Glasul Bucovinei, iulie 1933 (Anul 16, nr. 4091-4112)
1933-07-01 / nr. 4091
Pag. 2 mâneascâ. Ca să determine curente, s’au adresat în primul rând tineretului, căci prevedeau desinteresarea elementelor deplin formate politiceşte, cari refuză să se preteze experienţelor ideologice dictate de alte realităţi decât cele autohtone. Speculând desinteresarea arătată de unii fruntaşi ai partidului guvernamental ori de câte ori se pune în discuţie problema tineretului, negativiştii noştri atacă pe bătrâni, uitând toate marile realizării înfăptuite pentru promovarea vieţii sociale de către cei ce nu mai fac parte din tinerele generaţii. Tineretul nu s’a lăsat amăgit de iconoclaştii familiarizaţi de prin lexicoane cu ideologii destructive, înţelegând că trebuie reţinut ceace au făcut „bătrânii* pentru ţara noastră. Menţinându-se în atmosfera creată de ritmul marilor înfăptuiri ale politicei sănătoase de centru, tineretul învaţă să trăiască în concordanţă cu principiile isvorîte din adâncul celor mai pure revendicări, aşteptând maturitatea, ca să păşească pregătiţi în arena vieţii politice. Nici extremiştii de stânga, nici cei de dreapta hitleristă, nu pot activa aici. li opreşte însăşi cuminţenia acestui popor. Spiritualităţile negativiste se opresc de peretele fermecat al conştiinţelor româneşti. In ce priveşte partidul de la guvern — mai ales nuanţa lui ţărănistă — n’a înţeles să dea atenţie problemei tineretului, deşi are unul, care, însă, nu e decât iluzoriu. V. T. ChimiMici hînmli la Câmpulung Membrii delegaţiunii permanente P. N. L. din oraşul şi judeţul Câmpulung sunt convocaţi pentru Marţi, 4 iulie orele 11 dimineaţa, în şedinţă. La ordinea zilei este raportul asupra situaţiei politice şi rezolvirea afacerilor curente. Şedinţa se va ţine la Clubul Liberal şi va fi prezidată de şeful organizaţiei, dl Ion Nistor. ANUNŢ DE MUTARE Gynecolog şi mamo. Dr. S. KOFFLER s’a mutat în str. EMINESCU Nr. 5 şi consultă pentru boli de femei conservative şi operative şi obstetrică dela 11—1 şi 3—5. 15357 Telef. 828 GLASUL BUCOVINEI Corul mitropolitan la Rădăuţi Joi, 19 iunie, de ziua Sf. Apostoli Petru şi Pavel, corul mitropolitan din Cernăuţi a aranjat sub priceputa conducere a d-lui profesor Al. Zavulovici un mare Concert la Rădăuţi, Sala Casei Germane, nu era destul de spaţioasă ca să cuprindă mulţimea iubitorilor de muzică din oraşul Rădăuţi şi împrejurime, ce venise să asculte corul mitropolitan. Remarcăm între oaspeţi pe d-l Ion I. Nistor, Dr. Em. Bancescu cu d-na, Dr. Ion Puiul cu d-na şi d-soarele, păr. prof. G. Cojocar cu d-na, directorul prefecturii d. C. Dimitriuc cu d-na, preşedintele tribunalului Petruc cu d-na, comandantul garnizoanei cu d-na, directorul liceului Dr. Isopescu cu d-na, d. Dr. Er. Nastasi cu d-na, parlamentarii Stan, Robu, Percec, Claus cu d-nele, primarul oraşului T. Teleaga, numeroşi preoţi, judecători, avocaţi, profesori, învăţători, studenţi, studente etc., etc. . Programul a fost bogat şi variat cuprinzând cântece religioase, piese clasice şi melodii naţionale care au plăcut foarte mult. Aplauze nesfârşite au cules grandioasele prestaţiuni ale destinsei noastre artiste, d-na Octavia Lupu- Morariu, care a primit prin d-ra Puiul un prea frumos buchet de trandafiri, culeşi din grădinile iubitorilor de muzică din Rădăuţi. Prestaţiile