Glasul Bucovinei, decembrie 1930 (Anul 13, nr. 3385-3405)

1930-12-02 / nr. 3385

Pag. 2 Alegeri de rector al un­­versităţii Sâmbăta, 29 Noembrie 1930, colegiul pro­fesorilor universitari, s’a întrunit în sala de şe­dinţă pentru alegerea de rector. Candidaţii cari au obţinut numărul cel mai mare de voturi, sunt domnii profesori Alexan­dru leşan, Nicolae Costeanu şi Constantin Isopescu-Grecul. Din grupul acesta de trei, ur­mează unul să fie confirmat ca rector de către d-l ministru al instrucţiunii publice. ■ GLASUL BUCOVINEI Comemorarea unirii Bucovinei la Radio din Bucureşti Dl profesor Ion I. Nistor a come­morat Vineri, 28 Noembrie, orele 7 seara la Radio din Bucureşti, aniversarea de 12 ani de la unirea Bucovinei. Cuvânta­rea d-lui Nistor, rostită la Radio am publicat o în întregime în numărul nostru trecut. Criti­aiul atic Apollo K­iitu­t deschiderea irevocabil Mărfi, 2 Dec. a. c. Mărfi, 2. Dec. a. c. Două inimi într’un vals Marele film german de operetă de ROBERT STOLZ In rolurile principale: Willy Forst, Paul Morgan şi Irene Eisinger „Klangfam" Berlin Aparatul sonor 10.043 cu filmul german sonor și vorbitor Conferinţele societăţii meseriaşilor români din Cernăuţi Expunerea d-lui Dr. Aurel Morariu despre­ Asigurările sociale Duminică, în 30 Noembrie a. c., societatea meseriaşilor români din Cernăuţi şi-a reînceput seria de conferinţe pe care le aranjează în sala societăţii „Armonia“, din palatul naţional. A vorbit d. Dr. Aurel Morariu despre: Asigură­rile sociale. Expunerea substanţială şi documentată a d-lui Dr. Aurel Morariu, a fost ţinută într’un cadru cât se poate de popular, încât toată lu­mea prezentă a putut s’o urmărească cu folos. D-l Dr. A. Morariu a arătat în partea introduc­tivă a conferinţei cum toate organizaţiunile ome­neşti au la bază principiul de asociere şi de so­lidaritate. Societatea omenească, organizată sub diferitele ei aspecte, manifestă tendinţa de a-l ajuta pe om, de a l degaja de griji, de a-i pune la adăpost de orice primejdii etc... La rândul său omul, alcătuitor el însuşi al organizaţiunilor sale (familie, comună, stat etc...) este dator să le cultive şi să le sprijine. Fiecare dintre noi, zice conferenţiarul, se naşte debitorul societăţii în mijlocul căreia trăim. Ideia aceasta socială şi de solidaritate se manifestă în diferite forme şi feluri. In cadrul acestor diverse forme apare şi problema asigu­rărilor în general şi în special a celor sociale. Conferenţiarul face istoricul instituţiei asigurări­lor, arătând cum ea a evoluat paralel cu des­­voltarea sistemului economic capitalist; insistă cu interesante amănunte asupra desfăşurării pro­blemei asigurărilor sociale şi a legiuirilor lor în Anglia, Germania, Austria, Italia, Franţa, Rusia şi România. Ajunge apoi la situaţiunea din ţara noastră şi la cea specială a Bucovinei, relevând că dacă s’a făcut ceva pentru oraşe, pentru po­pulaţia rurală nu s’a făcut nimic din acest punct de vedere. Dar şi în oraşele noastre, mai ales în cele din Bucovina, elementele muncitoare ro­mâneşti şi cele naţionale n’au un scut efectiv în organizaţiunile de asigurări sociale existente. Dovadă că lumea se vede necesitată să apeleze la organizaţiuni de acest fel creiate din iniţia­tiva particulară. Conferenţiarul arată apoi cum sunt trataţi muncitorii asiguraţi în pretinsele organizaţiuni de asigurări sociale exploatate de socialişti şi ce se face acolo cu marile sume de bani adu­nate de la cei asiguraţi. Cu date elocvente şi referindu-se la fapte recent petrecute, conferen­ţiarul dovedeşte insuficienţa, mai ales pentru Români­a acestor înjghebări. Şi atunci noi ce facem, întreabă conferen­ţiarul ? Ne mulţumim cu aceste constatări, cu teoria, cu contemplări ? Nu ! Noi ne organizăm cu mijloacele noastre. Cooperativa ,Meseriaşul Român, din Cernăuţi, a îmbrăţişat această pro­blemă încă de acu doi ani în urmă. Avem, zice d-l Dr. Aurel Morariu, o secţie de asigurări so­ciale, organizată de această cooperativă şi care oferă oricui putinţa de a se asigura pentru caz de boală, de lipsă de lucru, de accidente ur­­mate de invaliditate şi pentru caz de moarte în familie. D-l Dr. A. Morariu, dă cetire unei se­rii de dispoziţii din regulamentul acestei secţii de asigurări sociale, asupra cărora vom reveni pe larg în ziarul nostru. Regulamentul acesta a fost împărţit în timpul conferinţei tuturor celor de faţă. Sfârşind, conferenţiarul arată că secţiunea de asigurări a cooperativei „Meseriaşul Român“ e în plină funcţiune, că ea dispune astăzi deja de un fond de rezervă special de 800.000 (opt sute mii) lei şi că, orice s’ar întâmpla