Glasul Bucovinei, martie 1933 (Anul 16, nr. 4004-4029)
1933-03-01 / nr. 4004
Redacţia şi Administraţia Cernăuţi, Strada Iancu Clondor Nr. 33 ABONAMENTUL: pe un an 500 lei, pe Vs an 300 lei, pe trei luni 150 lei, pentru ţărani zilnic: pe un an 300 lei, pe Va an 160 lei, pe trei luni 90 lei. Numai numărul de Duminică: pe un an 120 lei, pe Vs an 70 lei, pe trei luni 35 lei. Pentru Cernăuţi ziarul trimis acasă prin curier, lei 65 lunar. Pentru străinătate pe un an 1200 lei, pe/* an 700 lei. Profile se fac la sediul ziarului. Se primesc numai articole iscălite. Manucrisele nu se înapoiază. ANUNŢURI ŞI RECLAţIE se calculează după tarif şi se primesc la adinistrație: Strada Iancu Flondor No. 33 Pentru inserare în interiorul ziarului se urcă taxa cu 50%. Forul de judecată în cernăuți. Desfiinţarea Teatrului Naţional Ştirile ce ne sosesc din Bucureşti în legătură cu reducerile bugetare sunt din cele mai triste. Directorul Teatrului nostru Naţional s-a înapoiat din Bucureşti cu vestea că pe ziua de 1 Aprilie Teatrul Naţional din Cernăuţi îşi va înceta activitatea, actorii urmând să treacă în cadrul disponibil. Aceeaşi soartă o vor avea şi teatrele naţionale din Chişinău şi Craiova, precum şi opera din Cluj. După 1 Aprilie vor rămâne deci în funcţiune numai teatrele din Bucureşti, Iaşi şi Cluj. Lichidarea aceasta a unor aşezăminte de artă naţională aşa de importante ne umple sufletul cu adâncă mâhnire. Noi cari am veghiat la leagănul Teatrului Naţional din Cernăuţi şi ştim cu câtă greutate s’a creat şi s’a susţinut această plăpândă instituţie de artă, simţim desfiinţarea ei mai dureros ca oricine, învingând greutăţi imense, ne-am străduit să ridicăm în acest centru cultural artei dramatice naţionale un templu durabil şi să-l întreţinem cu toată dragostea sufletului nostru aşa de însetat şi dornic de artă românească. Cine nu-şi aduce aminte de străduinţele lui Stănică Berariu pentru înflorirea acestui teatru şi de triumful artei dramatice din vremea lui Leonard, Petre Sturdza şi alţii ? Cum s’au trecut aceste toate să încercăm a scrie, nu găsim cuvinte, dar ştim că am avut un teatru naţional ,odată, şi că dela 1 Aprilie nu-l vom mai avea. Să stabilim răspunderile pentru această ireparabilă pierdere ? Este de prisos. De multă vreme noi am arătat cum se lovia cu târnăcopul la dărâmarea acestei instituţiuni aşa de dragă şi scumpă nouă tuturora. Noi am desaprobat agitaţiunile studenţeşti ce se deslănţuiră contra teatrului. Noi am veştejit la timp acţiunea condamnabilă a acelora cari din interese meschine susţineau cu orice preţ o conducere a teatrului care ducea fatal la compromiterea instituţiunii şi la desfiinţarea ei. Tot noi am desavuat la timp acţiunea nesocotită şi vinovată a acelora cari din ascuns repeziau săgeţi veninoase contra teatrului, folosind tinerimea pentru scopurile lor meschine şi răsbunările lor păcătoase. N’am scăpat nici un prilej de a nu arăta că agitaţiunile şi uneltirile acestea condamnabile trebuiau să ducă fatal la desfiinţarea aşezământului dramatic. Dar din nenorocire, glasul nostru a răsunat în deşert. Şi astfel astăzi am ajuns în faţa dezastrului pe care nimeni nu-l mai poate înlătura. Furie desfiinţărilor bugetare a căzut ca un trăsnet asupra instituţiunii din Piaţa Alecsandri, şi nimic în lume n’o mai poate opri. Dar în vreme ce sufletele româneşti cinstite se frământă şi se înduioşează pe urma acestei ireparabile pierderi culturale, inconştienţa naţional-ţărănistă este foarte liniştită şi fermă în calcurile ei meschine. Un consorţiu de oameni de afaceri, în frunte cu cântăreţul Săveanu, ar dori să ia în exploatare clădirea teatrului nenaţional, iar primarul-frate, aşa de darnic faţă de clădirea teatrului vechi şi aşa de vitreg faţă de şcoala normală de fete, pare foarte vesel că poate servi o asemenea cauză în familie. Sicriul mortului este urmat de moştenitori veseli, care nu mai pot aştepta ceasul ca să împărţească moştenirea. Ţinem să se ştie că noi credem în învierea morţilor, şi vai de cei ce nu cred în ea. Ili »uni wilii le Iliin