Glasul Bucovinei, martie 1933 (Anul 16, nr. 4004-4029)

1933-03-01 / nr. 4004

Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Clondor Nr. 33 ABONA­MENTUL: pe un an 500 lei, pe Vs an 300 lei, pe trei luni 150 lei, pentru ţărani zilnic: pe un an 300 lei, pe Va an 160 lei, pe trei luni 90 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe Vs an 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis acasă prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe­­/* an 700 lei. Profile se fac la sediul ziarului. Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAţIE se calculează după tarif şi se primesc la ad­i­­nistrație: Strada Iancu Flondor No. 33 Pentru inserare în interiorul ziarului se urcă taxa cu 50%. Forul de judecată în cernăuți. Desfiinţarea Teatrului Naţional Ştirile ce ne sosesc din Bucureşti în legătură cu reducerile bugetare sunt din cele mai triste. Directorul Teatrului nostru Naţional s-a înapoiat din Bucureşti cu ves­tea că pe ziua de 1 Aprilie Teatrul Naţio­nal din Cernăuţi îşi va înceta activitatea, actorii urmând să treacă în cadrul dispo­nibil. Aceeaşi soartă o vor avea şi teatrele naţionale din Chişinău şi Craiova, precum şi opera din Cluj. După 1 Aprilie vor ră­mâne deci în funcţiune numai teatrele din Bucureşti, Iaşi şi Cluj. Lichidarea aceasta a unor aşezăminte de artă naţională aşa de importante ne umple sufletul cu adâncă mâhnire. Noi cari am veghiat la leagănul Tea­trului Naţional din Cernăuţi şi ştim cu câtă greutate s’a creat şi s’a susţinut această plă­pândă instituţie de artă, simţim desfiinţa­rea ei mai dureros ca oricine, învingând greutăţi imense, ne-am străduit să ridicăm în acest centru cultural artei dramatice na­ţionale un templu durabil şi să-l întreţinem cu toată dragostea sufletului nostru aşa de însetat şi dornic de artă românească. Cine nu-şi aduce aminte de străduinţele lui Stă­­nică Berariu pentru înflorirea acestui teatru şi de triumful artei dramatice din vremea lui Leonard, Petre Sturdza şi alţii ? Cum s’au trecut aceste toate să încercăm a scrie, nu găsim cuvinte, dar ştim că am avut un teatru naţional ,odată, şi că dela 1 Apri­lie nu-l vom mai avea. Să stabilim răspunderile pentru această ireparabilă pierdere ? Este de prisos. De multă vreme noi am arătat cum se lovia cu târnăcopul la dărâmarea acestei institu­­ţiuni aşa de dragă şi scumpă nouă tutu­rora. Noi am desaprobat agitaţiunile stu­denţeşti ce se deslănţuiră contra teatru­lui. Noi am veştejit la timp acţiunea con­damnabilă a acelora cari din interese mes­chine susţineau cu orice preţ o conducere a teatrului care ducea fatal la compromite­rea instituţiunii şi la desfiinţarea ei. Tot noi am desavuat la timp acţiunea nesoco­tită şi vinovată a acelora cari din ascuns repeziau săgeţi veninoase contra teatrului, folosind tinerimea pentru scopurile lor mes­chine şi răsbunările lor păcătoase. N’am scăpat nici un prilej de a nu arăta că agi­taţiunile şi uneltirile acestea condamnabile trebuiau să ducă fatal la desfiinţarea aşe­zământului dramatic. Dar din nenorocire, glasul nostru a răsunat în deşert. Şi astfel astăzi am ajuns în faţa dezastrului pe care nimeni nu-l mai poate înlătura. Furie des­fiinţărilor bugetare a căzut ca un trăsnet asupra instituţiunii din Piaţa Alecsandri, şi nimic în lume n’o mai poate opri. Dar în vreme ce sufletele româneşti cinstite se frământă şi se înduioşează pe urma acestei ireparabile pierderi culturale, inconştienţa naţional-ţărănistă este foarte liniştită şi fermă în calcurile ei meschine. Un consorţiu de oameni de afaceri, în frunte cu cântăreţul Săveanu, ar dori să ia în ex­ploatare clădirea teatrului nenaţional, iar primarul-frate, aşa de darnic faţă de clădi­rea teatrului vechi şi aşa de vitreg faţă de şcoala normală de fete, pare foarte vesel că poate servi o asemenea cauză în familie. Sicriul mortului este urmat de moştenitori veseli, care nu mai pot aştepta ceasul ca să împărţească moştenirea. Ţinem să se ştie că noi credem în învierea morţilor, şi vai de cei ce nu cred în ea. Ili »uni wilii le Iliin Arătasem în numărul