Glasul Bucovinei, mai 1933 (Anul 16, nr. 4051-4070)
1933-05-03 / nr. 4051
t'Ag. 2 Băile Buxias Cu renumitele sale surse foarte bogate în Acid Carbonic, radioactive şi feruginoase, cu efecte mari în bolile de inimă, aortite, arterio-sclerose, hypertensiuni, boli nervoase, boli de femei, anemii etc.—Hoteluri şi pensiuni de primul rang. Confort modern. Preţuri moderate. Bucătărie şi Dietică specială. Strand cu plajă şi basin nou construite în condiţiuni moderne. Saison dela 15 Mai până la 1 Octombrie — Prospecte la cerere — 15236 Direcţiunea Băilor Buziaş, Banat GLASUL BUCOVINEI No. 4051 SH“* Hl IMIM li Ml il Lilli li ii Hi UHUIN III Geniul Sâmbătă în 29 Aprilie la orele 4 d. m., în sala de cursuri a Seminarului de limba şi literatura latină şi elină, Institutul şi-a ţinut obicinuita şedinţă lunară, la care au participat majoritatea membrilor Institutului. Secretarul Institutului V. Grecu arată în ce stadiu se găseşte tipărirea vol. VIII din „Codrul Cosminului", buletinul Institutului pe anul în curs. Se discută şi se iau hotărîrri în legătură cu ducerea la bun sfârşit a publicării acestui volum. La propunerea şi iniţiativa preşedintelui, dl. Nistor, Institutul hotărăşte să aranjeze, cu prilejul eventualei vizite, anunţată de ziare, a M. S. Regelui la Cernăuţi, o expoziţie culturală, privind îndeosebi lucrările Institutului, precum şi vechi publicaţii româneşti şi stampe şi vederi din Bucovina. Apoi d-l I. Nistor face o comunicare în legătură cu moşiile Fondului bisericesc ce se găseau dincolo de graniţa Bucovinei. Arată că în preajma ocupării Basarabiei de Ruşi, Fondul bisericesc avea moşii şi dincolo de Prut, în ţinuturile Cârligătura, Codrului, Greceni şi Tomarovei. In faţa unei eventuale stăpâniri ruseşti, Fondul bisericesc s’a grăbit să-şi vândă proprietăţile de dincolo de Prut, câtă vreme stăpânirea moldovenească avea oarecare putere în Basarabia. Deaceea se adresează prin „vechilul", adică împuternicitul său „baronul Vasile Balş", cătră „divanul cnejiei Moldovei de la Iaşi să admită şi să aprobe această vânzare. Moşiile se vând cu şase mii galbeni generalului maior şi cavaler Ilie Filipovici Catargi. D-l Nistor dă citire contractului de vânzare şi cumpărare, care aminteşte că era însoţit de 99 de documente, precum şi adreselor cnejiei Moldovei dela Iaşi cătră ispravnicii din ţinutul Codrului şi Tomarovei în legătură cu această vânzare. D-l V. Grecu, printr’o mică dare de seamă, face cunoscut că Institutul de bizantinologie al călugărilor asompţionişti dela Kadikei de lângă Constantinopolea a început publicarea unui Corpus Notitiarum Episcopatuum Ecclesiae orientalis Graecae, care va cuprinde numele tuturor eparhiilor şi titularilor lor din întreaga biserică a Răsăritului, deci şi cea românească, de când se pot urmări şi până în secolul al 19-lea. Se hotărăşte abonarea a cel puţin a unui exemplar pentru una din bibliotecile universitare din Cernăuţi. Tot d-l V Grecu arată că în sprijinul continuităţii elementului latin în ţările dunărene se induce de obiceiu un loc din istoricul bizantin Priscus, unde ar fi vorba de un oarecare locuitor roman ajuns la bună stare la curtea lui Attila (N. Drăgan, Românii în veac. IX—XIV pe baza toponimiei şi a onomasticei, Bucureşti 1933 p. 28). D-l V. Grecu citeşte şi interpretează locul amintit (ed. din Bonn p. 190—195), în care acel locuitor este arătat în mod evident ca fiind grec. De altcum e adevărat că Priscus vorbeşte de o populaţie amestecată şi se spune că oamenii se siliau să vorbească, pe lângă limba lor barbară, sau limba Hunilor sau a Goţilor sau şi pe cea a Ausonilor (latină), îndeosebi