Glasul Bucovinei, iulie 1932 (Anul 15, nr. 3820-3845)

1932-07-01 / nr. 3820

Cernăuţi, Vineri 1 Iulie 1932 Numărul 3 Lei Anul XV, No 3820 Redacţia şi Administraţia Cerrităţi, Strada Iancu Flondor Nr. 33 Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. „ MONAMENTUL: /1,­*** pe un an 5oo lei, pe la an 300 lei, pe trei luni 150 lei, pentru ţărani zilnic, pe un an 300 lei, pe va an 160 lei, pe trei luni 90 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe la an 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis acasă prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe la an 700 lei. Plăţile se las la sediul ziarului. fINUNŢURI Şl RECLAMAE se calculează după tarif şi se primesc la admi­­nistrarţie. Strada lancu Prondor No. 33 Pentru înserare în interiorul ziarului se urcă tara cu 50% Birol de judecată In Cernăuţi. Partidul lui Isr gospodari Campania electorală este în toiul ei. Candidaţii diverselor partide cutreeră satele şi-şi expun programele lor. Unii caută să propage ura, alţii răspândesc manifeste cu fraudele ce s’au comis în ultimul timp. Fiecare în felul său caută să convingă pe alegători şi să-i îndemne să voteze pentru lista lor. Dar din câte am putut observa la ţară, singur Partidul Naţional-Liberal a ni­merit rostul vremii şi a înţeles ceia ce ne doare astăzi mai mult ca oricând. Lumea sufere pe urma crizei economice şi finan­ciare. Banul a încetat aproape cu totul să mai circule, din pricina relei gospodării a statului şi lipsei totale de încredere. Bani sunt, dar cei ce-i au îi ţin ascunşi în ladă, pentru că nimeni nu îndrăzneşte să-i pună în circulaţie. La bănci nu-i poate pune pentru că băncile sunt complect ruinate. Dar nici în negoţ sau altă întreprindre nu-i poate plasa, pentru că el nu ştie ce va aduce ziua de mâine. Unul nu se încrede altuia şi din pricina aceasta suferim rău cu toţii. Ţăranul sufere pentru că produsele muncii sale nu mai au nici un preţ. Târ­goveţul sufere, pentru că nimeni nu mai calcă în prăvălii, iar meseriaşii aşteaptă comenzi şi nimeni nu vine la ei ca să le facă. Iar slujbaşii şi pensionarii statului rabdă foame pentru că lefurile şi pensiile au rămas neplătite cu lunile. Toată lumea simţeşte ceia ce ne lipseşte tuturora: o bună gospodărie şi mai multă încredere intre oameni. Or, buna gospodărie în trebile sta­tului şi restabilirea creditului n’o poate face astăzi nici un alt partid, decât Partidul Naţional-Liberal, partidul bunilor gospodari, care a dat totdeauna dovadă că înţelege să cârmuească ţara cu pricepere spre binele tuturor. De aceea candidaţii aces­tui partid sunt primiţi pretutindeni cu încredere şi dra­goste din partea mulţimii. Şi această bună primire se explică prin faptul că Partidul Naţional-Liberal chezăşueşte ţării tocmai ceia de ce ea are mai mare nevoie în zi­lele acestea de apăsare economică şi de totală lipsă de credit, ei îi aduce o bună pospodărie şi îi asigură încrederea în pu­terile noastre proprii. Să aducem deci prin voturile noastre la cârma ţării partidul bu­nilor pospodari ca să pună capăt risipei şi să refacă creditul ţării! Dl Ion I. Nistor intre Colonişti De Sfântul Petru dl Ion I. Nistor a petrecut câteva clipe între coloniştii din Toporăuţi şi Rarancea. Oameni aceştia năcăjiţi şi neglijaţi de guvernele din urmă, au arătat d-lui Nistor, ctitorul acestor colonii, tot aleanul lor. Aşezaţi în câm­pul liber, departe de comunele loporăuţi şi Rarancea, fără şcoală şi biserică, fără drumuri şi gospodării închegate, aceşti harnici şi curajoşi gospodari nu apar ca copiii vitregi ai cârmuirii. Lipsa de în­credere la el se resimte mai mult ca ori­unde la nişte bieţi oameni, cari trebue să-şi facă totul din nou, şi casa, şi grajdiu şi acarete pe lângă gospodărie. Lemnul este scump şi greu de adus, până şi apa este scumpă, pentru că săparea unei fân­tâni