solo ale d-lui profesor Dr. Leca Morariu au entuziasmat sala. Mare efect a făcut şi glasul pătrunzător al d-nei Jermicoski-Marin sopran cu piesele ei clasice. Tenorul Gh. Spânu, basistul D. Starosciuc fletistul D. Dimitrov. Acompanierea la pian a fost ireproşabilă. Atmosfera caldă, familiară şi comunicativă. Mai multe piese au fost bizate. Felicităm pe dl profesor Kl. Zavulovici la strălucitul succes al corului său, exprimând dorinţa publicului ca să mai vie la Rădăuţi, ca să încânte lumea. Un participant Naţional-ţărăniştii între ei Ziarul oficios al tineretului naţional-ţărănist „Flamura Verde“ precizează că „Tineretul naţional-ţârănesc a pornit la o nouă luptă pentru strângerea rândurilor tuturor credincioşilor, în jurul steagului ideologiei ţărăniste“. Cu alte cuvinte, nu e vorba de doctrina partidului, ci numai de „ideologia ţărănistă*. Cât priveşte partidul în întregimea lui lupta se dă tocmai împotriva fruntaşilor naţional-ţăranişti care sunt proclamaţi „Rechinii Nou deschis Nou deschis RESTAURANT-GRATAR si DELICATESE - „RIMINI“ Nr. 4 Strada lancu Fiondor Nr. 4 EUGEN EISENSCHER cunoscut prin activitatea sa de 20 ani in Palatul Naţional Mâncăruri calde şi reci, aperitive, delicatese etc. cu cele mai ieftine preţuri. Se serveşte gustoasa bere „Gambrinus“ precum şi „Porter München“, proaspătă dela butoi. Dejun rece şi cald (fără pâne) 6 lei, menu complect (4 feluri) cu pâne 25 lei. Seara tot felul de mâncăruri dela grătar.— Mâncăruri vegetariane, cafea, ceai, mokka. Preturi fără adaos. Deviza: proaspăt, bun şi eftin. 15395 partidului“. Dealfel, acelaş ziar, în articolul intitulat „Cocorii Politici“ se ridică în contra acelor veniţi în partidul naţional-ţârănist din spirit de negustorie, afirmând că :Politica nu trebueşte înţeleasă ca o negustorie sau ceva asemănător, din care să iasă paralel. Mai departe în acelaş articol se spune: „Oportunismul este ideia generatoare a jafului“. Dar oficiosul tineretului ţărănist constată că vechile cadre sunt neglijate, fiindcă li se pun conducători proaspeţi veniţi din alte partide, şi se întreabă: „Nu pricep şefii că procedeul acesta duce la destrămarea organizaţiei ?“ Senzaţionalul campaniei tineretului îl constitue următoarea afirmaţie: „Nu văd că rechinii aceştia ne-a mâncat propaganda şi încet încet şi pe conducători ? Desigur că şi de data aceasta sunt vizaţi foştii conservatori din partidul naţional-ţărănesc ca şi toţi miniştri şi fruntaşii veniţi din alte partide, care n’au făcut parte din mişcarea ţărănistă de la început. Aşteptăm apariţia celui de al doilea oficios „Secera* pentru complectarea situaţiei de lichidare în care se găseşte partidul naţional-ţărânesc*. ■ ! • No. 4090 BHM ttpumi millimi Ini di Cim Pentru amintirea celui, pe care câteva brute lau spânzurat în timpul războiului, in comuna Cuciurul Mare, acuzându*l de trădare Dreher zâmbi; amăgit, băiatul îşi destinse faţa şi, servil, fără să vrea, îi copie zâmbetul. Surâsul jandarmului se oglindia în cel copilăresc al lui Simeon Gândac. Brusc, wachtmeisterul se repezi la dânsul, dându-i o palmă. Când şi-o deslipi de faţa arestatului, văzu un fir de sânge prelingându-se din nasul celui bătut, scolindu-i uşor colţul stâng al gurii şi căzând în picături pe pielea albă a pieptului,—şi păru înnebunit de furie. Slobozi puşca la pământ şi-l apucă pe Simeon de gât. Aţa subţire a gulerului îngust şi cusut cu flori negre i se rupse, lăsând goală ceafa, pe care părul se prelungia în forma unui unghiu de mâtasă moale de culoarea grâului. 