin fabricele din ţară, pe când cetăţenii acestei ţări mor de foame. Stă­pânirea n’a luat nici o măsură pentru a opri puhoiul de străini ce ne tot vin pe cap, ci dim­potrivă i-a încurajat. Recunoştiinţa acestor străini e, că fac spio­naj pentru Soviete, împotriva statului român, care îi găzduieşte, chiar în paguba cetăţenilor proprii. Dar stăpânirea s’a slujit de aceşti stră­ini în alegeri, dându-le cărţi de alegători falsi­­ficate, cu cari aceştia i-a votat, aşa că naţa­­ţărăniştilor nu le dă mâna să-i dea afară. Anarhia naţional-ţărănistă la sate Isprava sângeroasă şi sălbatică a deputatului Chirilă Deputatul naţional-ţărănist Chirilă umple de sânge pe un funcţionar care-şi împli­neşte datoria Am vorbit la timp despre sălbătăcia per­ceptorului Dumitru Chirilă din Tereblecea, care i-a chemat pe gospodarii Vasile Tcaci şi Io­sif Ţigară la percepţie şi apoi, împreună cu un oarecare Ştefan Patraş, i-a bătut până la sânge. Gospodarii umpluţi de sânge de fratele deputatului Chirilă făcând plângere împotriva perceptorului Dumitru Chirilă, în ziua de 23 octombrie a. c., controlorul fiscal Zaharia din Siret a sosit la percepţia din Tereblecea ca să facă cercetări. Controlorul chemăndu i la percepţie ca să audă din gura lor cum s’a pe­trecut cazul, sătenii Vasile Tcaci şi Iosif Ţi­gară au răspuns că nu pot veni la percepţie, deoarece li-i frică să nu fie iarăşi bătuţi de perceptorul Chirilă. D-i controlor Zaharia voind neapărat să termine In acea zi ancheta cu care fusese însărcinat, i a chemat pe re­clamanţi la Primărie, unde cei doi săteni ve­niră cu mare teamă şi cu multă greutate. După ce i-a ascultat, funcţionarul a încheiat proce­sul verbal cuvenit. Spre seară, când controlorul Zaharia ter­minase cercetările şi se pregătea să plece la Si­ret, a sosit cu un automobil la Primăria Te­­rebiecea şi deputatul Pintilel Chirilă, fratele perceptorului. Intrând în Primărie, deputa­tul naţional-ţărănist Chirilă fără nici o pricină a tăbărât cu o furie nestăpânită asupra controlorului Zaharia şi i-a luat la bătaie, lovîndu-l cu atâta sălbâticie şi cruzime de fiară, încât controlorul Za­haria plin de sânge a căzut în nesimţire. Când a văzut că controlorul fiscal zace la pământ scăldat în sânge, deputatul naţional ţărănist Chirilă, mulţumit cu is­prava sa, s-a urcat în automobil şi a plecat. Iată cum îşi bate joc de legi şi primej­­dueşte ordinea deputatul naţional-ţărănist Chi­rilă, care cu o cruzime şi sălbăticie fără sa­­măn îl umple de sânge şi îl culcă la pământ pe un funcţionar al statului, ce se găseşte în îndeplinirea datoriei, lată cum acest deputat naţional-ţărănist propovădueşte anarhia şi bol­şevismul. Legile ţării şi ordinea fiind primejduite de deputaţii naţional-ţărănişti, aşteptăm ca aceşti deputaţi să fie traşi la răspundere de păzitorii ordinei statului. Nenorocire de cale ferată în Franţa Trenul expres Geneva­l Bordeaux a deraiat Miercuri, 29 Oct., înainte de staţia Perigneux. Sunt 4 morţi şi mai mulţi răniţi, dintre cari 6 în stare foarte gravă. In tren se aflau 210 ro­mâni emigranţi, dintre cari a fost numai unul singur uşor rănit.

Next