Glasul Bucovinei, aprilie 1931 (Anul 14, nr. 3476-3495)

1931-04-01 / nr. 3476

flSONRilENTUL : ,h un n 500 iei, pe V, an 300 lei, pe trei luni 150 lei, pentru i-n­ons zonic: pe un asi 300 lei, pe V* an 160 lei, pe trei luni 90 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe '/* «n TO iei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 120­0 lei, pe V, an 700 lei. Plaţile sa fac @si secSi&eî ?Isr«ral. 9 leie monsinoasa Regimul falimentar nat.-ţărănist, în ajunul închiderii parlamentului demisio­naţilor în alb, a depus pe biroul Came­rei un proect de lege numit „Pentru ga­rantarea răspunderii ideilor“. Este un proect de lege pentru sugrumarea ori­cărei libertăţi a gândului scris, este un pas către cea mai odioasă dictatură din partea unui guvern pe care ţara întreagă îl repidiează şi care, chiar de aceea, caută să se salveze cu orice mijloace. Proectul de lege calcă în mod fla­grant prevederile constituţionale care g­ă­­s­esc în mod precis, garantând liberta­tea presei. Consiliul superior legislativ a remarcat această gravă scădere a pro­­ectului de lege. Cu toate acestea, gu­vernul a prezentat parlamentului proec­­tul nemodificat şi l-a prezentat în grabă cu două zile înainte de închiderea se­si­un­ii, spre a-l putea trece prin sur­prindere. Ziariştii nu odată au declarat că do­resc o lege a p­esei care, respectând prevederile Constituţiei, să statueze răs­punderile ce decurg din abuzul acestor libertăţi. Dar actualul guvern, în loc să facă un proect de lege pentru înfrânarea şi pedepsirea abuzului, a trecut o lege care ia presei orice posibilitate de a şi putea îndeplini rolul şi datoria ce o are în stat. Ziaristul este lipsit de libertatea lui propriu zisă. Penalităţile, chiar când e vorba de minimul pedepsei, sânt l­uate la o înăl­ţime foarte rară în dispoziţiunile obiş­nuite din codul penal. Tipărirea şi răs­pândirea ziarelor este aproape suprimată prin dispoziţiunile drastice privitoare la tipografii, editori şi colportori. Laturea cea mai urîtâ din acest pro­iect de lege a presei este însă că anume dispoziţii au în mod evident un carac­ter personal, tinzând să apere pe unii de controlul presei. Lucrul acesta este foarte uşor de înţeles la nişte guver­nanţi şi parlamentari ca aceşti naţional­­ţărănişti, cărora presa le-a zădărnicit a­­tâtea manopere şi afaceri păgubitoare obştei, însă de mare folos persons­ pen­tru puternicii zilei cari au încercat să dea loviturile, neţinând seama de vigi­lenţa presei, vigilenţă pe care vreau acu prin aceasta lege monstruoasă să o în­lăture complet. De aceea acest proect de lege „Pen­tru garantarea răspunderii ideilor“, pre­gătit în taină şi adus în parlament prin surprindere, a deslănţuit un val de in­dignare şi împotrivire nu numai în rân­durile ziariştilor şi a organizaţiilor d presă, ci şi în rândurile tuturor cetăţe­nilor culţi şi conştienţi. In faţa acestei indignări şi împotriviri, nu ne vine a crede că guvernul naţional-ţărănist, ori decât cinism ar fi dat dovadă până a­­cuma, va putea susţine până la capăt o­­dioasa-i tentativă. Iar dacă ar reuşi să dea putere de lege tentativei sale, atunci cetăţenii a­cestei ţări să ia aminte, că cea mai mare nenorocire s’ar abate asupra or,­inân­­du-li-se orice posibilitate de a~şi putea spune liber şi curat gândul să medi­teze asupra tuturor binefacerilor ce au decurs pentru ţară din libertatea presei şi să împiedice ca monstruosul proiect să poată deveni lege. In faţa indignării generale, guvernul va trebui să cedeze şi să retragă proiectul. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Flondor Nr. 33 RNUNŢURi Şi RECLFirtE se &sien­?e*zâ după tarif ţi se primesc ia admt- Mfttt&tl«, Strada Iancu Flondor No. 33 Perii*?