Glasul Bucovinei, decembrie 1930 (Anul 13, nr. 3385-3405)
1930-12-02 / nr. 3385
Pag. 2 Alegeri de rector al unversităţii Sâmbăta, 29 Noembrie 1930, colegiul profesorilor universitari, s’a întrunit în sala de şedinţă pentru alegerea de rector. Candidaţii cari au obţinut numărul cel mai mare de voturi, sunt domnii profesori Alexandru leşan, Nicolae Costeanu şi Constantin Isopescu-Grecul. Din grupul acesta de trei, urmează unul să fie confirmat ca rector de către d-l ministru al instrucţiunii publice. ■ GLASUL BUCOVINEI Comemorarea unirii Bucovinei la Radio din Bucureşti Dl profesor Ion I. Nistor a comemorat Vineri, 28 Noembrie, orele 7 seara la Radio din Bucureşti, aniversarea de 12 ani de la unirea Bucovinei. Cuvântarea d-lui Nistor, rostită la Radio am publicat o în întregime în numărul nostru trecut. Critiaiul atic Apollo Kiitut deschiderea irevocabil Mărfi, 2 Dec. a. c. Mărfi, 2. Dec. a. c. Două inimi într’un vals Marele film german de operetă de ROBERT STOLZ In rolurile principale: Willy Forst, Paul Morgan şi Irene Eisinger „Klangfam" Berlin Aparatul sonor 10.043 cu filmul german sonor și vorbitor Conferinţele societăţii meseriaşilor români din Cernăuţi Expunerea d-lui Dr. Aurel Morariu despre Asigurările sociale Duminică, în 30 Noembrie a. c., societatea meseriaşilor români din Cernăuţi şi-a reînceput seria de conferinţe pe care le aranjează în sala societăţii „Armonia“, din palatul naţional. A vorbit d. Dr. Aurel Morariu despre: Asigurările sociale. Expunerea substanţială şi documentată a d-lui Dr. Aurel Morariu, a fost ţinută într’un cadru cât se poate de popular, încât toată lumea prezentă a putut s’o urmărească cu folos. D-l Dr. A. Morariu a arătat în partea introductivă a conferinţei cum toate organizaţiunile omeneşti au la bază principiul de asociere şi de solidaritate. Societatea omenească, organizată sub diferitele ei aspecte, manifestă tendinţa de a-l ajuta pe om, de a l degaja de griji, de a-i pune la adăpost de orice primejdii etc... La rândul său omul, alcătuitor el însuşi al organizaţiunilor sale (familie, comună, stat etc...) este dator să le cultive şi să le sprijine. Fiecare dintre noi, zice conferenţiarul, se naşte debitorul societăţii în mijlocul căreia trăim. Ideia aceasta socială şi de solidaritate se manifestă în diferite forme şi feluri. In cadrul acestor diverse forme apare şi problema asigurărilor în general şi în special a celor sociale. Conferenţiarul face istoricul instituţiei asigurărilor, arătând cum ea a evoluat paralel cu desvoltarea sistemului economic capitalist; insistă cu interesante amănunte asupra desfăşurării problemei asigurărilor sociale şi a legiuirilor lor în Anglia, Germania, Austria, Italia, Franţa, Rusia şi România. Ajunge apoi la situaţiunea din ţara noastră şi la cea specială a Bucovinei, relevând că dacă s’a făcut ceva pentru oraşe, pentru populaţia rurală nu s’a făcut nimic din acest punct de vedere. Dar şi în oraşele noastre, mai ales în cele din Bucovina, elementele muncitoare româneşti şi cele naţionale n’au un scut efectiv în organizaţiunile de asigurări sociale existente. Dovadă că lumea se vede necesitată să apeleze la organizaţiuni de acest fel creiate din iniţiativa particulară. Conferenţiarul arată apoi cum sunt trataţi muncitorii asiguraţi în pretinsele organizaţiuni de asigurări sociale exploatate de socialişti şi ce se face acolo cu marile sume de bani adunate de la cei asiguraţi. Cu date elocvente şi referindu-se la fapte recent petrecute, conferenţiarul dovedeşte insuficienţa, mai ales pentru România acestor înjghebări. Şi atunci noi ce facem, întreabă conferenţiarul ? Ne mulţumim cu aceste constatări, cu teoria, cu contemplări ? Nu ! Noi ne organizăm cu mijloacele noastre. Cooperativa ,Meseriaşul Român, din Cernăuţi, a îmbrăţişat această problemă încă de acu doi ani în urmă. Avem, zice d-l Dr. Aurel Morariu, o secţie de asigurări sociale, organizată de această cooperativă şi care oferă oricui putinţa de a se asigura pentru caz de boală, de lipsă de lucru, de accidente urmate de invaliditate şi pentru caz de moarte în familie. D-l Dr. A. Morariu, dă cetire unei serii de dispoziţii din regulamentul acestei secţii de asigurări sociale, asupra cărora vom reveni pe larg în ziarul nostru. Regulamentul acesta a fost împărţit în timpul conferinţei tuturor celor de faţă. Sfârşind, conferenţiarul arată că secţiunea de asigurări a cooperativei „Meseriaşul Român“ e în plină funcţiune, că ea dispune astăzi deja de un fond de rezervă special de 800.000 (opt sute mii) lei şi că, orice s’ar