11 isbi la pământ şi-i frământă carnea cu cizmele. Băiatul nu plângea; scotea câte un „îh-îh“ de agonie, modulat din adâncul plămânilor. Când osteni, Dreher se lăsă pe treapta de la uşă, transpirat puţin şi cu vinele de la frunte umflate. Voia să se odihnească şi, apoi, să procedeze la inerogator. Simeon leşinase; încet, îşi reveni şi, când deschise ochii, zărindu-1 pe jandarm, izbucni în plâns scuturat, penibil; lacrimile îi astupau irisul, ca o sticlă translucidă, începu să îngâne : — Mămulică, vai, mămulică, tare mă doare... Wachtmeisterul îl privi muit, cu satisfacţie, urmărind şuviţa de sânge, care ajunse până la brău. Tuşi, potrivindu-şi vocea, şi spuse : — Mă! Ce-ai făcut tu azi dimineaţă ? Plânsul îl covârşia însă prea mult pe Simeon, şi nu putu răspunde. Un semn din mână, ameninţător, îi gâtui însă icnitul şi bolborosi: — Am... am... fost... în... în... câmp... — Şi ce-ai făcut acolo ? — Am dus mamei de mâncare... — Pe urmă, ce-ai mai făcut? — Am fost p’in ţintirim. — Şi-ai furat vişini, ticălosule! — Da, da...—şi, crezând că Dreher se va repezi din nou da’n’am mâncat multe, zău că nu... — Neam de hoţi, scârbosule ! îşi suci o ţigară şi-o aprinse. Fumul, aromat, se împrăștie’n carceră, alungând întrucâtva duhoarea de mucegai a pivniței. — Dupâ ce ai ieșit din cimitir, ce ai făcut ? — M’am dus acasă, spuse Simeon cu un fel de ușurare. Credea că fusese închis din cauza vișinelor. Pentru bătaia, pe care o mânCursurile vor începe în anul acesta la 1 Iulie şi vor dura până la 30 Septembrie. Pentru a urma aceste cursuri, nu e nevoie de nici o diplomă iar înscrierile se pot face şi pentru o singură lună. In schimb participanţii la aceste cursuri au foarte mari avantaje : reduceri pe Căile ferate in toată Italia, intrare gratuită la toate muzeele, chiar şi în Vatican (acest lucru înseamnă foarte mult pentru Italia, ţara muzeelor şi a galeriilor) şi pensiune ieftină. E ocaziunea cea mai bună şi mai convenabilă de a vzita Italia şi de a trăi măcare lună în această frumoasă ţară. Informaţiuni detailate, programe etc., la prof. Const. Botezat, Cernăuţi, str. Sevcenco 12, case, se jura să dea într’o noapte foc colibelipovanului ce ţinea în arendă pomii cimitirul lui. Gândia că Ivan îi va fi pârît jandarmiior pentru cele câteva vişine. Reluă: — Am mâncat şi m’am dus iarăşi în câmp. Era cald şi-am adormit pe-un hat. Dreher îşi schimonosi vocea şi ţâfni imitativ : — Da’naintea de-a merge acasă şi de-a mânca şi de-a adormi pe-un hat, cu cine te-ai întâlnit ? Băieţandrul socotia închis incidentul—chestia cu vişinele — şi începu să vorbească mai liber: — Păi am întâlnit nişte moscali. — Aha ! Şi... ? — Un ofiţer mi-a dat nişte de-aceea dulce. — Socolada. — O fi cum spuneţi. — Şi ce-aţi vorbit ? — ’nie. Adică da. El mi-a spus că seamăn c’un fecior de-al lui şi m’a mângâiat. — Altceva n’aţi vorbit nimic ? — ’nie. — Ia vină’ncoace. Simeon se sculă cam anevoie. Locurile lovite îl săgetau puternic şi deabia se putu ţine pe picioare. Credea că jandarmul vrea să-i dea drumul. Se opri în faţa lui. Dreher îl apucă de mână şi i-o suci cumsecade. Ochii lui Simeon