acei cari aveau afaceri şi legături cu Romanii. D-1 Nie. Grămadă face o comunicare despre „Felul de calculare a orelor în Moldova". După o scurtă introducere după felul de a împărţi timpul zilei şi al nopţii în anticitate şi evul mediu, d-1 N. Grămadă arată că în Moldova a dăinuit sistemul turcesc de împărţire a orelor cu câte 12 ore de zi şi de noapte, începând numărarea orelor dela apusul soarelui, după sistemul medieval italian ce trecuse la Turci. Intr’o însemnare dela 1836 se vorbeşte în Moldova de ceasul nemţesc; sistemul din Europa de apus începea numărarea orelor dela miezul nopţii. Dar încă în 1853 e amintit în Moldova sistemul de calculare al orelor obicinuit la Turci. D-l. Păunei face o comunicare cu titlul „Contribuţii la iconografia Bucovinei". Pe la 1788 şi 1789 a călătorit prin Bucovina Hacquet, publicând o descriere însoţită cu planşe după acuarele. Cunoscutul medic cernăuţean, Dr. Alex. Zaloziecki a avut norocul să descopere şi să achiziţioneze o parte din originalele acestor acvarele, reprezentând diferite tipuri de locuitori. Şi mai preţioasă este o a doua achiziţie a d-lui Dr. Al. Zaloziecki de ilustraţiuni în original şi reproduceri, foarte puţin cunoscute. Pe la 1810 un arhiduce austriac a făcut o călătorie prin Bucovina şi Ardeal, însoţit de pictorul Franz Iaschke, care a pictat diferite chipuri şi vederi. Din colecţia dobâdită de vreo 66 bucăţi, nouă se referă la Bucovina, între cari unele deosebit de interesante, ca bunăoară o vedere a cetăţii şi bisericii Mirăuţilor de la Suceava, a mănăstirii Suceviţa, chipul unui boier de la Siretiu ş. a. D-l Păunei arată în Şedinţă aceste interesante documente de iconografie bucovineană şi ardeleană. La orele 6V*, preşedintele ridică şedinţa. Congresul „Gărzii de fier“ la Rădăuţi Prezenţi vreo 500 între cari cel mult 150 săteni, iar restul drojdea oraşului în majoritate nemţi. Au vorbit I. Z. Codreanu, C. Z. Codreanu, preotul caterisit Dumitrescu, Iasinschi şi preş. hitleriştilor din Cernăuţi Landwehr. Şefii batalioanelor de asalt au depus jurământul pe scenă în faţa celor prezenţi. Au mai fost reprezentate: Vama prin Axenti, C.Lung prin Saghin, Dorna prin Matei şi Ursachi. A fost propus un boicot contra evreilor pe termen de 10 zile începând cu ziua de 28 Aprilie, făcându-se un apel către creştini ca în decursul acestui timp să nu cumpere nimic dela evrei şi nici să le vândă. Au promis că vor face o cooperativă care va fi pusă în legătură directa cu Berlinul, pentru desfacerea produselor ţărăneşti. S’a sfinţit camioneta destinată pentru propagandă. De remarcat este cazul Ing. silvic Fiorescu Ilie şeful ocolului din Mănăstirea Humtrubai care a depus jurământul în faţa publicului şi a cântat marşul gărzii. La fel au luat parte la toate manifestaţiile şi conducătorul silvic din Codrul Voevodesei Bădăluţă şi forestierul din Putna Hufuleac. Au fost arestaţi şi înaintaţi parchetului 4 nemţi din Tereblecea cari s-au prezentat cu un drapel purtând inscripţia N. S. D. R. (National Sociale Deutsche Rumäniens) cari vor fi judecaţi de micul parchet. De remarcat este faptul că la această manifestaţie au luat parte şi câteva organe din administrata fondului bisericesc. „Vaterland kannst ruhig sein!