Arătasem în numărul de ieri că d-l profesor Simion Reli n’a avut nici un amestec la publicarea articolului nostru contra cumularzilor de la Universitate. Afirmând din nou acest lucru ţinem să cerem scuză cetitorilor noştri că seria cumularzilor universitari n'a fost complectă. Aminteam numai de d-nii C. Narly, C. Ţigara Samurcaş, G. Alexianu şi. Ghiţescu. Uitasem însă de unul dintre principalii cumularzi ai ţării româneşti, de d-l Busuiocescu. Complectăm deci seria cumularzilor cu acest domn profesor care ocupă nu mai puţin de 4 posturi gras plătite. D-l Busuiocescu este profesor la universitatea din Cernăuţi, profesor la Şcoala Politehnică din Bucureşti, profesor şi rector la Academia de Agricultură din Bucureşti, şi consilier tehnic la Ministerul de Domenii din Bucureşti. Iată deci un geniu universal, fără de care ţara românească n’ar mai putea sta alăturea de celelalte ţări civilizate ale Europei. Recomandăm dlui ministru Gusti săi acorde întreaga sa solicitudine acestui superb exemplar de titanozaur bugetar român, care merită să fie conservat pentru posteritate. Şi când te gândeşti cum pe ziua de 1 Aprilie mii de funcţionari harnici şi merituoşi vor intra în faimosul cadru disponibil al d-lui Madgearu, te cuprinde o revoltă sufletească în faţa acestor sfidători cumularzi, pentru care guvernul nu găseşte de cuviinţă să ia vreo măsură. Noi credem că provocațiuni de acest fel ar putea să fie evitate. Hotărîrile Delegaţiei Permanente P. N. L. Membrii Delegaţiei Permanente P. N. L. din Cernăuţi s’au întrunit Sâmbătă la Clubul Liberal sub preşedinţia d-lui Ion I. Nistor. S’a discutat situaţia politică creată prin ultimele evenimente şi s’a fixat atitudinea partidului faţă de desfiinţarea Teatrului Naţional, a Conservatorului de muzică şi artă dramatică şi a Şcoalei normale de fete. S-au primit mai mulţi membrii noui. Preşedintele a adus la cunoştinţa delegaţiei că conducerea centrală a partidului orgaganizează în Bucureşti cinci mari Adunări Profesionale la care vor participa delegaţi din întreaga ţară. La aceste adunări se vor discuta probleme ce interesează atât fiecare profesiune în parte cât şi problemele generale ale vieţii noastre de stat, şi în acelaş timp se va populariza punctul de vedere al partidului nostru pentru soluţionarea tuturor acestor probleme. Adunările vor avea loc precum urmează : La 5 Martie Marea Adunare Agricolă . La 12 Martie Adunarea pentru Industrie şi Comerţ La 19 Martie Adunarea pentru Finanţele publice şi private. La 26 Martie Adunarea pentru Şcoală şi Biserică. La 2 Aprilie Adunarea pentru Administraţa Generală. Toate organizaţiile noastre judeţene vor fi reprezentate la fiecare din aceste adunări prin un număr cât se poate de mare de delegaţi, care vor participa la lucrările şi discuţiile ce vor avea loc. Pentru cea dintâi adunare, care va avea loc la 5 Martie şi care va avea de scop să discute problemele agricole şi să precizeze directivele politicei noastre agrare delegaţia va fi recrutată din foşti şi actuali membri ai camerelor agricole, reprezentanţii sindicatelor agricole, reprezentanţii marei şi micei proprietăţi, reprezentanţii crescătorilor de vite, reprezentanţii cooperaţiei şi reprezentanţii industriilor agricole, fiecare având fireşte şi calitatea de membrii ai Partidului Naţional-Liberal. Membrii delegaţiilor vor fi în Bucureşti cel mai târziu Duminică dimineaţă la 5 Martie şi îşi vor ridica legitimaţiile de la Secretariatul General al Partidului, Calea Victoriei 44. Tabloul nominal al acestor delegaţi va trebui înaintat Secretariatului General până cel mai târziu Vineri 3 Martie. Şefii organizaţiilor noastre din judeţele Câmpulung, Suceava, Rădăuţi şi Storojineţ sunt invitaţi pe această cale de a înainta tabloul delegaţilor d-lui Ion I. Nistor la Cernăuţi în timpul cel mai scurt posibil. Secţiunea Agricolă a Cercului nostru de studii a întocmit memorii care cuprind doleanţele agricultorilor bucovineni, memorii ce vor fi citite şi susţinute în faţa Marei Adunări Agricole din Bucureşti din ziua de 5 Martie.