* m­­«rate la interiorul ziarului se urcă taxa ea 80%, Se primesc numai articole iscălite, Manueriaels nu se ta apolază. torai «Sa fusSacatâ ?n C&mă ufl. rA^ßfaifa/tfrUSeßiSv^fri-V Ştiri economice-financiare Tribunalul a admis cererea de concordat a instituţiunii bancare „Producătorul agricol“ din Cernăuţi. Banca a produs dovezi că dispune de un activ, în sumă rotundă de 60 milioane, în faţa căruia stă un pasiv de rotund 40 milioane. Cu tot acest activ puternic a ajuns în greutăţi de plată, deoarece debitorii ei sunt exclusiv a­­gricultori, în număr de vreo 20.000. Agricultura însă trece de mai bine de un an printr’o grea criză din cauza deprecierii şi a pământului şi a produselor agricole. La această criză s’a adâo­­gat şi demagogia cu neplata datoriilor şi pro­paganda subversivă cu ştergerea datoriilor. Creditorilor li se oferă optzeci la sută din creanţe, plătibili în anumite rate în doi ani şi jumătate. Cu toate că activul e cu o treime su­perior pasivului, totuşi nu li s’a oferit credito­­rilor creanţele în întregime, ci li se cere o jertfă de una a cincea; aceasta din cauza zelului ce-i are banca de a şi putea ţine întocmit angaja­mentul şi din precauţiune în faţa unei înăspriri a crizei, precum şi din cauza extremelor greu­tăţi de tot felul de a-i încasa pe agricultori, greutăţi despre cari nu se poate prevedea cum se vor mai desvolta în viitor. Banca „Producătorul agricol“ e o instituţiune bancară curat românească, acţionarii şi depunătorii fiind numai Români. Dorim ca împrejurările economice să se schimbe în aşa fel, încât să poată trece cu bine peste greutăţile ce i s’au ivit în cale şi în curând să-şi poată relua ac­tivitatea în mod normal, biruind greutăţile mo­mentane. La ce rol sunt reduse astăzi adunările baroului de Cernăuţi Sâmbătă în 28 Martie a. c, s-a ţinut la Cernăuţi adunarea generală a baroului avoca­ţilor. Au luat parte la această adunare cam 15—20 avocaţi. De unde înainte aceste întru­niri ale baroului nostru erau ocazii de mani­festare demnă şi impunătoare a corpului no­stru de avocaţi, ele au ajuns astăzi a fi com­plect neglijate chiar de membrii baroului Nici chiar membrii consiliului nu au luat toţi parte la adunarea generală anuală ţinută Sâmbăta trecută. Cum se explică acest fapt, când din de­parte peste mia de membri ai baroului buco­vinean, nu mai apar la adunarea generală de­cât 20 inşi ? Foarte simplu. Şi ace­st fapt nu e decât un protest împotriva conducerii de as­tăzi a baroului Duplicitatea şi lipsa de since­ritate ce s’a încuibat în conducerea baroului nostru de când dl Costică Rădulescu este de­can, au indispus atât de mult pe avocaţi, încât astăzi aproape toţi nu mai iau în serios acti­vitatea acestui baron şi preferă să nu mai piardă vremea cercetând adunări în cari nu se poate lucra serios. Absenţa ostentativă a d-lor avocaţi de la adunarea de Sâmbătă 28 l. c. este un protest împotriva felului cum este con­dus astăzi baroul; în fond protestul este ace­­laş ca şi al corpului avocaţilor noştri din ju­deţul Suceava cari, văzând lipsa de activitate serioasă profesională a conducerii baroului de la Cernăuţi, şi-au organizat un barou al lor. Odinioară adunările acestea ale corpului avocaţilor constituiau nu numai pentru corpul avocaţilor, dar şi pentru întreaga viaţă a justi­ţii­i noastre, adevărate evenimente. Astăzi le vedem reduse la rolul de simple cenacle de ri­dicule tămâieri reciproce între câţiva oameni, cari cred că astfel poate fi ascunsă trista rea­litate a lucrurilor. Cofilori­ita internationaliiMul Joi, 26 Martie a. c., a avut loc la institu­tul internaţional de agricultură din Roma inau­gurarea solemnă a conferinţei internaţ­onale a grâului, în prezenţa d-lui Mussolini, a miniştri­lor italieni ai agriculturii şi corporaţiilor, precum şi a delegaţilor din 46 de state. D. Mussolini a deschis conferinţa grâului, rostind un mare discurs, prin care, după ce a constatat că producţia grâului a sporit şi con­sumaţia a dat înapoi, a scos în evidenţă urmă­toarele : ar fi temerar să se impună o limitare a culturii cerealelor, când sunt în omenire prea multe suflete care sufere în lipsă şi lâncezesc în mizerie. S’au ţinut apoi alte discursuri ofi­ciale, după care au luat cuvântul diferiţi dele­gaţi ai statelor cari iau parte la conferinţa.

Next