costă bani nu glumă. Rămâi adânc impresionat, văzând cum bieţii colonişti din Rarancea, cei mai mulţi Arboreni, cu toată sărăcia au căutat să-şi construiască o bisericuţă. Au obţinut materialul din bisericuţa veche de la satul vecin. Mate­rialul zace aruncat în câmp. Niţică pia­tră este adusă pentru aşezarea temeliei. O cruce înfiptă în pământ arată locul sfântului altar. Jertfa aceasta a oameni­lor, izvorâtă din nobila lor străduinţă de a ridica în mijlocul caselor lor încă ne­isprăvite, un modest lăcaş de închinăciu­ne, merită cea mai largă solicitudine din partea I. P. S. Mitropolitului şi a Con­siliului Eparhial, care ar putea veni în ajutorul bieţilor creştini cel puțin cu ceva lemn de construcţie din codrii de la Jacica. O cerere în acest sens a fost prezentată forurilor în drept şi sperăm că ea va fi băgată în seamă. Guvernul ţârii este da­tor să ajute din răsputeri pe aceşti oa­meni, cari trecând Prutul şi colonizând pământul străbun de acolo, pe lângă rosturile lor gospodăreşti au de îndepli­nit şi o menire mai înaltă. D-l Ion I. Nistor a vizitat pe colo­nişti, fiind însoţit de d-nii Rot­că, notar Zaharia, Vânja şi Michelson. 1 Cetăţeanul conştient­­ va vota lista cu semnul 1 Mi iittl Sl MMI Mil li (nf Tovărăşia partidului naţional ucrainean cu guvernul naţional ţărănist, este considerată de ţărănimea ucraineană ca o sfidare adusă ei de domnii Zalozlecki şi Şerbeniuk. In judecata lor dreaptă, sătenii ucraineni nu pot înţelege, cum poate juca d­e Zalozlecki la toate nunţile. La alegerile din 1928 a mers cu naţional-ţărăniş­­tii şi i-a lăudat. In alegerile din 1931 fi mers cu d-l Iorga şi şi-a întemeiat toată campania electorala pe critica aspră şi necruţătoare adusă foştilor săi tovarăşi naţional-ţărănişti, frecân­­du-l cu vin şi oţet. Aztăzi, d-l Zatoziecki şi Şerbeniuk se prezintă din nou în faţa aceleiaş mulţimi, lingând ceea ce au scuipat acum un an, şi lăudând peste măsură pe nailonal-ţără­­nişti. Şi atunci ţăranii ucraineni sunt un drept să se întrebe cum se poate atâta făţărnicie de dragul mandatelor. Miercuri de Sf. Petru, d-nii Şerbeniuk şi Zalozlecki convocaseră o mare adunare elec­torală la Cozmeni. Sala era în adevăr arhi­plină. Dar când d-l Zalozlecki încercă să vor­bească, fu întrerupt brusc de mulţime şi apos­trofat din cauza făţărniciei sale politice. Dease­­menea întrebat de ce merge cu naţional-ţărăniştii, pe care în campania electorală din anii trecuţi îi făcea hoţi şi pungaşi. Aceeaş întrebare cu ton­ul mai ridicat fu adresată şi d-lui Şerbeniuk, care nici el nu putu ajunge la cuvânt şi astfel ambii matadori naţional-ţărănişti de ocazie fu­seseră siliţi să părăsească sala în huiduelile mulţimii. Aşa se întâmplă tuturor acelora cari încearcă să schimbe mereu mantaua după vân­tul politic. PowenDial­l­i Oficioasele naţional-ţârâniste .Dreptatea* din Capitală şi­­Patria* din Cluj au făcut re­­portagii kilometrice despre adunarea naţional­­ţărănistă care a avut loc Duminecă în Capitală. In timp­ ce surata guvernamentală din Bucureşti afirma categoric, mă rog, că la această adunare au luat parte vreo 30.000 de cetăţeni, .Patria* din Cluj spunea şi ea tot atât de categoric că la adunarea naţ.-ţărănistă au participat 50.000 de oameni. Cu fantezie mai inventivă şi mai sprinţară, cel dela .Patria** i-au lăsat cu 20.000 în urmă pe reporterii dela .Dreptatea*. Discre­panţa aceasta dintre numerele indicate de cele două sutate guvernamentale evidenţiază exage­rarea ipertrofiatâ a unor mercenari plătiţi de guvern. Cetăţenii cari cunosc realitatea în legătură cu adunarea naţional-ţărănistă din Capitală, s’au minunat de scrânteala ambelor oficioase naţio­nal ţărăniste, cari se trudesc să inventeze o popularitate naţional-ţârănistă care este epuizată de mult. Nu-i mai ajută nimică injecţiile bine plătite cu ser demagogic.

Next