Glasul Bucovinei, aprilie 1931 (Anul 14, nr. 3476-3495)
1931-04-01 / nr. 3476
flSONRilENTUL : ,h un n 500 iei, pe V, an 300 lei, pe trei luni 150 lei, pentru i-nons zonic: pe un asi 300 lei, pe V* an 160 lei, pe trei luni 90 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe '/* «n TO iei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe V, an 700 lei. Plaţile sa fac @si secSi&eî ?Isr«ral. 9 leie monsinoasa Regimul falimentar nat.-ţărănist, în ajunul închiderii parlamentului demisionaţilor în alb, a depus pe biroul Camerei un proect de lege numit „Pentru garantarea răspunderii ideilor“. Este un proect de lege pentru sugrumarea oricărei libertăţi a gândului scris, este un pas către cea mai odioasă dictatură din partea unui guvern pe care ţara întreagă îl repidiează şi care, chiar de aceea, caută să se salveze cu orice mijloace. Proectul de lege calcă în mod flagrant prevederile constituţionale care găsesc în mod precis, garantând libertatea presei. Consiliul superior legislativ a remarcat această gravă scădere a proectului de lege. Cu toate acestea, guvernul a prezentat parlamentului proectul nemodificat şi l-a prezentat în grabă cu două zile înainte de închiderea sesiunii, spre a-l putea trece prin surprindere. Ziariştii nu odată au declarat că doresc o lege a pesei care, respectând prevederile Constituţiei, să statueze răspunderile ce decurg din abuzul acestor libertăţi. Dar actualul guvern, în loc să facă un proect de lege pentru înfrânarea şi pedepsirea abuzului, a trecut o lege care ia presei orice posibilitate de a şi putea îndeplini rolul şi datoria ce o are în stat. Ziaristul este lipsit de libertatea lui propriu zisă. Penalităţile, chiar când e vorba de minimul pedepsei, sânt luate la o înălţime foarte rară în dispoziţiunile obişnuite din codul penal. Tipărirea şi răspândirea ziarelor este aproape suprimată prin dispoziţiunile drastice privitoare la tipografii, editori şi colportori. Laturea cea mai urîtâ din acest proiect de lege a presei este însă că anume dispoziţii au în mod evident un caracter personal, tinzând să apere pe unii de controlul presei. Lucrul acesta este foarte uşor de înţeles la nişte guvernanţi şi parlamentari ca aceşti naţionalţărănişti, cărora presa le-a zădărnicit atâtea manopere şi afaceri păgubitoare obştei, însă de mare folos persons pentru puternicii zilei cari au încercat să dea loviturile, neţinând seama de vigilenţa presei, vigilenţă pe care vreau acu prin aceasta lege monstruoasă să o înlăture complet. De aceea acest proect de lege „Pentru garantarea răspunderii ideilor“, pregătit în taină şi adus în parlament prin surprindere, a deslănţuit un val de indignare şi împotrivire nu numai în rândurile ziariştilor şi a organizaţiilor d presă, ci şi în rândurile tuturor cetăţenilor culţi şi conştienţi. In faţa acestei indignări şi împotriviri, nu ne vine a crede că guvernul naţional-ţărănist, ori decât cinism ar fi dat dovadă până acuma, va putea susţine până la capăt odioasa-i tentativă. Iar dacă ar reuşi să dea putere de lege tentativei sale, atunci cetăţenii acestei ţări să ia aminte, că cea mai mare nenorocire s’ar abate asupra or,inându-li-se orice posibilitate de a~şi putea spune liber şi curat gândul să mediteze asupra tuturor binefacerilor ce au decurs pentru ţară din libertatea presei şi să împiedice ca monstruosul proiect să poată deveni lege. In faţa indignării generale, guvernul va trebui să cedeze şi să retragă proiectul. Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Flondor Nr. 33 RNUNŢURi Şi RECLFirtE se &sien?e*zâ după tarif ţi se primesc ia admt- Mfttt&tl«, Strada Iancu Flondor No. 33 Perii*?