şi oricât de indiferentă ar fi lumea noastră, conducătorii acestei adevărat sociale instituţii sunt hotărâţi să meargă înainte. Conferinţa d-lui Dr. A. Mora­riu a fost ascultata cu deosebit interes și răs­plătită de cei prezenți cu mari aplauze. -----------------------• • • •----------------------­ Junimea Literară Comitetul de redacţie al „Junimei Lite­rare“ este convocat în şedinţă pentru Sâm­bătă, 6 Decemvrie orele 17 la sediul re­dacţiei, str. I. Flondor 16. La această şedinţă sunt invitaţi toţi co­laboratorii revistei, şi rugaţi sa vină cu con­tribuţiile lor, revista urmând să apară de Crăciun. Înştiinţare. — Firmele Mott & Fils S. A. pentru Champagne şi vinuri şi P. C. R. Soc. An. pentru vinuri, rom, lichioruri şi Cog­­nacuri sub marca „Naviile”, aduc la cuno­­ştiinţă că ambele firme au încredinţat reprezen­tanţele lor pentru Bucovina d-lui Iacob Her­man, Cernăuți, strada Cuza Vodă 7 a, telefon No. 616. 10.035 No. 3385 Decanul C. Rădulescu huiduit la adunarea avocaţilor Dl C. Rădulescu fuge din adunarea ge­nerală a avocaţilor. — Un aspru rechi­zitoriu actualului consiliu. — Justiţia grav primejduită prin măsurile guvernului. Sâmbătă, 29 Noembrie a. c., s’a continuat la Palatul Justiţiei din Cernăuţi adunarea gene­rală a Biroului avocaţilor din Bucovina, înce­pută în ziua de 22 Noembrie. La această a doua întrunire a participat un număr şi mai mare de avocaţi, veniţi pentru a da vot de blam decanului baroului, dl C. Rădulescu, pen­tru incapacitate şi lipsă de încredere. Scandalul Dl Rădulescu care simţise ce-l aşteaptă, a venit în adunare la orele 5 jum., anunţând pe scurt că, trebuind să plece la Bucureşti, din a­­ceastă cauză închide adunarea. La aceste cu­vinte s-a născut un enorm scandal: adunarea a protestat vehement contra acestei ilegalităţi, prin care decanul incapabil vrea să scape de răspundere. S’a născut un aspru schimb de cu­vinte între dl Rădulescu şi membrii adunării, în cursul căruia decanul baroului local a spus că nu poate lucra cu magistratura locală, care e coruptă. (Ce spune onor. Parchet la aceasta? N. R.) La aceste cuvinte scandalul şi-a ajuns cul­mea. Adunarea a izbucnit în strigăte: „lui Ră­dulescu“, ruşine aşa un decan­­u jos cu el“ ! „daţi-l afară“! Dl Rădulescu speriat s’a refu­giat în camera de consiliu alăturata, de unde a fost condus afară, flancat de trepăduşii săi Krem­­nitzer, S. Rosenzweig şi de un oarecare Adam Mollin şi urmărit de huiduielile adunării. Adunarea totuşi continuă După fuga ruşinoasă a decanului Rădu­­lescu din adunare, s’a pus problema continuării acesteia. Prodecanul dl Blaukopf, speriat de pro­testul vehement unanim, a şters o şi el. Atunci s’a hotărât continuarea adunării,sub conducerea ce­lui mai vechiu membru din consiliu potrivit dis­­poziţiunilor legii. Astfel a preluat prezidiul dl avocat Schärf, care a redeschis adunarea, con­statând valabilitatea ei, după votul prealabil una­nim al adunării în acest sens (afară, fireşte de voturile trepăduşilor Rosenzweig, Cremnitzer, Moliin). Dl Siegfried Rozenzweig, cunoscutul a­­gent şi omul de casă al d-lui Rădulescu, a vo­ciferat apoi timp de 20 de minute, cu spumă la gură, contra demiterii patronului său. Desbaterile Au urmat apoi discuţiile de la ordinea zilei Au luat cuvântul d-nii avocaţi, Voluţchi, Ma­­teiciuc, Silbermann, Teich, Kassner, Hostiuc, Menczer, Scalat, Katz, etc. etc. cari au condamnat în prima linie actul ilegal al decanului Rădulescu, care a încercat să zădărnicească ţinerea adunării compromiţând şi cu acest prilej demnitatea avo­caţilor. S’a cerut imediata sa destituire. Această „operaţie” a fost amânată însă pentru Vineri, 5 Decembrie, pentru a se face în prezenţa sa. Oratorii au arătat câte lucruri imposibile a pro­mis actualul decan înainte de alegere, ca pensii pentru avocaţi, bancă proprie a avocaţilor, fond de asigurări, desfiinţarea portăreilor, accelerarea judecăţilor, ridicarea prestigiului avocaţilor, etc. etc. Fireşte nici una nu s’a realizat, în schimb prestigiul avocaţilor a scăzut enorm sub actuala conducere. S’au discutat apoi rând pe rând chestiunile dela ordinea zilei, condamnându-se aspru in­chiziţia fiscală a guvernului, sistemul mărcilor, şi apoi ultima ordonanţa a d-lui Ariton, preşe­dinte al Curţii de Apel locala, privitoare la în­trebuinţarea interpreţilor. S'a votat apoi cu una­nimitate de voturi două rezoluţiuni, în sensul celor discutate. S’a hotărât apoi ca la şedinţa de Vineri, 5 Decembrie, să se pue la ordinea zilei şi ches­tiunea crizei de încredere în consiliu, şi demi­terea decanului. Adunarea a luat sfârşit la orele 9 seara.

Next