întâmpla şi oricât de indiferentă ar fi lumea noastră, conducătorii acestei adevărat sociale instituţii sunt hotărâţi să meargă înainte. Conferinţa d-lui Dr. A. Morariu a fost ascultata cu deosebit interes și răsplătită de cei prezenți cu mari aplauze. -----------------------• • • •---------------------- Junimea Literară Comitetul de redacţie al „Junimei Literare“ este convocat în şedinţă pentru Sâmbătă, 6 Decemvrie orele 17 la sediul redacţiei, str. I. Flondor 16. La această şedinţă sunt invitaţi toţi colaboratorii revistei, şi rugaţi sa vină cu contribuţiile lor, revista urmând să apară de Crăciun. Înştiinţare. — Firmele Mott & Fils S. A. pentru Champagne şi vinuri şi P. C. R. Soc. An. pentru vinuri, rom, lichioruri şi Cognacuri sub marca „Naviile”, aduc la cunoştiinţă că ambele firme au încredinţat reprezentanţele lor pentru Bucovina d-lui Iacob Herman, Cernăuți, strada Cuza Vodă 7 a, telefon No. 616. 10.035 No. 3385 Decanul C. Rădulescu huiduit la adunarea avocaţilor Dl C. Rădulescu fuge din adunarea generală a avocaţilor. — Un aspru rechizitoriu actualului consiliu. — Justiţia grav primejduită prin măsurile guvernului. Sâmbătă, 29 Noembrie a. c., s’a continuat la Palatul Justiţiei din Cernăuţi adunarea generală a Biroului avocaţilor din Bucovina, începută în ziua de 22 Noembrie. La această a doua întrunire a participat un număr şi mai mare de avocaţi, veniţi pentru a da vot de blam decanului baroului, dl C. Rădulescu, pentru incapacitate şi lipsă de încredere. Scandalul Dl Rădulescu care simţise ce-l aşteaptă, a venit în adunare la orele 5 jum., anunţând pe scurt că, trebuind să plece la Bucureşti, din această cauză închide adunarea. La aceste cuvinte s-a născut un enorm scandal: adunarea a protestat vehement contra acestei ilegalităţi, prin care decanul incapabil vrea să scape de răspundere. S’a născut un aspru schimb de cuvinte între dl Rădulescu şi membrii adunării, în cursul căruia decanul baroului local a spus că nu poate lucra cu magistratura locală, care e coruptă. (Ce spune onor. Parchet la aceasta? N. R.) La aceste cuvinte scandalul şi-a ajuns culmea. Adunarea a izbucnit în strigăte: „lui Rădulescu“, ruşine aşa un decanu jos cu el“ ! „daţi-l afară“! Dl Rădulescu speriat s’a refugiat în camera de consiliu alăturata, de unde a fost condus afară, flancat de trepăduşii săi Kremnitzer, S. Rosenzweig şi de un oarecare Adam Mollin şi urmărit de huiduielile adunării. Adunarea totuşi continuă După fuga ruşinoasă a decanului Rădulescu din adunare, s’a pus problema continuării acesteia. Prodecanul dl Blaukopf, speriat de protestul vehement unanim, a şters o şi el. Atunci s’a hotărât continuarea adunării,sub conducerea celui mai vechiu membru din consiliu potrivit dispoziţiunilor legii. Astfel a preluat prezidiul dl avocat Schärf, care a redeschis adunarea, constatând valabilitatea ei, după votul prealabil unanim al adunării în acest sens (afară, fireşte de voturile trepăduşilor Rosenzweig, Cremnitzer, Moliin). Dl Siegfried Rozenzweig, cunoscutul agent şi omul de casă al d-lui Rădulescu, a vociferat apoi timp de 20 de minute, cu spumă la gură, contra demiterii patronului său. Desbaterile Au urmat apoi discuţiile de la ordinea zilei Au luat cuvântul d-nii avocaţi, Voluţchi, Mateiciuc, Silbermann, Teich, Kassner, Hostiuc, Menczer, Scalat, Katz, etc. etc. cari au condamnat în prima linie actul ilegal al decanului Rădulescu, care a încercat să zădărnicească ţinerea adunării compromiţând şi cu acest prilej demnitatea avocaţilor. S’a cerut imediata sa destituire. Această „operaţie” a fost amânată însă pentru Vineri, 5 Decembrie, pentru a se face în prezenţa sa. Oratorii au arătat câte lucruri imposibile a promis actualul decan înainte de alegere, ca pensii pentru avocaţi, bancă proprie a avocaţilor, fond de asigurări, desfiinţarea portăreilor, accelerarea judecăţilor, ridicarea prestigiului avocaţilor, etc. etc. Fireşte nici una nu s’a realizat, în schimb prestigiul avocaţilor a scăzut enorm sub actuala conducere. S’au discutat apoi rând pe rând chestiunile dela ordinea zilei, condamnându-se aspru inchiziţia fiscală a guvernului, sistemul mărcilor, şi apoi ultima ordonanţa a d-lui Ariton, preşedinte al Curţii de Apel locala, privitoare la întrebuinţarea interpreţilor. S'a votat apoi cu unanimitate de voturi două rezoluţiuni, în sensul celor discutate. S’a hotărât apoi ca la şedinţa de Vineri, 5 Decembrie, să se pue la ordinea zilei şi chestiunea crizei de încredere în consiliu, şi demiterea decanului. Adunarea a luat sfârşit la orele 9 seara.