Glasul Bucovinei, iulie 1933 (Anul 16, nr. 4091-4112)

1933-07-01 / nr. 4091

Pag. 2 mâneascâ. Ca să determine curente, s’au adre­sat în primul rând tineretului, căci prevedeau desinteresarea elementelor deplin formate po­liticeşte, cari refuză să se preteze experienţe­lor ideologice dictate de alte realităţi decât cele autohtone. Speculând desinteresarea ară­tată de unii fruntaşi ai partidului guvernamen­tal ori de câte ori se pune în discuţie proble­ma tineretului, negativiştii noştri atacă pe bă­trâni, uitând toate marile realizării înfăptuite pentru promovarea vieţii sociale de către cei ce nu mai fac parte din tinerele generaţii. Tineretul nu s’a lăsat amăgit de icono­claştii familiarizaţi de prin lexicoane cu ideo­logii destructive, înţelegând că trebuie reţinut ceace au făcut „bătrânii* pentru ţara noastră. Menţinându-se în atmosfera creată de ritmul marilor înfăptuiri ale politicei sănătoase de centru, tineretul învaţă să trăiască în concor­danţă cu principiile isvorîte din adâncul celor mai pure revendicări, aşteptând maturitatea, ca să păşească pregătiţi în arena vieţii poli­tice. Nici extremiştii de stânga, nici cei de dreapta hitleristă, nu pot activa aici. li opreşte însăşi cuminţenia acestui popor. Spiritualităţile negativiste se opresc de peretele fermecat al conştiinţelor româneşti. In ce priveşte partidul de la guvern — mai ales nuanţa lui ţărănistă — n’a înţeles să dea atenţie problemei tinere­tului, deşi are unul, care, însă, nu e decât iluzoriu. V. T. Chim­iMici hînmli la Câmpulung Membrii delegaţi­unii permanente P. N. L. din oraşul şi judeţul Câmpulung sunt convocaţi pentru Marţi, 4 iulie orele 11 dimineaţa, în şedinţă. La ordinea zilei este raportul asupra situaţiei politice şi rezolvirea afacerilor curente. Şedinţa se va ţine la Clubul Liberal­ şi va fi prezi­dată de şeful organizaţiei, d­l Ion­­ Nistor. ANUNŢ DE MUTARE Gynecolog şi mamo. Dr. S. KOFFLER s’a mutat în str. EMINESCU Nr. 5 şi consultă pentru boli de femei conservative şi operative şi obstetrică dela 11—1 şi 3—5. 15357 Telef. 828 GLASUL BUCOVINEI Corul mitropolitan la Rădăuţi Joi, 19 iunie, de ziua Sf. Apostoli Petru şi Pavel, corul mitropolitan din Cernăuţi a aran­jat sub priceputa conducere a d-lui profesor Al. Zavulovici un mare Concert la Rădăuţi, Sala Casei Germane, nu era destul de spaţioasă ca să cuprindă mulţimea iubitorilor de muzică din oraşul Rădăuţi şi împrejurime, ce venise să asculte corul mitropolitan. Remarcăm între oa­speţi pe d-l Ion I. Nistor, Dr. Em. Bancescu cu d-na, Dr. Ion Puiul cu d-na şi d-soarele, păr. prof. G. Cojocar cu d-na, directorul pre­fecturii d. C. Dimitriuc cu d-na, preşedintele tribunalului Petruc cu d-na, comandantul gar­nizoanei cu d-na, directorul liceului Dr. Iso­­pescu cu d-na, d. Dr. Er. Nastasi cu d-na, par­lamentarii Stan, Robu, Percec, Claus cu d-nele, primarul oraşului T. Teleaga, numeroşi preoţi, judecători, avocaţi, profesori, învăţători, stu­denţi, studente etc., etc. . Programul a fost bogat şi variat cuprin­zând cântece religioase, piese clasice şi melo­dii naţionale care au plăcut foarte mult. Aplauze­­ nesfârşite au cules grandioasele prestaţiuni ale destinsei noastre artiste, d-na Octavia Lupu- Morariu, care a primit prin d-ra Puiul un prea frumos buchet de trandafiri, culeşi din grădi­nile iubitorilor de muzică din Rădăuţi. Presta­ţiile