“ a zis dl Landwehr. De acum criza financiară de la fondul bisericesc va fi înlăturată ca prin farmec. Aceasta ne-o garantează doară somităţilegardiste : Florescu, Bădăluţă şi Huţuleac. FABRICI întrebuinţaţi pentru unsul curelelor numai ULEIUL-DIRMACSIN! Reprezentanta : Str. 11 Noemvrie No. 2 Şcoala de ţesut „SALOME“ nr. Galantar literar * Obişnuit, sezonul revistelor e toamna. Anul acesta, primăvara a venit şi cu reviste multe. Unele mai vechi, cari au reuşit să se menţină dealungul iernii, par reîntinerite. Fenomenul nu poate decât să ne bucure. * „Răboj“, în număr festiv, format mărit, aduce colaborări de preţ, de-ale scriitorilor consacraţi: Camil Petrescu, Ion Vinea, Sergiu Dan, etc. Apoi: un articol de fond al excelentului Horia Fulger — rânduri sincere şi semnificative ; un manifest cultural semnat de Mihail Ilovici; „Pe foi de veac“ — fragment interesant de Bazil V. Nistor, care şi-a reînoit fericit condeiul pentru schiţarea câtorva tipuri viabile; articole, dacă nu totdeauna juste, în schimb bine scrise, de Virgil Carianopol (a cărui plachetă de versuri o aşteptăm cu nerăbdare), Teodor Scarlat, Al. Şerban, Adrian Grigoropol, I. D. Răducanu, Nicolae S. Ursu scrie surprinzător de just despre „Evoluţia sufletească a lui Tolstoi“* La paginile poeziei: Ion Pillat, N. Davidescu, F. Aderca, Iulian Vesper, Ghedeon Coca (de ce nu i-o fi plăcut d-lui N. Crevedia numele?), Ştefan Horint, Virgil Carianopol, Al. Raicu, D. Anastasescu, Aurel Putneanu, Dionis Vladimir, Alex. Glie, Ion Pălădie, Al. Şerban, Teodor Scarlat şi Ştefan Baciu. Din poemul ultimului: „ ... noaptea, când se lasă cântecul şi veselia, adun în mine gânduri: toată podgoria“. Proză semnează : Ovidiu Constant, Ştefan Horint, G. Călinescu, Alexandru Talex şi Ovid Caledoniu, — un fragment cu titlu epatant şi prost, sub care se desfăşoară însă câteva propoziţiuni scrise cu talent şi lucide. No. 14 din Răboj aduce chenare de Horia Fulger, complect inutile, pentru că burtăverzii nu se vor sinchisi de ele: „Rânduri pentru d-l M. Sebastian“, semnate de Teodor Scarlat; un articol de investigaţie prin culisele literaturii, al d-lui G. Râpă (viitorul redactor al revistei „Recenzii“); Nicolae S. Ursu precizează inteligent deosebirile între cronică, critică şi istorie literară; Mihai Ilovici îl pune la punct pe mircea-grigorescul eşuat din literatură; alte articole: Virgil Carianopol, Al. Şerban, R. Laurian, C. Federeanu, O. Constant, Bazil V. Nistor, cam sensaţional; Gh. Antonovici, un fragment reprezentativ din „Eden rustic“ — peisagii inedite; I. D. Rădăcanu, o schiţă agreabilă. Versuri: George Drumur (poezie frumoasă, în ansamblu, un vers cu resonanţe ca: „ruga fratelui oier, ca o baladă“, dar şi cu procedeu antonovician de alocuri: „clopote împart cununi logodnei*), Ghedeon Coca (relevat şi de dl . Crevedia), Const. Munteanu şi Aurel Putneanu. Jean Pohonţu — evoluat şi promiţător. Note bogate şi variate complectează „Răbojul", pentru al cărui aspect d-nii Horia Fulger şi Bazil V. Nistor trebuie felicitaţi. O anumită atitudine de cinste românească o fac superioară atâtor reviste de aceeaşi vârstă, cari mişună de ţigănii şi rea credinţă. * Revista „Alge“ (în fond, urzici scârboase) a ajuns la No. 2. Imbecibilităţile sunt semnate de : Sesto Pals, Costea Şar, Aureliu Baranga, Paul Păun, Gherasim Luca. Mai lipsia Robotul şi menajeria era complectă. * „Robi“ (an. I, No. 7) aduce un interesant „J’accuse“, pe al cărui prim capitol îl detest ; are şi pasagii foarte juste. Menţionez: „Acuz neseriozitatea persiflantă. In critică n’au ce căuta argumentele negative de ordin sentimental (spiritul, calamburul, ironia), ci exclusiv raţional“, şi pasagiul 22, din care unii domni critici bucovineni de promoţie nouă ar putea să înveţe că nu distrugi o poezie pe motiv de particularităţi grafice. Versuri semnate de Ştefan Horint şi Mihail Ramiş care e şi un caracaturist cu linia alertă. Mai colaborează : Silviu Cernea, C. Fedoreanu şi Constantin Ştefan Voiculescu. (Sfârşitul în nrul viitor)