de ieri că d-l pro­fesor Simion Reli n’a avut nici un amestec la publicarea articolului nostru contra cumular­zilor de la Universitate. Afirmând din nou acest lucru ţinem să cerem scuză cetitorilor noştri că seria cumularzilor universitari n'a fost complectă. Aminteam numai de d-nii C. Narly, C. Ţigara Samurcaş, G. Alexianu şi­­­. Ghiţescu. Uitasem însă de unul dintre princi­palii cumularzi ai ţării româneşti, de d-l Bu­­suiocescu. Complectăm deci seria cumularzilor cu acest domn profesor care ocupă nu mai puţin de 4 posturi gras plătite. D-l Busuio­­cescu este profesor la universitatea din Cer­năuţi, profesor la Şcoala Politehnică din Bu­cureşti, profesor şi rector la Academia de A­­gricultură din Bucureşti, şi consilier tehnic la Ministerul de Domenii din Bucureşti. Iată deci un geniu universal, fără de care ţara româ­nească n’ar mai putea sta alăturea de celelalte ţări civilizate ale Europei. Recomandăm d­lui ministru Gusti săi acorde întreaga sa solici­tudine acestui superb exemplar de titanozaur bugetar român, care merită să fie con­servat pentru posteritate. Şi când te gândeşti cum pe ziua de 1 Aprilie mii de funcţionari harnici şi merituoşi vor intra în faimosul ca­dru disponibil al d-lui Madgearu, te cuprinde o revoltă sufletească în faţa acestor sfidători cumularzi, pentru care guvernul nu găseşte de cuviinţă să ia vre­o măsură. Noi credem că provocațiuni de acest fel ar putea să fie evitate. Hotărîrile Delegaţiei Permanente P. N. L. Membrii Delegaţiei Permanente P. N. L. din Cernăuţi s’au întrunit Sâmbătă la Clubul Liberal sub preşedinţia d-lui Ion I. Nistor. S’a discutat situaţia politică creată prin ultimele evenimente şi s’a fixat atitudinea partidului faţă de desfiinţarea Teatrului Naţional, a Conser­vatorului de muzică şi artă dramatică şi a Şcoalei normale de fete. S-au primit mai mulţi membrii noui. Preşedintele a adus la cunoştinţa delega­ţiei că conducerea centrală a partidului orga­­ganizează în Bucureşti cinci mari Adunări Pro­­fesionale la care vor participa delegaţi din în­treaga ţară. La aceste adunări se vor discuta probleme ce interesează atât fiecare profesiune în parte cât şi problemele generale ale vieţii noastre de stat, şi în acelaş timp se va populariza punctul de vedere al partidului nostru pentru soluţionarea tuturor acestor probleme. Adunările vor avea loc precum urmează : La 5 Martie Marea Adunare Agricolă . La 12 Martie Adunarea pentru Industrie şi Comerţ La 19 Martie Adunarea pentru Finanţele publice şi private. La 26 Martie Adunarea pentru Şcoală şi Biserică. La 2 Aprilie Adunarea pentru Administraţa Generală. Toate organizaţiile noastre judeţene vor fi reprezentate la fiecare din aceste adunări prin un număr cât se poate de mare de delegaţi, care vor participa la lucrările şi discuţiile ce vor avea loc. Pentru cea dintâi adunare, care va avea loc la 5 Martie şi care va avea de scop să discute problemele agricole şi să precizeze di­rectivele politicei noastre agrare delegaţia va fi recrutată din foşti şi actuali membri ai ca­merelor agricole, reprezentanţii sindicatelor a­­gricole, reprezentanţii marei şi micei proprietăţi, reprezentanţii crescătorilor de vite, reprezentanţii cooperaţiei şi reprezentanţii industriilor agricole, fiecare având fireşte şi calitatea de membrii ai Partidului Naţional-Liberal. Membrii delegaţii­lor vor fi în Bucureşti cel mai târziu Dumi­nică dimineaţă la 5 Martie şi îşi vor ridica le­gitimaţiile de la Secretariatul General al Parti­dului, Calea Victoriei 44. Tabloul nominal al acestor delegaţi va trebui înaintat Secretaria­tului General până cel mai târziu Vineri 3 Martie. Şefii organizaţiilor noastre din judeţele Câmpulung, Suceava, Rădăuţi şi Storojineţ sunt invitaţi pe această cale de a înainta tabloul delegaţilor d-lui Ion I. Nistor la Cernăuţi în timpul cel mai scurt posibil. Secţiunea Agricolă a Cercului nostru de studii a întocmit memorii care cuprind dole­anţele agricultorilor bucovineni, memorii ce vor fi citite şi susţinute în faţa Marei Adunări Agricole din Bucureşti din ziua de 5 Martie.

Next