* m«rate la interiorul ziarului se urcă taxa ea 80%, Se primesc numai articole iscălite, Manueriaels nu se ta apolază. torai «Sa fusSacatâ ?n C&mă ufl. rA^ßfaifa/tfrUSeßiSv^fri-V Ştiri economice-financiare Tribunalul a admis cererea de concordat a instituţiunii bancare „Producătorul agricol“ din Cernăuţi. Banca a produs dovezi că dispune de un activ, în sumă rotundă de 60 milioane, în faţa căruia stă un pasiv de rotund 40 milioane. Cu tot acest activ puternic a ajuns în greutăţi de plată, deoarece debitorii ei sunt exclusiv agricultori, în număr de vreo 20.000. Agricultura însă trece de mai bine de un an printr’o grea criză din cauza deprecierii şi a pământului şi a produselor agricole. La această criză s’a adâogat şi demagogia cu neplata datoriilor şi propaganda subversivă cu ştergerea datoriilor. Creditorilor li se oferă optzeci la sută din creanţe, plătibili în anumite rate în doi ani şi jumătate. Cu toate că activul e cu o treime superior pasivului, totuşi nu li s’a oferit creditorilor creanţele în întregime, ci li se cere o jertfă de una a cincea; aceasta din cauza zelului ce-i are banca de a şi putea ţine întocmit angajamentul şi din precauţiune în faţa unei înăspriri a crizei, precum şi din cauza extremelor greutăţi de tot felul de a-i încasa pe agricultori, greutăţi despre cari nu se poate prevedea cum se vor mai desvolta în viitor. Banca „Producătorul agricol“ e o instituţiune bancară curat românească, acţionarii şi depunătorii fiind numai Români. Dorim ca împrejurările economice să se schimbe în aşa fel, încât să poată trece cu bine peste greutăţile ce i s’au ivit în cale şi în curând să-şi poată relua activitatea în mod normal, biruind greutăţile momentane. La ce rol sunt reduse astăzi adunările baroului de Cernăuţi Sâmbătă în 28 Martie a. c, s-a ţinut la Cernăuţi adunarea generală a baroului avocaţilor. Au luat parte la această adunare cam 15—20 avocaţi. De unde înainte aceste întruniri ale baroului nostru erau ocazii de manifestare demnă şi impunătoare a corpului nostru de avocaţi, ele au ajuns astăzi a fi complect neglijate chiar de membrii baroului Nici chiar membrii consiliului nu au luat toţi parte la adunarea generală anuală ţinută Sâmbăta trecută. Cum se explică acest fapt, când din departe peste mia de membri ai baroului bucovinean, nu mai apar la adunarea generală decât 20 inşi ? Foarte simplu. Şi acest fapt nu e decât un protest împotriva conducerii de astăzi a baroului Duplicitatea şi lipsa de sinceritate ce s’a încuibat în conducerea baroului nostru de când dl Costică Rădulescu este decan, au indispus atât de mult pe avocaţi, încât astăzi aproape toţi nu mai iau în serios activitatea acestui baron şi preferă să nu mai piardă vremea cercetând adunări în cari nu se poate lucra serios. Absenţa ostentativă a d-lor avocaţi de la adunarea de Sâmbătă 28 l. c. este un protest împotriva felului cum este condus astăzi baroul; în fond protestul este acelaş ca şi al corpului avocaţilor noştri din judeţul Suceava cari, văzând lipsa de activitate serioasă profesională a conducerii baroului de la Cernăuţi, şi-au organizat un barou al lor. Odinioară adunările acestea ale corpului avocaţilor constituiau nu numai pentru corpul avocaţilor, dar şi pentru întreaga viaţă a justiţiii noastre, adevărate evenimente. Astăzi le vedem reduse la rolul de simple cenacle de ridicule tămâieri reciproce între câţiva oameni, cari cred că astfel poate fi ascunsă trista realitate a lucrurilor. Cofiloriita internationaliiMul Joi, 26 Martie a. c., a avut loc la institutul internaţional de agricultură din Roma inaugurarea solemnă a conferinţei internaţonale a grâului, în prezenţa d-lui Mussolini, a miniştrilor italieni ai agriculturii şi corporaţiilor, precum şi a delegaţilor din 46 de state. D. Mussolini a deschis conferinţa grâului, rostind un mare discurs, prin care, după ce a constatat că producţia grâului a sporit şi consumaţia a dat înapoi, a scos în evidenţă următoarele : ar fi temerar să se impună o limitare a culturii cerealelor, când sunt în omenire prea multe suflete care sufere în lipsă şi lâncezesc în mizerie. S’au ţinut apoi alte discursuri oficiale, după care au luat cuvântul diferiţi delegaţi ai statelor cari iau parte la conferinţa.