solo ale d-lui profesor Dr. Leca Morariu au entuziasmat sala. Mare efect a făcut şi gla­sul pătrunzător al d-nei Jermicoski-Marin so­pran cu piesele ei clasice. Tenorul Gh. Spânu, basistul D. Starosciuc fletistul D. Dimitrov. Acompanierea la pian a fost ireproşabilă. At­mosfera caldă, familiară şi comunicativă. Mai multe piese au fost bizate. Felicităm pe dl pro­fesor Kl. Zavulovici la strălucitul succes al co­rului său, exprimând dorinţa publicului ca să mai vie la Rădăuţi, ca să încânte lumea. Un participant Naţional-ţărăniştii între ei Ziarul oficios al tineretului naţional-ţărănist „Flamura Verde“ precizează că „Tineretul na­­ţional-ţârănesc a pornit la o nouă luptă pentru strângerea rândurilor tuturor credincioşilor, în jurul steagului ideologiei ţărăniste“. Cu alte cu­vinte, nu e vorba de doctrina partidului, ci numai de „ideologia ţărănistă*. Cât priveşte partidul în întregimea lui lupta se dă tocmai împotriva fruntaşilor na­­ţional-ţăranişti care sunt proclamaţi „Rechinii Nou deschis Nou deschis RESTAURANT-GRATAR si DELICATESE - „RIMINI“­­ Nr. 4 Strada lancu Fiondor Nr. 4 EUGEN EISENSCHER cunoscut prin activitatea sa de 20 ani in Palatul Naţional Mâncăruri calde şi reci, aperitive, delicatese etc. cu cele mai ieftine preţuri. Se serveşte gustoasa bere „Gambrinus“ precum şi „Porter München“, proaspătă dela butoi. Dejun rece şi cald (fără pâne) 6 lei, menu complect (4 feluri) cu pâne 25 lei. Seara tot felul de mâncăruri dela grătar.— Mâncăruri vegetariane, cafea, ceai, mokka. Preturi fără adaos. Deviza: proaspăt, bun şi eftin. 15395 partidului“. Dealfel, acelaş ziar, în articolul in­titulat „Cocorii Politici“ se ridică în contra a­­celor veniţi în partidul naţional-ţârănist din spirit de negustorie, afirmând că :Politica nu trebueşte înţeleasă ca o negustorie sau ceva asemănător, din care să iasă paralel. Mai de­­parte în acelaş articol se spune: „Oportunis­mul este ideia generatoare a jafului“. Dar oficiosul tineretului ţărănist constată că vechile cadre sunt neglijate, fiindcă li se pun conducători proaspeţi veniţi din alte par­tide, şi se întreabă: „Nu pricep şefii că pro­cedeul acesta duce la destrămarea organiza­ţiei ?“ Senzaţionalul campaniei tineretului îl constitue următoarea afirmaţie: „Nu văd că rechinii aceştia ne-a mâncat propaganda şi în­cet încet şi pe conducători ? Desigur că şi de data aceasta sunt vizaţi foştii conservatori din partidul naţional-ţără­­nesc ca şi toţi miniştri şi fruntaşii veniţi din alte partide, care n’au făcut parte din mişcarea ţărănistă de la început. Aşteptăm apariţia celui de al doilea oficios „Secera* pentru complec­­tarea situaţiei de lichidare în care se găseşte partidul naţional-ţărânesc*. ■ ! •­ No. 4090 BHM ttpu­mi milli­mi Ini di Cim Pentru amintirea celui, pe care câteva brute lau spânzurat în timpul războiului, in comuna Cuciurul­ Mare, acuzându*l de trădare Dreher zâmbi; amăgit, băiatul îşi des­tinse faţa şi, servil, fără să vrea, îi copie zâm­betul. Surâsul jandarmului se oglindia în cel copilăresc al lui Simeon Gândac. Brusc, wa­­chtmeisterul se repezi la dânsul, dându-i o palmă. Când şi-o deslipi de faţa arestatului, văzu un fir de sânge prelingându-se din nasul celui bătut, scolindu-i uşor colţul stâng al gu­rii şi căzând în picături pe pielea albă a piep­tului,­—şi păru înnebunit de furie. Slobozi puşca la pământ şi-l apucă pe Simeon de gât. Aţa subţire a gulerului îngust şi cusut cu flori ne­gre i se rupse, lăsând goală ceafa, pe care pă­rul se prelungia în forma unui unghiu de mâ­­tasă moale de culoarea grâului. 11 isbi la pă­mânt şi-i frământă carnea cu cizmele. Băiatul nu plângea; scotea câte un „îh-îh“ de agonie, modulat din adâncul plămânilor. Când osteni, Dreher se lăsă pe treapta de la uşă, transpirat puţin şi cu vinele de la frunte umflate. Voia să se odihnească şi, apoi, să procedeze la in­­erogator. Simeon leşinase; încet, îşi reveni şi, când deschise ochii, zărindu-1 pe jandarm, izbucni în plâns scuturat, penibil; lacrimile îi astupau iri­sul, ca o sticlă translucidă, începu să îngâne : — Mămulică, vai, mămulică, tare mă doare... Wachtmeisterul îl privi muit, cu satisfacţie, urmărind şuviţa de sânge, care ajunse până la brău. Tuşi, potrivindu-şi vocea, şi spuse : — Mă! Ce-ai făcut tu azi dimineaţă ? Plânsul îl covârşia însă prea mult pe Si­meon, şi nu putu răspunde. Un semn din mână, ameninţător, îi gâtui însă icnitul şi bolborosi: — Am... am... fost... în... în... câmp... — Şi ce-ai făcut acolo ? — Am dus mamei de mâncare... — Pe urmă, ce-ai mai făcut? — Am fost p’in ţintirim. — Şi-ai furat vişini, ticălosule! — Da, da...—şi, crezând că Dreher se va repezi din nou da’n’am mâncat multe, zău că nu... — Neam de hoţi, scârbosule ! îşi suci o ţigară şi-o aprinse. Fumul, aro­mat, se împrăștie’n carceră, alungând întrucât­va duhoarea de mucegai a pivniței. — Dupâ ce ai ieșit din cimitir, ce ai făcut ? — M’am dus acasă, spuse Simeon cu un fel de ușurare. Credea că fusese închis din cauza vișinelor. Pentru bătaia, pe care o mân­Cursurile vor începe în anul acesta la 1 Iulie şi vor dura până la 30 Septembrie. Pentru a urma aceste cursuri, nu e nevoie de nici o diplomă iar înscrierile se pot face şi pentru o singură lună. In schimb participanţii la aceste cursuri au foarte mari avantaje : reduceri pe Căile ferate in toată Italia, intrare gratuită la toate muzeele, chiar şi în Vatican (acest lucru înseamnă foarte mult pentru Italia, ţara mu­zeelor şi a galeriilor) şi pensiune ieftină. E ocaziunea cea mai bună şi mai convenabilă de a v­zita Italia şi de a trăi măcar­e lună în această frumoasă ţară. Informaţiuni detailate, programe etc., la prof. Const. Botezat, Cer­năuţi, str. Sevcenco 12, case, se jura să dea într’o noapte foc colibe­­lipovanului ce ţinea în arendă pomii cimitirul lui. Gândia că Ivan îi va fi pârît jandarmiior pentru cele câteva vişine. Reluă: — Am mâncat şi m’am dus iarăşi în câmp. Era cald şi-am adormit pe-un hat. Dreher îşi schimonosi vocea şi ţâfni imi­tativ : — Da’naintea de-a merge acasă şi de-a mânca şi de-a adormi pe-un hat, cu cine te-ai întâlnit ? Băieţandrul socotia închis incidentul—ches­tia cu vişinele — şi începu să vorbească mai liber: — Păi am întâlnit nişte moscali. — Aha ! Şi... ? — Un ofiţer mi-a dat nişte de-aceea dulce. — Socolada. — O fi cum spuneţi. — Şi ce-aţi vorbit ? — ’nie. Adică da. El mi-a spus că sea­măn c’un fecior de-al lui şi m’a mângâiat. — Altceva n’aţi vorbit nimic ? — ’nie. — Ia vină’ncoace. Simeon se sculă cam anevoie. Locurile lovite îl săgetau puternic şi deabia se putu ţine pe picioare. Credea că jandarmul vrea să-i dea drumul. Se opri în faţa lui. Dreher îl apucă de mână şi i-o suci cum­se­cade. Ochii lui Simeon

Next